REZULTATELE CONTRADICTORII ALE ECONOMIEI MODERNE DE PIATA SI UNELE INSUFICIENTE ALE PARADIGMEI LIBERALISMULUI ECONOMIC CLASIC

REZULTATELE CONTRADICTORII ALE ECONOMIEI MODERNE DE PIATA SI UNELE INSUFICIENTE ALE PARADIGMEI LIBERALISMULUI ECONOMIC CLASIC

In comparatie cu economia traditionala (medievala), bazata pe autoconsum, economia de piata si politica liberalismului economic au avut rezultate pozitive spectaculoase, stimulate de libertatea de actiune si preocuparea sporirii castigului banesc (profitul), desi terenul pentru raspandirea lor a fost asigurat adeseori prin masuri violente foarte drastice (revolutiile burgheze si burghezo-democratice de felul celor de la 1648, 1688, 1789, 1848 etc.).

Cele mai de seama performante economice ale capitalismului au constat in adancirea diviziunii muncii (in intreprinderi, la scara nationala, pe plan mondial) si continua revolutionare a instrumentelor de munca, indeosebi raspandirea masinismului (revolutia industriala), ceea ce a permis sporirea considerabila a volumului productiei de marfuri si diversificarea lor sortimentala si calitativa, cresterea productivitatii muncii si a eficientei intreprinderilor capitaliste, comparativ cu formele mai vechi de organizare a productiei (micul mestesug, firmele mici, gospodariile agricole individuale), amplificarea fluxurilor de marfuri, servicii, bani, capitaluri etc. intre localitati, tari, determinand dezvoltarea relatiilor economice internationale si, legate de ele, a transporturilor internationale, indeosebi navigatia, a retelei de banci si societati de asigurare si chiar a operatiunilor speculative.

Aceste succese reale au constituit suportul optimismului nelimitat cultivat de oamenii de afaceri si reprezentantii lor ideologici (economistii liberali clasici) in ce priveste perspectivele capitalismului, dezvoltarea lui nelimitata, cresterea avutiei natiunilor, imbogatirea agentilor economici activi, binefacerile concurentei pentru societate si armonizarea spontana a intereselor divergente ale diferitelor grupuri de cetateni si tari.

Pe masura extinderii sferei de cuprindere a economiei moderne de piata si a maturizarii ei, mai ales a dezvoltarii pietei mondiale si a relatiilor economice internationale capitaliste, s‑au conturat tot mai vizibil si o serie de disfunctionalitati ale economiei moderne de piata (politici neloiale in lupta de concurenta, nepotriviri mari intre oferta si cererea de marfuri pe piata, dificultati in vanzarea marfurilor care imbracau forma unor adevarate crize economice, disproportii de anvergura la nivelul unor economii nationale, care frizau adeseori anarhia, abateri grave de la concurenta libera prin aparitia de monopoluri si recrudescenta interventiei unor state in economie, adevarate razboaie comerciale pe piata mondiala etc.). La acestea se adauga accentuarea inegalitatilor economice de avere si venituri intre grupurile sociale (proprietari funciari, patroni si intreprinzatori capitalisti, muncitori salariati, someri, mici producatori etc.), prilej de nemultumire crescanda pentru cei dezavantajati si cauza a unor miscari sociale revendicative pentru inlaturarea acestor stari de lucruri negative (miscari socialiste, cooperatiste, sindicale etc.).

Reactiile fata de nedreptati, mizerie, exploatare si dezordinea economica ce insoteau evolutia economiei moderne de piata sau a capitalismului au fost numeroase si diverse, atat in functie de interesele specifice ale grupului social pe care‑l aparau (muncitori, mici producatori, natiuni care au pornit mai tarziu pe calea dezvoltarii etc.), cat si in functie de profilul intelectual (oameni de litere ca Swift, Dickens, V. Hugo, H. de Balzac etc., oameni de cultura ca Th. More sau Th. Morus, sau activisti sociali si economisti ca R. Owen, F. List, ori cercetatori si profesori universitari ca Th. Veblen), de metoda de investigatie preferata (istorica sau analitica) de ganditorii respectivi etc. Timpul de care dispunem nu ne permite sa facem un istoric al acestor reactii impotriva economiei de piata si/sau impotriva liberalismului economic clasic, de aceea, retinem numai faptul ca s‑au manifestat, in principal, doua feluri de reactii pe de o parte, reactiile sociale ale celor nemultumiti de inegalitatea de venituri, inclusiv mizeria materiala a unor grupuri sociale (muncitori si mici producatori), preconizand, fie reorganizarea societatii pe noi baze (toate formele de socialism, de la utopii la socialismul utopic ori cel marxist), fie reforme substantiale in functionarea economiei de piata prin interventia statului burghez (romantismul economic si "socialismul" de catedra si de stat), iar pe de alta parte, reactiile nationale si/sau protectioniste (A. Hamilton, F. List, S.N. Patten etc.) care criticau nu atat economia de piata, cat mai ales excesele curentului liberal clasic din gandirea economica (pretinsa universalitate a ideilor economice formulate de ei, cosmopolitismul lor si metoda lor deductiva) si aduceau anumite corective metodei lor (subliniind importanta metodei istorice) si politicilor economice (preconizand politica externa a protectionismului).

La punctul de contact dintre cele doua feluri de reactii mentionate mai sus se plaseaza radicalii liberali (H. George, A,.R. Wallace, J. Hobson etc.), care critica anumite concesii facute de liberali fortelor conservatoare (proprietarii funciari), formuland masuri mai dure pentru dezvoltarea economiei de piata (de exemplu, confiscarea rentei funciare de catre stat sau nationalizarea proprietatii funciare); tot in aceasta zona se plaseaza si institutionalistii nordamericani (Th. Veblen, W.C. Mitchell), care au afinitati cu Scoala istorica germana (W. Roscher, K. Knies, B. Hildebrand, G. Schmoller, W. Sombart, Ad. Wagner, L. Brentano), in masura in care releva insuficientele metodei deductive si solicita studierea institutiilor sociale pentru a explica atat comportamentul agentilor economici, cat si functionarea economiei de piata in ansamblu.

Alegem, in continuare, cateva exemple semnificative din aceasta manifestare imensa si complexa a reactiilor fata de liberalismul economic clasic, iar in unele cazuri, si fata de economia moderna de piata.