Procesul bugetar

Procesul bugetar

Procesul prin care sunt alocate resursele limitate care implica alegerea intre obiective si cheltuieli publice potentiale constituie ceea ce se numeste bugetare. Bugetarea este deci procesul care prescrie cum, cand si de catre cine se solicita cheltuielile publice si cum sunt alocate resursele disponibile. Ea este mai mult decat o tehnica. Bugetul de stat este expresia deciziilor la nivelul societatii in legatura cu nivelele si sursele de mobilizare a veniturilor publice si cu obiectivele finantate din cheltuielile publice.

Bugetarea cuprinde trei componente esentiale: (1) generarea resurselor bugetare (venituri fiscale si alte venituri), (2) solicitarea de cheltuieli publice din aceste resurse si (3) alocarea resurselor care se preconizeaza a fi obtinute. Acesta este numarul minim de actiuni care constituie procesul bugetarii. Bugetarea nu poate avea loc daca oricare din elementele amintite lipseste. Ele pot lipsi numai daca este vorba de revederea bugetului in curs de executie (la rectificarea bugetului).

Solicitarea bugetara este orice cerere de resurse facuta in concordanta cu regulile si procedurile procesului de bugetare. Pretentiile sunt prezentate in mod obisnuit de institutiile administrative, dar ele pot fi prezentate si prin intermediul altor canale. Existenta acestor pretentii (solicitari) de cheltuieli bugetare face necesara existenta unui buget.

Una din caracteristicile universale ale solicitarilor bugetare este ca acestea sunt intotdeauna mai mari decat disponibilitatile pentru satisfacerea lor. De altfel, nu ar exista bugetare (buget) daca toate pretentiile ar fi satisfacute. Pe de alta parte, daca nici o solicitare nu ar fi satisfacuta nu ar exista procesul bugetar. Bugetarea are loc in oricare din punctele situate intre cele doua extreme, adica din totalul solicitarilor fata de veniturile bugetare sunt satisfacute numai o parte.

Solicitarile bugetare vor fi impuse cu putere atunci cand exista resurse suficiente, guvernul favorizeaza programe de expansiune, economia este incurajata si noi cheltuieli publice pot fi finantate fara cresterea impozitelor. Pe de alta parte, solicitarile bugetare vor fi mai slabe cand bugetul este strans, liderii politici sunt favorabili reducerii cheltuielilor publice, iar cheltuielile suplimentare vor determina presiune asupra cresterii fiscalitatii sau marimea deficitului bugetar.

Deci procesul de bugetare afecteaza atat solicitarile fata de resursele bugetare, cat si modul de alocare a acestor resurse.

Procesul bugetar consta in repartizarea luarii deciziei bugetare pe nivelele sau partile implicate in elaborarea bugetului, stabilindu-i fiecarui actor institutional competentele si termenele pentru a asigura intocmirea bugetului in termenul legal.

Etapele procesului bugetar constau in:

1. elaborarea proiectelor de buget ;

2. aprobarea bugetelor ;

3. executarea bugetelor ;

4. incheierea executiei bugetare ;

1. Elaborarea proiectelor de buget

Guvernul elaboreaza proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor prin Ministerul Finantelor, acesta din urma avand raspunderea elaborarii lor (in colaborare cu ministerele de resort). Proiectele bugetelor locale si priectul contului de incheiere a exercitiului bugetar se intocmesc sub directa responsabilitate a primarului.

Lucrarile de intocmire a proiectelor bugetelor de catre Ministerul Finantelor au la baza date si informatii furnizate de :

- indicatorii macroeconomici si sociali realizati in perioadele anterioare si prognozati pentru perioada de plan ;

- politicile si strategiile economico-sociale ;

- propunerile ordonatorilor principali de credite.

Proiectul bugetului de stat, cel mai important buget al sistemului bugetar, care se depune in Parlament spre aprobare, cuprinde :

a) veniturile bugeatre propuse, structurate pe capitole si subcapitole ;

b) cheltuielile bugetare, in structura functionala si economica ;

c) deficitul sau excedentul bugetar.

2. Aprobarea bugetelor

Bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul asigurarilor pentru somaj se supun dezbaterii Parlamentului, fiind aprobate prin acte normative denumite "Legile bugetare anuale". Bugetele locale se aproba de catre organul local - consiliul local - al acestora. Bugetele institutiilor publice autonome se aproba de catre organele abilitate in acest scop prin acte normative speciale. Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii se aproba de catre organul de conducere al institutiilor publice respective, cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior. Bugetul Trezoreriei Statului se aproba prin hotarare a Guvernului.

3. Executia bugetara

Cea de-a treia etapa a procesului bugetar este executia bugetara si consta, in esenta, in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare stabilite prin legile bugetare anuale.

Pentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare este necesar un complex de acte, fapte si operatiuni, indeosebi cu privire la incasarea, pastrarea, eliberarea fondurilor banesti si utilizarea lor.

Procedura executiei bugetare este formata din urmatoarele faze:

- repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare;

- executia de casa bugetara;

- realizarea veniturilor bugetare;

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare aprobate se face in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor. Toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar, sunt derulate prin conturile Trezoreriei Statului. Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei si este deschis in numele Ministerului Finantelor si al unitatilor Trezoreriei Statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, inclusiv Municipiului Bucuresti si ale administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului bucuresti.

Trezoreria statului asigura:

- incasarea veniturilor bugetare;

- efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;

- efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa;

- efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Realizarea veniturilor bugetare consta in incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. Aceasta incasare se realizeaza prin unitatile trezoreriei statului ori de alte persoane imputernicite special in acest scop.

In realizarea veniturilor bugetare trebuie avute in vedere urmatoarele principii:

- niciun impozit, taxa sau alte obligatii de natura fiscala nu pot fi incasate daca nu au fost stabilite prin lege;

- lista impozitelor, taxelor, contributiilor si cotelor acestora se aproba prin legile bugetare anuale ;

- inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu ori sub orice denumire, de impozite, taxe sau contributii in afara celor stabilite de Parlament.

Pentru realizarea incasarii veniturilor bugetare sunt necesare urmatoarele acte si operatiuni:

a. Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si stabilirea obligatiilor fata de bugetul de stat.

b. Incasarea veniturilor bugetare realizata in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului de stat.

c. Urmarirea realizarii veniturilor bugetare, inclusiv prin control fiscal si executare silita.

Efectuarea cheltuielilor bugetare presupune, de asemenea, o serie de acte si operatiuni constand din:

- solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor a fondurilor bugetare;

- repartizarea fondurilor pe beneficiari;

- transferuri pentru unitatile care nu-si pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, potrivit legii;

- utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiari.

De asemenea, este de retinut faptul ca o cheltuiala publica parcurge urmatoarele etape :

- angajarea ;

- lichidarea ;

- ordonantarea ;

- plata.

Angajarea reprezinta actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma de bani unei terte persoane, fizice sau juridice, in baza unui contract, decizie ministeriala, hotarare judecatoreasca etc.

Lichidarea este operatia prin care se constata serviciul facut in favoarea institutiei publice si se determina suma de plata. Aceasta operatie se bazeaza pe acte justificative (facturi, bonuri, chitante etc.).

Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii sau ordin de plata a unei sume de bani de la buget in favoarea unei terte persoane, fizice sau juridice.

Plata este operatia de achitare a sumei de bani datorata de o institutie publica.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea se face de conducatorii institutiilor publice, care se numesc ordonatori de credite bugetare. Plata se efectueaza de catre gestionarii de bani publici - casieri sau contabili.

Sumele de bani puse la dispozitia unitatilor bugetare se numesc alocatii bugetare sau credite bugetare. Asupra folosirii creditelor bugetare pot dispune, asa cum s-a aratat mai sus, numai persoanele care au calitate de ordonatori de credite (care pot fi principali, secundari si tertiari), adica conducatorii institutiilor publice.

4. Incheierea executiei bugetare

Procesul bugetar se finalizeaza cu contul general anual de executie, care se incheie la 31 decembrie, moment cand are loc incetarea tuturor actelor si operatiunilor ce decurg din executarea bugetului respectiv. Veniturile ramase de incasat, precum si cheltuielile neefectuate pana la 31 decembrie vor constitui acte si operatii ale bugetului pe anul urmator.

Contul general anual de executie a bugetului cuprinde :

la venituri: prevederi bugetare aprobate intial, prevederi bugetare definitive (dupa o eventuala rectificare) si incasarile realizate ;

la cheltuieli: creditele bugetare aprobate initial, creditele definitive si platile efectuate.

Elaborarea contului general anual de executie a bugetului de stat si a contului de executie a bugetelor asigurarilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de excecutie a bugetelor fondurilor speciale, o realizeaza Ministerul Finantelor Publice pe care le prezinta Guvernului. Guvernul analizeaza si prezinta spre aprobare Parlamenului contul general anual de executie a bugetului de stat si, respectiv, contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Executia bugetului public national presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara anuala se se faca sub controlul unor organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara. Ministerul Finantelor este cel care realizeaza controlul administrativ specializat, Curtea de Conturi are sarcini de control jurisdictional asupra resurselor financiare ale statului si ale sectorului public si Parlamentul este cel care exercita un control politic.