SISTEMELE DE STIMULARE A ANAGAJATILOR RECOMPENSAREA DIRECTA

SISTEMELE DE STIMULARE A ANAGAJATILOR RECOMPENSAREA DIRECTA

Teoria si practica din domeniul resurselor umane dovedesc ca in ceea ce priveste recompensele angajatilor, intreprinderile din diverse tari folosesc o serie de termeni, ca de exemplu: recompensa, remuneratie, retributie, salariu, leafa, plata, stimulente, comision, facilitate etc.

Recompensarea angajatilor are drept scop asigurarea unor recompense financiare si nonfinanciare consistente, echitabile si motivante;

Recompensarea personalului dintr-o intreprindere este unul din cele mai importante obiective specifice gestiunii resurselor umane, deoarece, pe de o parte, are o contributie majora asupra recrutarii, motivarii, eficientei si satisfactiei personalului, iar, pe de alta parte salariile, reprezinta o cheltuiala considerabila pentru intreprindere. O imagine generala privind structura sistemului de recompensare este prezentata in fugura urmatoare:

Recompensele directe includ sumele de bani, sub forma de salarii, sporuri si alte stimulente, pe care le primesc angajatii pentru prestatia lor sau si a rezultatelor obtinute.

Salariul este cea mai importanta componenta a recompensarii directe. Prin salariu se intelege suma primita de un angajat pentru munca desfasurata sau pentru rezultatele obtinute intr-o unitate de timp (ora, zi, saptamana, luna, an). Dimensionarea salariului este influentata de mai multi factori, cum sunt: politica salariala a organizatiei, puterea economica a organizatiei, constrangerile legislative, costurile fortei de munca formate pe piata muncii, conjunctura economica etc. in plus, salariul este influentat de dificultatea sau complexitatea sarcinilor aferente unui post din intreprindere. Exista mai multe forme de salarii si anume:

salariu de baza sau tarifar (salariu in acord direct, salariu in acord progresiv si salariu in regie),

salariu nominal (suma de bani primita efectiv), salariu real (cantitatea de bunuri si servicii ce pot fi cumparate cu suma primita)

salariu minim (este stabilit de catre guvern ai reprezinta o componenta a protectiei sociale).

Nivelul salarizarii este influentat de factori economici, sociali si individuali; factorii economici si sociali pot interveni la nivel international, national sau la nivelul intreprinderii.  Factorii economici si sociali care intervin la nivel national si international se refera la: nivelul de dezvoltare a tarii, conjunctura economica, situatia sectoriala a pietei muncii (de exemplu constructiile, serviciile hoteliere se afla periodic in situatie de penurie de forta de munca, in timp ce alte sectoare inregistreaza un excedent, ceea ce influenteaza politica de salarizare, evolutia preturilor si a altor venituri), raporturile de forta intre partenerii sociali (patronat-sindicate-guvern), sectorul de activitate al intreprinderii. Factorii economici si sociali care intervin la nivelul intreprinderii sunt: rentabilitatea si productivitatea intreprinderii, politica sociala a intreprinderii, organizarea sindicatului salariatilor, mediul economic si social local. Factorii individuali se refera la statutul profesional al angajatului (muncitori, cadre cu studii medii, specialisti cu studii superioare), vechimea in munca, rezultatele muncii individuale.

Sporurile salariale joaca un rol dinamizator, fiind aplicate pentru a stimula prestatia angajatilor in anumite conditii de mediu de munca (mediu toxic, radiatii, izolare), efort deosebit, vechime, activitati in afara programului normal.

Stimulentele realizeaza o corelatie pozitiva intre recompense si productivitate si au rolul de a impulsiona cresterea performantelor. Sistemul de stimulare a angajatilor este al doilea ca importanta dupa sistemul de salarizare si este structurat pe trei niveluri:

stimularea individuala

stimularea de grup

stimularea la nivelul intreprinderii.

Stimulentele individuale asigura o legatura directa intre performantele fiecarui angajat si recompensele ce le obtine. Se cunosc mai multe forme de stimulare si anume: premiile, comisioanele si participarea la profit.

Premiile se acorda angajatilor pentru activitati si rezultate deosebite ce se reflecta in profituri suplimentare sau pentru rezolvarea unor probleme dificile.

Comisionul reprezinta venitul unui angajat rezultat ca procent din vanzari. Exista doua forme de aplicare a acestui stimulent: comisionul direct (cand salariul angajatului reprezinta un anumit procent din vanzari) si salariul plus comisionul, in acest caz comisionul are un caracter de premiere, fiind o suplimentare a salariului de baza).

Stimulentele de grup promoveaza cooperarea si efortul comun pentru obtinerea anumitor rezultate. Formele de stimulare individuale se pot extinde la nivelul grupului. In acest caz conducatorul trebuie sa fie atent sa nu creeze tensiuni in grup si sa asigure armonia grupului ca intreg.

Stimularea la nivelul intreprinderii vizeaza toti angajatii si se caracterizeaza prin participarea la profit a angajatilor, obtinerea de actiuni preferentiale, repartitii de venituri anuale etc.

Participarea la profit reprezinta sumele de bani obtinute de catre angajati, ca procente din profit, in functie de contributia la rezultatele intreprinderii.