Business-ul american si managementul stiintific

Business-ul american si managementul stiintific

Pe masura cresterii acumularilor in productia industriala, a cresterii productivitatii muncii in acest domeniu, al posibilitatilor de obtinere de profituri tot mai mari si a platii unor salarii mai bune, a crescut interesul investitorilor in fabrici, in productie, acestea dovedindu-se o alternativa la comert, transport pentru realizarea bogatiei. Cu aceasta ocazie, devenea tot mai clar pentru oameni ca afacerile nu reprezinta numai un joc cu suma nula, ca in realitate dintr-o afacere este posibil sa castige ambele parti, dar importanta devenea posibilitatea de crestere a productivitatii.

Unul dintre parintii managementului stiintific, Frederik W. Taylor, s-a ocupat in intreaga lui activitate de posibilitatile de crestere a productivitatii muncii, cautand metode rationale, stiintifice care sa fie folosite atat de catre muncitori, cat si de catre manageri. El era profund convins ca, pentru a creste productivitatea muncitorului este necesar ca munca lui sa fie observata de catre conducator, sa fie analizata, dupa care sa fie depistate cele mai bune metode pe care sa le transmita muncitorului pentru ca acesta sa le foloseasca. Pentru aceasta, F.W.Taylor face o distinctie neta intre conducere si executie, considerand ca fiecare are sarcini total distincte de a caror indeplinire depind in egala masura performantele intreprinderii.

In cadrul atelierelor si apoi al intreprinderilor americane, F.W. Taylor si-a dezvoltat teoriile si mai ales practicile sale manageriale. In cadrul acestora, el ajunge la concluzia ca managementul stiintific presupune o revolutie in gandire atat din partea managementului, cat si din partea salariatilor, ambele parti avand interese comune, in opinia lui, de a realiza o crestere a productivitatii muncii. Patronatul si managerii au interes in cresterea productivitatii muncii pentru a obtine un profit cat mai mare, iar interesul muncitorilor in cresterea productivitatii este motivat de cresterea productiei, a ofertei si, implicit, scaderea preturilor produselor de care ei au nevoie.

Datorita interesului comun in cresterea productivitatii muncii, F.W. Taylor considera ca intre cele doua parti trebuie sa existe o colaborare pentru obtinerea de rezultate superioare in cadrul intreprinderii in care functioneaza. El subliniaza importanta relatiilor manageri-subordonati atunci cand arata ca rezultatele obtinute de catre muncitori, de catre intreprindere, in general, depind de increderea in conducere si aceasta, la randul ei, depinde de masura in care managementul isi respecta cuvantul dat.

Ocupandu-se de organizarea la nivel de atelier, F.W. Taylor a sesizat pentru prima data nevoia constituirii unor colective de specialisti in diferite domenii (organizare, finante, contabilitate) care sa-i ajute pe manageri in desfasurarea muncii lor. Aceste colective de specialisti au constituit inceputurile organizarii pe compartimente si pe departamente a intreprinderii. In timp, acestea s-au amplificat, s-au dezvoltat, astfel incat astazi nu mai poate fi conceputa o organizare structurala fara o departamentalizare a activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderilor. Toate acestea reprezinta contributii ale modului de organizare a afacerilor din SUA la dezvoltarea managementului stiintific.

In afara contributiei semnificative pe care a avut-o F.W. Taylor la cristalizarea si dezvoltarea managementului stiintific, in contextul american au fost multi alti teoreticieni si practicieni care au avut si au contributii remarcabile la dezvoltarea acestui domeniu al stiintei.

Dintre acestia mentionam doar pe Chester Barnard, care a studiat procesul de luare a deciziilor, rolul functiunii de personal si relatiile dintre organizarea formala si informala, Alfred Chandler, care s-a remarcat prin contributia la "planificarea strategica", Michael Porter cu contributiile lui in domeniul strategiei, Douglas McGregor care s-a remarcat prin teoriile X si Y, Tom Peters si Robert Waterman care au publicat lucrarea de referinta "In Search of Excellence".

Fara a mai continua, se poate afirma ca in contextul afacerilor din SUA s-au conturat cele mai numeroase lucrari de cercetare si s-au obtinut cele mai valoroase rezultate in domeniul managementului.