Sistemul indicatorilor de baza ai rentabilitatii firmei

Sistemul indicatorilor de baza ai rentabilitatii firmei

Indicatorii rentabilitatii, operationali si in analiza diagnostic a acesteia sunt exprimati in doua categorii de marimi: absolute si relative.

Indicatorii exprimati in marimi absolute sunt:

1. profitul: rezultatul exploatarii, rezultatul curent al exercitiului, rezultatul exceptional, rezultatul exercitiului inaintea impozitarii, profitul impozabil, rezultatul exercitiului (profit sau pierdere);

2. marjele: marja costurilor de productie, marja comerciala, marja costurilor variabile, marja costurilor directe.

Indicatorii exprimati in marimi relative sunt:

1. rata rentabilitatii economice;

2. rata rentabilitatii financiare;

3. rata rentabilitatii comerciale;

4. rata rentabilitatii resurselor consumate;

5. rata rentabilitatii capitalului real si ocupat (fix si circulant).

A. Indicatorii exprimati in marimi absolute

1. Profitul

Scopul oricarei firme este acela de a   realiza profit suficient pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, de a-si mentine potentialul sau tehnic si economic si de a asigura o expansiune rationala tinand seama de evolutia pietei si tendintele conjuncturale.

Reprezentand mobilul activitatii agentilor economici, profitul se plaseaza in prim-planul bateriei de indicatori ai acesteia, si in consecinta analiza si supravegherea lui se realizeaza atat ca diagnostic static fata de valori de referinta reprezentand nivele precedente, previziuni, nivele ale concurentei, cat si ca diagnostic dinamic-strategic.

În concordanta cu structura veniturilor si cheltuielilor din contul de profit si pierdere in analiza rentabilitatii firmei se opereaza cu urmatorii indicatori:

a) rezultatul exploatarii (profitul exploatarii)-reprezinta diferenta dintre veniturile din exploatare si totalul cheltuielilor aferente exploatarii.

Modelul corespunzator acestui indicator este urmatorul:

sau Ve - Che

unde:

-venituri din exploatare;

-cheltuieli din exploatare;

Ve-venituri din exploatare;

Che-cheltuieli din exploatare.

Indicatorul mentionat poate fi stabilit si ca o diferenta intre excedentul brut din exploatare (EBE) si suma amortizarii si a provizioanelor unde:

EBE = (valoarea adaugata + subventii pentru exploatare) -(impozite, taxe si varsaminte asimilate + cheltuieli cu personalul).

Veniturile din exploatare sunt compuse din cifra de afaceri, veniturile din productia stocata, veniturile aferente productiei de imobilizari si alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare includ toate cheltuielile aferente ciclului de exploatare (activitati de productie si de comercializare a marfurilor).

b) rezultatul curent al exercitiului (profitul)-este egal cu diferenta dintre veniturile curente din exploatare si cele financiare si cheltuielile curente din exploatare si cele financiare.

Luand numai diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare se poate defini un rezultat financiar-profit sau pierdere.

Modelul corespunzator acestui indicator este urmatorul:

sau (Ve + Vf) - (Che + Chf)

unde:

Vf-venituri financiare;

Chf-cheltuieli financiare.

c) rezultatul exceptional-se calculeaza ca diferenta intre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale. În aceasta categorie se includ venituri si cheltuieli legate de capital (cedarea de active) si aferente operatiunilor de gestiune (amenzi, penalitati, donatii etc.).

Acesta este un rezultat intamplator, neavand un caracter de regularitate, asa cum este cazul pentru rezultatul curent al exercitiului.

d) rezultatul exercitiului inaintea impozitarii-se stabileste prin insumarea rezultatului curent si cel exceptional. Se mai poate determina si ca diferenta intre veniturile totale (din exploatare, financiare si exceptionale) si cheltuielile totale (de exploatare, financiare si exceptionale).

e) profitul impozabil (fiscal)-reprezinta rezultatul exercitiului inaintea impozitarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli si se scad deducerile fiscale prevazute (reducerea impozitului pe profit in cazul reinvestirii etc.).

Rezultatul exercitiului dupa impozitare (profit net sau pierdere) este determinat ca diferenta intre rezultatul impozabil si impozitul pe profit.

f) rezultatul exercitiului (profit sau pierdere)-poate fi definit si ca profit net, adica profitul impozabil (fiscal) corectat cu impozitul pe profit.

2. Marjele

Ca marje in intelegerea de indicatori conexati rentabilitatii in analiza diagnostic se au in vedere:

a) marja costurilor de productie-se stabileste ca diferenta intre pretul de vanzare al bunurilor si costul de productie al acestora;

b) marja comerciala-este specifica firmelor din sfera distributiei calculata ca diferenta intre pretul de vanzare a marfurilor si costul de cumparare;

c) marja costurilor variabile-reflecta diferenta dintre pretul de vanzare si costul variabil; aceasta inseamna ca marja costurilor variabile cuprinde costurile de structura (fixe) si profitul;

e) marja costurilor directe-prin definitie inseamna diferenta intre pretul de vanzare si costurile directe (cuprinde deci, costurile indirecte si profitul), iar calculata la nivel de produs, capata acceptiunea de marja de contributie.

B. Indicatori exprimati in marimi relative (sistemul de rate)

1.Rata rentabilitatii economice

În literatura de specialitate se intalneste exprimata sub mai multe forme, si anume:

1) 2) 3)

unde:

Pc-profitul curent;

At-activul total;

Pe-profitul din exploatare;

Ae-active de exploatare;

Cp-capital permanent.

2. Rata rentabilitatii financiare

Exprima raportul profitului net (rezultatul exercitiului) fata de capitalul propriu. Modelul corespunzator este:

unde:

Pn-profitul net;

Cpr-capital propriu.

3. Rata rentabilitatii comerciale

Este frecvent folosita in practica economica si reprezinta raportul dintre profitul aferent cifrei de afaceri si cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare, respectiv:

sau

4. Rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri

Formula corespunzatoare acesteia este :

sau

5. Rata rentabilitatii capitalului real (fix si circulant)

sau

Indicatorii prezentati mai sus constituie instrumente utile si eficace ale analizei financiare pentru caracterizarea generala a politicii productiei, politicii comerciale, politicii de investitii si politicii financiare a firmei, respectiv ale performantelor economico-financiare ale acesteia.

Rentabilitatea activitatii economico-financiare nu reprezinta unicul criteriu de apreciere a rezultatelor. Cu precadere in sectorul distributiei la ea trebuie conexati si indicatorii sociali referitori in primul rand la calitatea satisfacerii cerintelor consumatorilor.