SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA SI MANAGERIALA A FIRMEI

SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA SI MANAGERIALA A FIRMEI

1.Caracteristicile tipologice

Firma pe exemplul careia s-a elaborat proiectul economic este o societate comerciala pe actiuni. Capitalul social al firmei se cifreaza la 230.000.000 U.V. (unitati valorice) fiind divizat in 2.500 actiuni.

Obiectul de activitate il constituie fabricarea si comercializarea de produse ale industriei electrotehnice.

Produsele fabricate sunt, atat constructive, cat si tehnologic de complexitate medie.

Operatiunile financiare sunt derulate prin intermediul unei banci comerciale din localitate unde firma are deschis un cont curent in care isi pastreaza disponibilitatile banesti. In cazul cresterii temporare a necesarului de capital circulant, banca acorda firmei imprumuturi pe termen scurt si mediu. Totodata banca are rol de consiliere financiara asupra proiectelor investitionale de mare anvergura.

2. Situatia economica si financiara (an baza)

2.1. Productia fizica

Inteprinderea fabrica si vinde trei tipuri de produse simbolizate A, B, C. Fabricatia acestor produse se realizeaza in cadrul a doua sectii de baza, dupa o tehnologie si cu utilaje prezentate in schmema din fig. 1.

Fig. 1. Tehnologia si structura de productie

2.2. Cifra de afaceri

In anul de baza intreprinderea a fabricat si a vandut produsele in cantitatile si preturile prezentate in tabelul 1.

Tabelul nr.1

Cifra de afaceri in anul de baza

2.3. Consumurile specifice de materii prime, manopera directa si energie tehnologica

Consumurile specifice de materii prime pe produs si repere, preturile de achizitie, in anul de baza sunt inscrise in tabelul 2.

Tabelul nr.2

Pretul si consumul specific de materii prime

Durata operatiilor tehnologice, consumul de manopera si salariile tarifare orare, in anul de baza, au avut valorile inscrise in tabelul 3.

Tabelul nr.3

Durata operatiilor tehnologice si salariile tarifare orare

Cheltuielile cu energia electrica pentru forte motrice in anul de baza au fost determinate in functie de timpul de functionare al utilajelor pentru fabricarea produselor, de puterea instalata a motoarelor electrice cu care sunt echipate masinile din cele doua sectii de baza si de pretul platit pe kwh.

Puterea instalata a motoarelor electrice este:

Masina a 3,0 kw

Masina b 2,5 kw

Masina m 2,5 kw

Masina n 3,0 kw

Masina p 5,0 kw

Masina r 4,5 kw

Masina f 1,5 kw

Masina g 2,0 kw

Masina h 3,0 kw

Masina i 1,5 kw

Masina j 3,5 kw

Tariful pentru un kwh este de 15 U.V.

2.4. Resursele umane

2.4.1. Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productiv

In anul de baza timpul de lucru ce a revenit in medie pe un angajat a fost de 1856 ore, asa cum rezulta din tabelul 4.

Tabelul nr. 4

Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productive

2.4.2. Numarul si structura personalului folosit in anul de baza

Societatea comerciala a utilizat in anul de baza un numar de 1325 de angajati in structura aratata in tabelul 5.

Tabelul nr. 5

Repartizarea personalului in anul de baza

2.5. Dotarea tehnica

Capacitatea de productie pe grupe de utilaje, exprimata in produse si repere representative, precum si gradul de utilizare in anul de baza sunt reprezentate in tabelul 6.

Tabelul nr. 6

Marimea si gradul de utilizare a capacitatii de productie

2.6. Situatia financiara

Costurile de productie aferente cifrei de afaceri din anul de baza sunt prezentate in tabelele 7-12, iar in tabelul 13 se infatiseaza principalii indicatori economico financiari.

Tabelul nr. 7

Amortizarea activelor in anul de baza

Costurile indirecte in anul de baza

In anul de baza cheltuielile legate de salarizarea personalului indirect productiv s-au determinat astfel :

a) Salariul mediu lunar a fost de :

25.800 U.V. pentru muncitori

31.400 U.V. pentru maistri

33.200 U.V. pentru muncitorii TESA

b) In chieltuielile indirecte ale sectiilor s-au mai inclus :

sumele aferente concediilor de odihna calculate prin aplicarea asupra fondului de salarii directe a unui coeficent reprezentand raportul dintre numarul de zile de concediu si numarul de zile efectiv lucrate ( 20/ 232); sporul de vechime= 10% pentru toate categoriile de personal.

c) C.A.S. a reprezentat 25% fondul de salarii

d) Cota pentru protectia sociala a fost de 5% din fondul de salarii.

Tabelul nr. 8

Cheltuieli comune al sectiei

U.V.

*) Cheltuielile cu reparatiile au fost repartizate in proportie de 25% la sectia I si de 75% la sectia a II-a.

**) Suma de 56.000 U.V. se compune din 24.000 U.V. cheltuieli materiale si 32.000 U.V. cheltuieli salariale.

Tabelul nr. 9

Cheltuielile generale ale intreprinderii

U.V.

*) suma de 380.000 U.V. se compune din:

110.000 U.V. cheltuieli materiale

270.000 U.V. cheltuieli cu manopera

Tabelul nr. 10

Centralizatorul cheltuielilor pe elemente primare

U.V.

Tabelul nr. 11

Centralizatorul cheltuielilor pe articole de calculatie

U.V.

Tabelul nr. 12

Costuri unitare pe articole de calculatie

U.V.

*) In determinarea costurilor unitare pe articole de calculatie s-a tinut cont de faptul ca unele cheltuieli por fi evidentiate direct, iar altele - cele indirecte - pot fi determinate pe baza unor chei de repartizare. De asemenea, a fost luat in considerare si caracterul productiei fabricate in cele doua sectii principale.

Sectia I- productie omogena( un singur produs, A, fabricat intr-o cantitate de 25.000 buc.)

Sectia a II -a - productie eterogena( doua tipuri de produse fabricare, B-C, cu tehnologie partial diferita, in cantitati diferite, de 15.000 buc. si , respectiv 10.000)

a) Cheltuielile unitare cu materiile prime s-au determinat cu formula:

Cmp= , unde:

Cmp= cheltuielile cu materiile prime directe, la nivelul produsului i (in cazul de fata, regasindu-se in ipostaza produsului A,B sau C)

j= tipul de materie prima

nc= norma de consum de materie j, utilizata in produsul i kg/buc.)

p= pretul de aprovizionare al materiei prime j (U.V./kg)

Exemplu: cheltuielile cu materii prime directe la nivel de produs B:

Cmp=(20 kg/buc m x 330 U.V./kg) + (15 kg/buc m x 170 U.V./kg) + (5 kg/buc m x 310 U.V./kg) = 10.700 U.V./buc.

b) Cheltuielile cu salariile directe s-au fundamentat pe baza consumurilor unitare de manopera si a tarifelor de salarizare , astfel:

Cman= , unde:

Cman= cheltuieli cu manopera directa pentru produsul i

nt= norma de timp exprimata in ore-om pentru operatia j, produs i(tehnologia de fabricatie are m operatii)

th= tariful orar de salarizare, operatia j

Exemplu: cheltuielile cu manopera directa aferenta produsului B:

Cman= CmanR + CmanR + CmanR + Cman montaj = [(5 ore/buc x 160 U.V./ora) + (3 ore/buc x 140 U.V./ora) + (7 ore/buc x 145 U.V./ora)] + [(5 ore/buc x 160 U.V./ora) + (6 ore/buc x 165 U.V./ora) + (9 ore/buc x 170 U.V./ora)] + [(3 ore/buc x 160 U.V./ora) + (5 ore/buc x 165 U.V./ora) + (2 ore/buc x 170 U.V./ora)] + (15 ore/buc x 170 U.V./ora)= 9.750 U.V./buc.

c) Cheltuielile cu contributia pentru asigurarile sociale= Cmanx 25%

Pentru produsul B luat ca exemplu, cota de C.A.S. este:

C.A.S = 0,25 x 9.750 U.V./buc = 2.437,50 U.V./buc

d) Cheltuielile de protectie sociala reprezinta 5% din cheltuielile cu manopera, respectiv:

Prot. sociala = 0,05 x 9.750 U.V./buc = 487,50 U.V./buc

e) Cheltuielile comune ale sectiei se repartizeaza atat direct pe produs, cat si pe baza unei chei, functie de manopera directa (salariile directe)

In ceea ce priveste sectia I si, implicit, produsul A, situatia este mult simplificata, intrucat aceste categorii de cheltuieli pot fi evidentiate pe unitatea de produs printr-o simpla impartire la productia fizica fabricata.

La sectia II, unde s-au fabricat produsele B,C, repartizarea s-a realizat astfel:

- cheltuieli cu energia electrica pentru forta motrice:

C=

j - numarul operatiei realizata pe un anumit tip de utilaj

t- durata (ore - masina) a operatiei

W- puterea motoarelor

T- tariful energiei electrice (U.V./kwh)

Pentru produsul B:

C=x 15 U.V./buc = 1.275 U.V./buc.

- cheltuielile unitare cu amortizarea s-au determinat functie de manopera directa realizata in sectia a II-a.

Cheia de repartizare a fost:

K= x 100 = x 100 = 1,2219104%

Cheltuielile cu amortizarea pentru produsul B au fost:

9.750 U.V. x 1,2219104% = 199,14 U.V.

- celelalte cheltuieli comune ale sectiei s-au repartizat in functie de acelasi criteriu, respectiv manopera directa.

Cheia de repartizare a fost:

K= x 100 = x 100 = 45,2768234%

Pentru produsul B, aceste "alte cheltuieli comune ale sectiei" (materiale auxiliare, combustibil, uzura obiecte inventar, cheltuieli de administrare a sectiei s.a.) au dimensiunea:

9.750 U.V. x 45,2768234% = 4.414,49 U.V./buc

f) Cheltuielile generale de administratie s-au repartizat in functie de costul de productie (de sectie), pe baza urmatoarei chei de repartizare:

K= x 100 = x 100 =3,44707%

Cota de cheltuieli generale de administratie pentru produsul B a fost:

29.633,63 U.V. x 3,44707% = 1.021,49 U.V./buc

Tabelul nr. 13

Principalii indicatori economico - financiari ai intreprinderii in anul de baza

3. Piata firmei

Informatii privind produsele, piata si competitorii

In anul de baza intreaga productie a fost destinata pietei interne.

Produsul A a fost introdus in fabricatie in urma cu 9 ani si este oferit spre vanzare de inca 4 intreprinderi. Cererea solvabila totala si vanzarile firmei in ultimii 5 ani sunt aratate in tabelul 14.

Tabelul nr. 14

Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul A

Produsul B a fost asimilat de firma acum 4 ani si se realizeaza de inca 2 intreprinderi din tara. Cererea solvabila si pozitia de piata a firmei sunt prezentate in tabelul 15.

Tabelul nr.15

Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul B

Produsul C a fost asimilat in urma cu 3 ani si este fabricat de inca o firma din tara. Totodata pe piata interna au fost vandute anual circa 2.000 - 2.500 bucati din import. Cererea solvabila si pozitia pe piata a firmei sunt infatisate in tabelul 16.

Tabelul Nr.16

Indicatorii ai cererii solvabile pentru produsul C

3.2 Informatii privind pretul materiilor prime, combustibilului si tariful pentru energia electrica

Prognozele referitoare la evolutia preturilor materiilor prime, materialelor, energiei electrice si combustibilului estimeaza o crestere medie de 30%.In tabelul 17 se prezinta nivelul actualizat al preturilor de achizitie pentru materiile prime directe si energie electrica.

Tabelul nr .1 Preturile materiilor prime directe si tariful energiei electrice in anul curent

3.3 Informatii privind preturile produselor finite

In anul curent,pentru ramura in care isi desfasoara activitatea firma,se prognozeaza o crestere a preturilor produselor finite cu 20%.

In aceste conditii preturile de productie vor fi :

pentru produsul A de 25.200 U.V.

pentru produsul B de 40.800 U.V.

pentru produsul C de 67.200 U.V.

4. Sistemul de management

Sistemul de management al societatii comerciale care face obiectul acestei simulari se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte positive si negative, desprinse din studiile de diagnosticare,frezabilitate si marketing elaborate in ultimii trei ani :

a. Aspecte pozitive:

Ø      previziuni optimiste in ceea ce priveste piata, in pofida regresului inregistrat pana in anul precedent;

Ø      existenta titlului de proprietate asupra terenului;

Ø      demararea actiunii de modernizare;

Ø      existenta unei piete relativ stabile si lipsa unei concurente puternice in domeniu ;

Ø      situatie economico-financiara pozitiva;

Ø      valorificarea corespunzatoare a parghiei "pret", ca premise a mentinerii si dezvoltarii pietei specifice;

Ø      climat social stabil, lipsa conflictelor de munca;

Ø      cresteri semnificative ale castigurilor salariale ;

Ø      asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre dinamica activitatilor economice, justificata de respectarea unor corelatii fundamentale intre principalii indicatori economici;

Ø      implicarea active a conducerii firmei( in special a managerului general") in modernizarea de ansamblu a managementului si a fiecarei componente a acestuia;

Ø      preocuparea managementului de nivel superior in asigurarea unei dotari cu personal competent a posturilor de conducere si executie , in pofida greutatilor intampinate in ceea ce priveste asigurarea necesarului de economist;

Ø      folosirea, chiar daca insuficienta din punct de vedere metodologic, a unor metode si tehnici managerial din categoria celor clasice(diagnosticarea ,delegarea ,sedinte);

Ø      apelarea la serviciile calculatorului electronic in derularea unor procese de executie si , partial, de management;

Ø      intensitatea decizionala foarte ridicata , in special la esalonul superior al managementului , situatie justificata de multiplele problem cu care se confrunta intreprinderea in aceasta perioada;

Ø      initierea si derularea unor ample actiuni cu character strategic (privatizare , restructurare).

b. Aspecte negative

Ø      cresterea ponderii cheltuielilor in veniturile totale, in ultimii 2 ani ;

Ø      mentinerea unui numar reletiv ridicat al salariatilor , raportat la volumul si dinamica productiei;

Ø      uzura fizica si morala avansata a echipamentelor de productie , mari consumatoare de energie;

Ø      gradul redus de utilizare a capacitatilor de productie ;

Ø      conditii nefavorabile de munca in halele de productie (factori de microclimat neadecvati: iluminat, poluare sonora, ventilatie etc.);

Ø      lipsa unui system de asigurare a calitatii pe faze de fabricatie;

Ø      existenta unei structuri organizatorice ierarhic-functionale mai putin flexibila si mai putin adaptata cerintelor si exigentelor economiei de piata, situatie ce ingreuneaza operationalizarea unor proiecte de anvergura;

Ø      lipsa unor proictii strategice judicious fundamentate, axate pe stadia de prognoza, d diagnosticare si piata;

Ø      lipsa unui sistem categorial de obiective care sa cuprinda obiective fundamentale , derivate, specific si individuale, in a caror indeplinire sa fie implicate toate componetele procesuale si structurale ale firmei;

Ø      dimensionarea si delimitarea insuficienta a unor componente procesuale (activitati , atributii si sarcini) sau structural (posture , functii, compartimente ,relatii organizatorice ) cu impact nefavorabil asupra eficientei activitatii firmei;

Ø      lipsa ori insuficienta dimensionare a unor activitati foarte importante in economia intreprinderii , cum ar fi : bugetare, previzionare, organizare managerial , marketing s.a;

Ø      structurare deficitara a autoritati pe niveluri ierarhice;

Ø      insuficienta fundamentare stiintifica a deciziilor de nivel superior, pe de o parte , datorita neapelarii la serviciile unui instrumentar decisional evoluat si, pe de alta parte, datorita insuficientei suportului informational;

Ø      insuficienta delimitare si dimensionare a fluxurilor si circuitelor informationale;

Ø      neutilizarea unor sisteme evaluate de management , precum managementul prin obiective ,managementul prin bugete ,managementul prin proiecte etc.cu mare impact asupra eficientei firmei

Ø      lipsa unor elemente metodologice de baza I ceea ce priveste utilizarea unor instrumente manageriale I intretinerea functionarii componentelor managerial

Organigrama aferenta actualei structure organizatorice este prezentata in continuare