TIPURI DE. SURSE DE FINANTARE EUROPEANA.

Tipuri de proiecte. Surse de finantare europeana

Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati din domenii pentru care nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent sau din domenii ĩn care, traditional, exista o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitatile. Resursele financiare sunt insotite de o intreaga metodologie specifica ce TREBUIE respectata ca atare ĩn procesul de acordare a finantarilor.

Cum demareaza si cum se deruleaza un program de finantare nerambursabila ?

Finantatorul precizeaza domeniilor vizate, obiectivele, activitatile. In aceasta faza este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte.

Finantatorul lanseaza public programul de finantare, oferind un pachet informativ (ghidul programului, cerere de finantare, alte documente).

Dupa ce expira perioada de timp pana la care proiectele pot fi depuse, acestea sunt evaluate de comisia de evaluare, fiecarui proiect fiindu-i acordat un punctaj, in functie de anumite criterii utilizate de comisie. Sunt declarate castigatoare proiectele ce au obtinut punctajele cele mai mari.

Proiectele se implementeaza.

Proiectele sunt evaluate.

Pentru a facilita intelegerea acestui capitol, cateva definitii sunt necesare.

Eligibilitatea unui proiect

Eligibilitatea este calitatea unui proiect de a indeplini criteriile stabilite de finantator cu privire la:

organizatiile ce pot depune cereri de finantare;

activitatile pentru care se poate solicita finantarea.

Grupuri tinta

Grupurile tinta sunt entitatile ce vor fi afectate ĩn mod pozitiv prin proiect la nivelul scopului proiectului si pentru care lucreaza ĩn fapt proiectul.

Beneficiarii

Beneficiarii reprezinta persoanele ce vor avea de castigat de pe urma proiectului. Se pot suprapune sau nu grupului tinta.

Factorii externi

Factorii externi sunt situatii, decizii ce au impact asupra proiectului, fiind complet ĩn afara controlului managementului de proiect.

Grantul

Grantul reprezinta suma acordata drept finantare nerambursabila pentru a ĩndeplini un scop anume.

Foarte adesea, finantatorii sprijina parteneriate, iar pentru obtinerea unor punctaje maxime calitatea parteneriatului este determinanta. Partenerii trebuie specificati, inclusiv cu precizarea zonelor de activitate si a modului de colaborare cu organizatia care sprijina proiectul.

Ĩn vederea participarii la licitatie se parcurg urmatoarele etape:

alegerea celor mai potrivite programe de finantare versus specificul activitatii dorite a fi finantata;

procurarea pachetului informativ si completarea documentatiei (inclusiv anexele obligatorii);

verificarea documentatiei inainte de depunerea proiectului;

depunerea proiectului inainte de data limita, care, in general, se refera la ziua si ora la care proiectul este inregistrat la finantator si nu la "data postei";

analiza rezultatului licitatiei; daca este un proiect castigator, urmeaza implementarea lui prin semnarea contractului de finantare intre finantator si solicitant; pentru proiectele necastigatoare se recomanda analiza punctajului.

In cazul proiectului castigator, actiunile ce urmeaza semnarii contractului sunt urmatoarele (contractul este documentul ce detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar):

se acorda prima transa din suma totala alocata si proiectul demareaza;

beneficiarul realizeaza rapoarte periodice remise spre aprobare finantatorului;

pe aceasta baza sunt acordate celelalte transe din suma totala alocata proiectului;

finantatorul poate decide efectuarea de verificari la locul de desfasurare al proiectului;

are loc evaluarea finala.

Ce cuprinde un proiect de finantare ?

Ĩn cazul finantarilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un proiect de finantare are, de regula, componentele:

cererea de finantare;

bugetul proiectului;

matricea logica;

CV-urile persoanelor ce vor lucra ĩn activitatile proiectului;

documente ce dovedesc statutul juridic al solicitantului;

anexe facultative (statistici, grafice, studii).

! Atentie la completarea formularelor obligatorii si colectarea informatiilor cuprinse in anexe.

O ordine recomandata pentru elaborarea elementelor proiectului ar putea fi urmatoarea:

definirea problemei ce trebuie rezolvata;

stabilirea scopului proiectului si a etapelor ce trebuie realizate pentru atingerea scopului;

stabilirea activitatilor;

definirea rezultatelor si beneficiilor de realizat;

realizarea bugetului;

justificarea proiectului (argumentarea importantei si urgentei problemei vizate ĩn proiect);

durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile);

stabilirea titlului proiectului (formulare clara si concisa);

realizarea rezumatului proiectului.

2.1. Oportunitati pentru formulare de propuneri de proiecte

Sunt, in fapt, patru tipuri generale de oportunitati pentru finantare:

A.     sprijin institutional (instrumente de preaderare, fonduri structurale, fond de coeziune);

B.     initiative comunitare;

C.     programe comunitare;

D.    licitatii.

A. Instrumente de sprijin institutional

O imagine graitoare a momentului interventiei instrumentelor de sprijin institutional este surprinsa in graficul de mai jos:

Inainte de aderare

Dupa aderare

Pentru mai multe informatii, se poate accesa site-ul: https://europa.eu.int/regional_policy /funds/procf/cf_en.htm

Fondurile de preaderare reprezinta instrumente financiare infiintate de catre Uniunea Europeana pentru a veni in sprijinul pregatirii aderarii tarilor candidate la UE.

o           Programele Phare sustin implementarea acelor sarcini (dezvoltare institutionala si armonizare legislativa) ce au fost stabilite in Parteneriatul de aderare si in Programele nationale pentru adoptarea acquis-ului comunitar. Indeplinirea acestor sarcini duce la aparitia unor efecte de ordin economic, social si politic. Unul dintre obiectivele Phare il constituie acordarea de asistenta in procesul de pregatire a tarilor candidate in vederea aderarii la sectiunile regionala si sociala a Fondurilor structurale. Cadrul legal: Regulamentul CE 1266/99 ce modifica Regulamentul CE 3906/89.

o           Scopul Programului SAPARD este acela de a oferi asistenta in procesul de pregatire a aderarii in domeniile dezvoltarii rurale si agricole. Sursele de finantare ale SAPARD pot fi folosite pana in 2006, in conformitate cu contractele semnate anterior. Cadrul legal: Regulamentul CE 1268/99.

o           Fondurile ISPA sunt utilizate doar pentru finantarea unor proiecte de anvergura din domeniul mediului inconjurator sau infrastructurii. Sistemul ce a facut eligibile fondurile ISPA va face ca si grant-urile Fondului de Coeziune sa devina eligibile. Fondul de coeziune inlocuieste ISPA dupa aderare.

o           Programul CARDS (Asistenta comunitara pentru reconstructie, dezvoltare si stabilizare) a luat fiinta in anul 2000 si are ca scop sprijinirea pacii si a stabilitatii in Balcani. Anterior, Uniunea Europeana a acordat acestei regiuni fonduri in valoare de 6,8 mld. euro. Scopul CARDS este acela de a ajuta aceste tari (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Serbia, Muntenegru si fosta republica a Macedoniei) in cadrul participarii lor la Procesul de stabilire si asociere. Relatia contractuala formala este stabilita prin intermediul Acordului de stabilitate si asociere. In perioada 2000 - 2006 au fost alocate fonduri in valoare totala de 4,6 mld. euro pentru reconstructie, consolidare institutionala si legislativa, respectarea drepturilor omului, pentru sustinerea dezvoltarii economice si sociale, promovarea unor relatii stranse intre aceste tari, precum si cu UE. Oficiul pentru Cooperare EuropeAid este responsabil pentru toate programele regionale.

o           Punerea in aplicare a Parteneriatului Euro-Mediteranean reprezinta principalul obiectiv al programului MEDA. Primul program MEDA a fost introdus in 1996, fiind urmat in 2000 de MEDA II. In perioada 2000 - 2006 au fost alocate prin intermediul acestui program fonduri in valoare de 5,35 mld. euro. Cooperarea din cadrul Programului MEDA poate fi de tip bilateral, regional sau multilateral. In cazul programelor de tip bilateral si regional, acestea pot avea ca obiectiv sustinerea tranzitiei la economia de piata, comertul liber si echilibrarea situatiei socio-economice. La nivel multilateral, programele se concentreaza pe cele trei domenii specificate in Declaratia de la Barcelona.

o           Programul de asistenta tehnica TACIS a fost creat in 1991 si a avut ca scop sprijinirea procesului de tranzitie la o economie de piata si o societate democratica a tarilor din Europa Centrala si Asia Centrala (ECAC) - (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Kirgystan, Moldova, Mongolia, Federatia Rusa, Turkmenistan, Tajikistan, Ucraina, Uzbekistan). Suma totala alocata pana la sfarsitul lui 2006 se ridica la 3,138 mil. euro. Principalele obiective ale activitatilor din regiune le reprezinta consolidarea institutionala si reforma sistemului juridica, sprijinirea dezvoltarii sectorului privat, dezvoltarea infrastructurii si a economiei rurale, precum si imbunatatirea protectiei mediului inconjurator si a managementului resurselor naturale. Directia Generala de Relatii Externe este responsabila pentru dialogurile politice, in timp ce Oficiul pentru Cooperare EuropeAid administreaza programele anuale.

Pentru mai multe informatii referitoare la CARDS, MEDA, TACIS se poate accesa site-ul: https://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm

Fondurile structurale sunt gestionate de Comisia Europeana si au ca destinatie:

promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare a ramas in urma;

sprijinirea transformarii economice si sociale a domeniilor care se confrunta cu dificultati structurale;

sprijinirea adaptarii si modernizarii educatiei, instruirii si ocuparii fortei de munca.

Exista patru tipuri de fonduri structurale prezente pe site-ul Parlamentului European, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat:

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala;

Fondul Social European;

Fondul European de Orientare si Garantare Agricola;

Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului.

• Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) sprijina crearea de infrastructuri, investitiile destinate ocuparii fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta intreprinderilor mici.

• Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piata fortei de munca a somerilor si a grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de instruire si a sistemelor de asistenta la angajare.

• Sectiunea "Orientare" a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA - Sectiunea Orientare) finanteaza masuri in vederea dezvoltarii rurale si ofera sprijin agricultorilor, in special in regiunile ramase in urma.

• Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea si modernizarea acestui sector.

Fondul de coeziune

Fondul de coeziune a fost infiintat in 1994. Statele membre au acces la acest fond doar in conditiile in care PNB/locuitor se situeaza sub 90% din media Comunitatii. Toate statele ce au obtinut recent statutul de membru se situeaza sub aceasta medie. Valoarea finantarii acordate prin intermediul Fondului de coeziune variaza intre 80% si 85% din valoarea totala a proiectului, nefiind acceptate proiecte cu o valoare mai mica de 10 mld. euro.

Fondul de coeziune finanteaza proiecte de mediu si infrastructura de mare importanta in statele membre mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene. Fondul de coeziune finanteaza acele proiecte selectate in concordanta cu strategia Fondului de coeziune.

Principalele sfere de actiune ale Fondului sunt:

in sfera transporturilor: transportul feroviar, rutier, apele teritoriale, transportul aerian civil, transportul combinat;

in sfera protectiei mediului: reducerea poluarii atmosferice, protectia apelor de suprafata si freatice impotriva poluarii, asigurarea rezervei de apa potabila, gestionarea optima a apelor reziduale, evacuarea deseurilor.

B. Initiative comunitare

Initiativele comunitare finantate din Fonduri structurale reprezinta unul dintre cei mai importanti piloni ai sistemului de sprijin financiar in vederea aderarii. Pentru perioada 2000 - 2006 au fost prevazute pentru finantare patru programe. 5,35% din sursele de finantare ale Fondurilor Structurale au fost alocate acestor programe. Cel mai important obiectiv al Initiativelor Comunitare este acela de a sustine abordari noi, inovatoare ce apartin unor domenii diferite. Beneficiarii acestor tipuri de programe se angajeaza sa faca cunoscute rezultatele proiectelor lor pentru a putea impartasi din experienta lor statelor membre sau tarilor candidate.

INTERREG (III) - ofera asistenta transfrontaliera pentru programe de cooperare internationala si regionala.

Ca urmare a consultarilor avute cu Parlamentul European si cu comitetele reprezentante ale statelor membre, Comisia Europeana a adoptat principiile de baza pentru INTERREG la data de 28 aprilie 2000. Suma totala de care beneficiaza Fondul European pentru Dezvoltare Regionala este de 4.875 mil. euro pentru perioada 2000 - 2006.

Noua initiativa, INTERREG III cuprinde trei sectiuni:

Sectiunea A se refera la cooperarea transfrontaliera ca mijloc de promovare a dezvoltarii regionale integrate intre regiuni invecinate;

Sectiunea B se concentreaza pe cooperarea dintre natiuni, contribuind astfel la o integrare armonioasa;

Sectiunea C are in centru sau sustinerea cooperarii inter-regionale si imbunatatirea politicilor si tehnicilor de dezvoltare economica si inter-regionala.

Scopul EQUAL este acela de a ajuta la combaterea discriminarii si a inegalitatilor de pe piata internationala a muncii.

Parteneriatul pentru dezvoltare va fi unitatea coordonatoare a Programului EQUAL. Aceste parteneriate vor reuni, la nivel regional, local sau sectorial, toti actorii importanti pentru a putea fi gasite solutii pentru integrarea pe piata muncii a celor dezavantajati, pentru a putea creste sansele lor de reusita. Alcatuirea parteneriatelor din membri provenind din domenii de activitate diferite constituie un avantaj, in sensul ca pot beneficia de experienta acumulata pentru a elabora o strategie comuna. Colaborarea agentilor economici importanti dintr-o regiune sau un sector poate avea rezultate pozitive in depasirea discriminarilor si inegalitatilor de pe piata muncii.

Stabilirea de legaturi cu cel putin un partener dintr-un alt stat membru si participarea activa la reteaua tematica ce functioneaza la nivel european precum si la diseminarea informatiilor reprezinta elemente esentiale din activitatea fiecarui parteneriat pentru dezvoltare. O lista a partenerilor este disponibila pe site-ul Programului EQUAL.

3. LEADER+ sustine dezvoltarea zonelor rurale.

Programul pune accentul pe parteneriate si schimburi de experienta sub forma unor retele, incurajand implementarea unor strategii de dezvoltare integrate, de o calitate inalta si originale. Au fost alocate fonduri in valoare de 5.046,5 mil. euro pentru perioada 2000 - 2006, din care 2.105,1 mil. euro provin de la Fondul European de Garantare si Orientare pentru Agricultura, restul fiind din surse publice si contributii private.

Pe langa asistenta tehnica pe care o asigura, LEADER+ este structurat in jurul a trei activitati principale:

Activitatea 1: Sprijin pentru strategii pilot integrate de dezvoltare teritoriala bazate pe metoda de jos in sus.

Activitatea 2: Sprijin pentru cooperarea intre zonele rurale.

Activitatea 3: Networking.

Implementarea Activitatii 1 se face prin intermediul Grupurilor de Actiune Locale alcatuite pe baza unei proceduri deschise ce are la baza criteriile enuntate in cadrul programelor. Acestea includ natura rurala a teritoriilor, omogenitatea lor din punct de vedere fizic, economic si social precum si planuri de dezvoltare inovatoare si integrative. Partenerii economici si sociali si asociatiile trebuie sa constituie cel putin 50% din parteneriatul local, relevanta si eficienta acestui parteneriat fiind de asemenea luata in considerare.

4. Obiectivul URBAN (II) il constituie refacerea economica si sociala a zonelor cu un nivel de trai scazut.

Prin intermediul Urban II se doreste promovarea proiectarii si implementarii de modele de dezvoltare economica pentru refacerea economica si sociala a zonelor urbane nevoiase. De asemenea, se urmareste intensificarea si consolidarea schimbului de informatii si de experienta referitoare la dezvoltarea urbana sustenabila in Uniunea Europeana.

Cadrul de actiune pentru o dezvoltare urbana durabila adoptat de catre Comisie in octombrie 1998 recunoaste importanta dimensiunii urbane in cadrul politicilor comunitare si subliniaza posibilitatile oferite de programele de dezvoltare regionala cofinantate prin intermediul fondurilor structurale.

C. Programe comunitare

Programele comunitare reprezinta o serie de masuri integrate acceptate de Comisia Europeana si al caror obiectiv il reprezinta intensificarea cooperarii dintre statele membre cu privire la politicile comunitare pentru o perioada mai indelungata de timp. Programele comunitare sunt finantate de la bugetul general al Comunitatii. Obiectivul initial al Programelor comunitare a fost acela de a apropia Uniunea Europeana de locuitorii sai, cunoasterea de catre cetateni a obiectivelor politicilor comunitare, a modului de functionare a sistemului de colectare si redistribuire. De aceea, initial, doar organizatiile din tarile membre puteau lua parte la programe. Incepand cu 1993 pot participa la programe si organizatii din tarile candidate, insa doar prin achitarea unui onorariu anual catre buget.

Programele comunitare au legatura cu aproape toate politicile comunitare. Comunitatea decide asupra tipului de program, a bugetului alocat si a duratei de viata a proiectului. Pentru proiectele cu o durata de viata de 4, 5, 6 sau 7 ani, bugetul este stabilit de catre Consiliul European pentru fiecare proiect in parte. Propunerile de proiecte pot fi inaintate pentru intreaga suma destinata proiectului, nefiind necesara acoperirea unei diferente de finantat din fonduri nationale. Orice persoana juridica (uneori chiar si persoane fizice) pot inainta proiecte. Depunerea proiectelor, evaluarea, decontarea sumelor si administrarea acestora intra in sarcina Directiilor generale ale Comisiei Europene. Ofertele pot fi depuse de catre consortii alcatuite din 2 sau 4 organizatii apartinand statelor membre. Proiectele depuse sunt evaluate in limba engleza, insa pot fi depuse in oricare din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Comisia traduce materialele in limba engleza cu ajutorul propriilor translatori si fara a percepe vreo taxa. Totusi, limba utilizata in administratie, in tranzactii etc. este engleza.

Aplicantii tin in mod constant legatura cu Bruxelles-ul, depun proiectele la Bruxelles si sunt notificati cu privire la rezultate tot de catre Bruxelles. Cu toate acestea, fiecare tara infiinteaza un serviciu (subordonat unui minister sau unei alte organizatii) in ale carui atributii intra colectarea de informatii si medierea.

In cazul unor programe educationale sau pentru tineret, proiectele sunt depuse direct la oficiul national care raspunde de respectivul program.

Programele comunitare au implicatii asupra tuturor aspectelor vietii economico-sociale a cetatenilor din UE. Directiile generale componente ale Uniunii Europene sunt responsabile de programele singulare. Scopul acestora il reprezinta implementarea obiectivelor si prioritatilor politicilor Uniunii Europene.

FP6 - Framework programme 6 / program cadru 6 - al saselea program-cadru privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica

Perioada: 2000 - 2006; buget: 17,5 mld. euro

www.cordis.lu

Dintre toate Programele comunitare, FP6 beneficiaza de unul dintre cele mai mari bugete. Obiectivul programului este acela de a pune bazele Zonei Europene pentru Cercetare, cu scopul de a face din Uniunea Europeana una din cele mai dinamice economii din lume, bazata pe "research & developmnent" (cercetare - dezvoltare). Programul-cadru 6 - aflat in stransa legatura cu Programul-cadru privind cercetarea si perfectionarea in domeniul nuclear (cunoscut drept EURATOM) - are trei componente: prima dintre ele beneficiaza de cel mai mare buget si include activitati de cercetare: a doua componenta are ca sarcina dezvoltarea si intarirea procesului de cercetare prin intermediul inovarii, dezvoltarii infrastructurii si cresterii mobilitatii. Ultima componenta are menirea de a ajusta la consolidarea bazelor Zonei Europene pentru Cercetare prin sprijinirea unei dezvoltari coerente a diferitelor activitati si politici.

LIFE III

Perioada: 2000 - 2006; buget: 957 mil. euro

Programul comunitar LIFE a fost introdus in 1992 pentru a veni in sprijinul proiectelor de mediu inovatoare, demonstrative, derulate in statele membre (mai tarziu si in tarile candidate). In stabilirea prioritatilor sale, Comunitatea a inclinat catre programe de protejare activa a mediului. A se vedea si "Oportunitatile de finantare pentru organizatiile de protectie a mediului" la adresa:

Prezentul program LIFE III contine trei actiuni diferite (dupa denumirea actiunii este mentionat procentul ce revine din buget).

Mediul inconjurator (47%) - in cadrul acestei categorii de actiuni, LIFE sustine inovarea industriala si proiectele demonstrative in domeniul utilizarii terenurilor, managementul calitatii apei, reducerea impactului negativ al activitatilor economice, deseuri, politica in domeniul produselor integrate.

Natura (47%) - Protectia mediului - scopul il reprezinta acordarea de asistenta programelor de protectie a florei si faunei, in concordanta cu directivele europene.

Tari subdezvoltate (6%) - sustine asistenta tehnica pentru infiintarea agentiilor de protectie a mediului si pentru implementarea de masuri de protectia mediului.

Energie inteligenta pentru toti

Perioada: 2000 - 2003; buget: 265 mil. euro

Programul ofera asistenta financiara pe termen mediu si lung pentru proiecte din domeniul energetic. Programul are ca obiectiv scaderea dependentei energetice a Europei si implementarea unei strategii de dezvoltare durabila printr-o utilizare eficienta si rationala a sistemelor energetice si raspandirea surselor de energie alternativa.

Programul pune accentul pe popularizarea la nivel international a rezultatelor cercetarilor si pe sprijinirea acelor programe care au ca participanti si tari subdezvoltate. Programul a beneficiat initial de un buget de 215 mil. euro, pentru patru ani, dar aceasta suma de bani a fost suplimentata de 50 mil. euro. Instrumentele de finantare ale programului, in ordinea prioritatilor sunt:

Modificare, salvare, coordonare, cooperare

Modificare: sprijinirea productiei centralizate si descentralizate a surselor de energie care pot fi reinnoite, integrarea lor in zonele urbane, pregatirea si adoptarea legilor relevante (86 milioane euro);

Salvare: folosirea rationala a energiei si imbunatatirea managementului necesar, in special in sectorul constructiilor si sectorul industrial, inclusiv pregatirea si adoptarea legii corespunzatoare (75 milioane euro);

Coordonare: sprijinirea acelor initiative care sunt in legatura cu aspectul energetic al transportului, varietatea combustibililor, productivitatea in domeniul energetic, incluzand pregatirea si adoptarea legilor corespunzatoare;

Cooperare: sustinerea proiectelor internationale care tintesc eficienta in domeniul energetic si utilizarea energie refolosibile, in special in tarile in curs de dezvoltare.

eEurope

Initiativa eEurope a fost supusa discutiei pentru prima data de Comisia Europeana la sfarsitul anului 1999 si aprobata de Consiliul European la Feira, ca parte a Strategiei de la Lisabona, de modernizare a economiei europene. Obiectivul eEurope a fost unul ambitios: de a oferi fiecarui cetatean posibilitatea de a studia si de a face afaceri online si de a exploata potentialul noii economii in scopul cresterii acesteia, a fortei de munca si includerea sociala. Primul Plan de actiune al eEurope, 2000 - 2002, a vizitat trei obiective (trei tinte): un Intenet mai ieftin, mai rapid si mai sigur; investitie in oameni si in capacitatile lor si stimularea utilizarii Internetului. Planul cuprindea 64 de sarcini si au fost indeplinite cu succes aproximativ toate pana la sfarsitul anului 2002.

A doua etapa o constituie Planul de actiune 2005 al eEurope care a fost aprobat de Consiliul European de la Sevilia. Obiectivul anului 2005 este acela ca Europa sa aiba servicii publice online (e-guvern, e-servicii de informare, e-servicii de sanatate etc.) si un cadru dinamic de e-afaceri si, pentru a face totul posibil, o valabilitate universala a conexiunilor de mare capacitate, la preturi competitive, precum si o infrastructura sigura a informatiilor. Conexiunile de mare capacitate nu reprezinta o cale simpla, mai rapida, de conectare la Internet - acestea schimba in mod fundamental modalitatea de utilizare a Internetului. Conectarile sunt imediate si volumele mari de date pot fi transmise aproape instantaneu. Infatisarea generala a Internetului se transforma, schimband obisnuitul, greoiul si adesea neprietenosul format de text intr-un sistem rapid, plin de culoare care combina neintrerupt imagini video, animatii si sunet.

Termenul "e-business" inglobeaza comertul electronic (cumpararea si vanzarea online) si restructurarea proceselor comerciale pentru a desemna cel mai bun utilizator al tehnologiilor digitale. Acesta va influenta in mod profund toate aspectele economiei europene si modul in care oamenii vor munci in secolul XXI, oferind oportunitati si lansand provocari companiilor si consumatorilor din intreaga Europa.

E-government promite sa furnizeze mai bine si mai eficient servicii publice si sa imbunatateasca relatiile dintre cetateni si guvernele lor. Beneficiile asupra calitatii vietii, a competitivitatii industriale si a societatii se vor realiza totusi numai daca administratiile vor schimba felul in care conduc.

Societatea informationala ofera posibilitati noi de imbunatatire a oricarui aspect al ingrijirii sanatatii, de la transformarea sistemului medical intr-unul mai puternic pana la furnizarea unor informatii mai bune despre sanatate, tuturor. "e-Health" (e-Sanatate) are potential pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale tuturor europenilor, perfectionand in acelasi timp eficacitatea sistemelor de asistenta medicala - intr-o perioada in care bugetele alocate acestora sunt din ce in ce mai restranse. Impactul e-Health este, prin urmare, tot atat de divers ca sectorul insusi, cuprinzand calitatea datelor despre sanatate continute de Web, siguranta datelor pacientilor, tehnologiile "telemedicine", abordarea administrativa a problemelor pentru personalul spitalelor, doctori si pacienti, si multe altele.

Viitorul economiei si societatii Europei va fi stabilit in salile de studiu de astazi. Studentii au nevoie de o buna instruire in domeniile de activitate pe care si le-au ales si de cunostinte de operare daca vor sa ia parte in mod efectiv la cunostintele societatii de maine. "e-Learning" realizeaza ambele scopuri prin completarea sistemului educational cu informatii de ultima ora si tehnologii de comunicare (ITC).

Pentru a servi societatea informationala Internetul trebuie sa fie accesibil, informatiile pe care le transmitem si le stocam sa fie pastrate confidentiale, trebuie sa putem garanta provenienta si calitatea informatiilor. Pe langa complexitatea sistemelor in sine, in ziua de azi utilizatorii de Internet trebuie sa faca fata, de asemenea, amenintarilor din partea atacatorilor cum ar fi hackerii si virusii. Daca nu se vor lua masuri, consecintele vor lua amploare pe masura ce paradigma inteligentei artificiale preia controlul si tehnologiile societatii informationale pun stapanire pe afaceri, societate si chiar si alte infrastructuri. De exemplu, conexiunile de mare capacitate permanent in functiune pot creste vulnerabilitatea sistemelor de IT utilizate de micii si marii consumatori, in timp ce aplicatiile wireless (fara fir) pot crea ocazii pentru autorii de virusi si hackeri. Esecurile in comunicatiile electronice pot crea chiar si probleme in lant in domenii atat de diverse precum furnizarea de energie si apa, sistemele de asistenta medicala si gestionarea traficului. Problemele de securitate reduc increderea noastra in retele si sisteme internationale si obstructioneaza utilizarea totala a Internetului si avantajele sale.

"E-inclusion": eEurope 2005 are ambitiosul obiectiv de realizare a "unei societati informationale pentru toti". Acest lucru inseamna depasirea diferentelor sociale si geografice, asigurarea unei societati digitale corespunzatoare care sa ofere oportunitati pentru toti, in acest fel minimalizand riscul diviziunii digitale. Realizarea unei Societati Informationale atotcuprinzatore presupune o abordare orientata catre cerere, in care nevoile si particularitatile tuturor grupurilor si zonelor sociale ale UE sunt luate in calcul.

Analiza comparativa pentru eEurope va fi facuta de Institute Nationale de Statistica ale statelor membre. Exista, pana la urma, si un "e-statistics".

eContent

Perioada: 2002 - 2005; buget: 100 mil. Euro

Programul eContent ajuta la o mai buna accesibilitate, utilizare si distributie a continutului digital european astfel incat fiecare sa poata avea acces la continutul digital multilingv si de inalt nivel privind retelele globale. Programul eContent a fost creat ca o parte a planului de actiune "eEurope 2002" care avea ca obiectiv accelerarea dezvoltarii societatii informationale in Europa. Programul eContent contribuie, de asemenea, la obiectivele planului de actiune reinnoit al "eEurope 2005". El contribuie la asigurarea de conditii favorabile pentru investitiile private, garanteaza crearea de noi locuri de munca, impulsionarea productivitatii, modernizarea serviciilor publice. El incearca sa ajute pe fiecare sa aiba sansa de a se bucura de avantajele societatii informationale, inclusiv cetatenii cu nevoi speciale si cetatenii cu handicap.

Comisia Europeana a propus la 13 februarie 2005 un nou program - eContentplus (2005 - 2008) de sprijinire a domeniilor de continut cheie astfel incat aceste oportunitati sa fie accesibile tuturor europenilor.

Utilizarea sigura a Internet-ului

Perioada: 2003 - 2004; buget: 13.3 milioane euro

Principalul obiectiv al programului este de a face mai sigura utilizarea Internet-ului si de a preveni raspandirea continuturilor ilegale sau care pot avea efect negativ in special asupra copiilor sau minorilor. Planul de actiune se bazeaza pe patru grupe de activitati care au drept tinta realizarea urmatoarelor obiective:

crearea unui cadru mai sigur de utilizare a internet-ului;

dezvoltarea unor sisteme filtrate si graduale;

sprijinirea activitatilor educationale;

actiuni care sa sprijine implementarea programelor.

In cadrul acestui grup de masuri, programul finanteaza activitati ca implementarea si dezvoltarea retelelor hot-line, a regulamentului interior, intocmirea regulamentului propriu, dezvoltarea programelor de filtrare, educatia si informarea.

IDA II

Perioada: 2004; buget: 23.698 euro

Programul a facilitat schimbul de date intre administratii locale si vine in sprijinul implementarii directivelor prin intermediul Retelei Tematice Trans-Europene. Programul s-a adresat acelor proiecte care prezinta interes pentru mai multe sectoare.

eTen

Perioada: 2004; buget: 42 mil. euro

eTen este un program comunitar al carui scop a fost dezvoltarea serviciilor electronice in intreaga Europa si a fost introdus pentru a veni in sprijinul dezvoltarii retelelor de telecomunicatii bazate pe e-servicii in Europa. S-a bazat pe serviciile publice, domeniu in care Europa beneficiaza de o pozitie avantajoasa. Unul dintre obiectivele programului l-a reprezentat raspandirea rapida a unor servicii. Motto-ul eEurope este foarte apropiat de cel al eTen: "o societate informationala pentru toti!" Programul ofera fiecarui cetatean sau companie europeana sansa de a beneficia de avantajele e-Society prin atenuarea diferentelor tehnologice.

Cultura 2000

Perioada: 2002 - 2004; buget: 167 mil. euro

Programul contribuie la formarea unei regiuni culturale comune pentru toate natiunile europene. Sustine colaborarea culturala si artistica, cooperarea intre individ si autoritati. De asemenea, sprijina programele institutiilor culturale.

Leonardo da Vinci II

Perioada: 2002 - 2006; buget: 1.150 milioane euro

Programul sprijina urmarea unei cariere pe baza aptitudinilor individuale. Are trei obiective:

sustine dezvoltarea aptitudinilor si imbogatirea cunostintelor profesionale, in special a tinerilor ce iau parte la cursuri de pregatire profesionala prin sustinerea partii practice a traning-ului;

sustine cresterea calitatii instruirii profesionale si initierea mai multor cursuri de acest gen, aflate in stransa legatura cu politica perfectionarii continue;

sprijina inovatiile in domeniul formarii profesionale, in special in ceea ce priveste cresterea competitivitatii si sprijinirea initiativei private.

Socrates II

Perioada: 2000 - 2006; buget: 1.850 mil. euro

Este programul european destinat educatiei publice ce are ca scop cresterea calitatii educatiei publice, oferind sprijin in ceea ce priveste schimburile de experienta ale profesorilor si studentilor. Alte obiective sunt reprezentate de cunoasterea de limbi straine, inovarea, informarea si schimburile de experienta.

eLearning

Perioada: 2004 - 2006; buget: 44 mil. euro

Este un program european orientat catre integrarea eficienta a tehnologiei informationale si de comunicatii in sistemul educational si de instruire profesionala.

Youth 2000

Perioada: 2000 - 2006; buget: 600 mil. euro

Programul isi propune sa stimuleze mobilitatea fortei de munca tinere, programele de solidarizare, programele initiale chiar de catre studenti si instruirea acelor adulti responsabili de politica in domeniu. Acest program reuneste programele "Tineretul pentru Europa" si "Serviciul european de voluntariat". Cel mai important obiectiv al programului il reprezinta crearea de sanse. Programul sprijina cooperarea si programele de recreere pentru tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani.

Media Plus

Perioada: 2000 - 2005; buget: 513 mil. euro

Programul are doua obiective majore:

Dezvoltarea industriei audiovizualului si sustinerea dezvoltarii, distributiei si promovarii produselor din acest domeniu (cinematografe si programe de televiziune).

A doua parte a programului se adreseaza training-ului orientat catre aptitudini, mediul de afaceri si legal (marketing, drepturile individului), instruire tehnica (grafica computerizata, multimedia), si cursuri: piese de teatru pentru (tele)spectatori straini.

Customs 2007

Perioada: 2003 - 2007; buget: 133 mil. euro

Customs 2007 a fost infiintat cu scopul de a veni in sprijinul comertului si de a combate fraudele vamale pentru a proteja interesele financiare ale Comunitatii si ale cetatenilor sai.

Fiscalis

Perioada: 2003 - 2006; buget: 56 mil. euro

Programul are in vedere instruirea functionarilor publici din domeniul fiscal, in special in materie de accize si TVA. Pe langa aceasta, frauda fiscala si lupta impotriva evaziunii fiscale prezinta o mare importanta, in special in ceea ce priveste mediul de afaceri din UE.

Programul Multi-anual pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (IMM)

Perioada: 2001 - 2005; buget: 230 mil. euro

Reprezinta al patrulea program de acest tip al Comunitatii in perioada 2001 - 2005. Programul ia in considerare recomandarile si obiectivele "Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici" care a fost adoptata de Consiliul European la Lisabona in iunie 2000 si ale strategiei "Initiativa Europeana" a Directiei Generale pentru Intreprinderi.

Obiective: imbunatatirea competitivitatii si a ritmului de crestere economica a intreprinderilor, simplificarea mediului de afaceri din punct de vedere administrativ si al reglementarilor, stimularea activitatii intreprinderilor, imbunatatirea situatiei financiare a IMM-urilor, inlesnirea accesului si utilizarea serviciilor si retelelor, imbunatatirea coordonarii intre servicii, programe etc.

Marco Polo

Perioada: 2003 - 2010; buget: 75 mil. euro

Acest program incearca sa rezolve problemele fundamentale ale Comunitatii din domeniul transportului de marfuri, deoarece acestea impiedica functionarea eficienta a pietei. De asemenea, sustine construirea unei astfel de retele de transporturi care sa aduca transportul pe calea ferata si pe apa la acelasi nivel de progres ca acela al transportului de marfuri pe drumurile publice. Programul ajuta transportul pe distante mici, cu vaporul si trenul, si transportul peste canale. Scopul este acela de a creste eficienta acelor serii de transporturi care au la baza aceste modele.

Programul cadru de sanatate publica

Perioada, buget: (2003 - 2008), 312 milioane euro

Obiectivul principal al programului este de a imbunatati contactele dintre specialistii in ingrijirea sanatatii, organizatii si institutii si de a extinde schimbul de experienta. Programul sprijina, de asemenea, activitatea expertului in retelele UE si proiectele propuse de mai multe state. Cele trei obiective principale sunt: informare - mediere, dezvoltarea cunostintelor, manevrarea /solutionarea rapida a problemelor de sanatate si lupta impotriva problemelor sociale legate de ingrijirea sanatatii.

Daphne II

Perioada: 2004 - 2008; bunget: 50 mil. euro

Programul sustine manifestarile impotriva violentelor si crimelor din Europa, in special pe cele comise impotriva copiilor, tinerilor si femeilor. El sprijina cooperarea intre organizatiile civile, universitati si agentiile nationale din domeniul afacerilor interne si justitiei.

Egalitatea intre sexe

Perioada: 2001 - 2005; buget: 50 mil. euro

Programul are ca tinta asigurarea egalitatii sexelor in domeniile social, cultural si al vietii politice, raspandirea rezultatelor obtinute si a obiectivelor, mai mult chiar, abolirea stereotipurilor legate de sexe. Programul incearca sa garanteze egalitatea in toate domeniile vietii, in spiritul adaptarii la schimbarea si reinnoirea lumii si al flexibilitatii.

AGIS

Perioada: 2003 - 2007; buget: 65 mil. euro

Numit dupa un rege al vechii Sparta, AGIS este un program cadru de ajutorare a politiei, a justitiei si a profesionistilor din statele membre UE si tarile candidate cooperand in domeniul dreptului penal si in lupta impotriva activitatilor infractionale.

ARGO

Perioada: 2002 - 2006, buget: 25 mil. euro

ARGO este un program de actiune nou pentru cooperare administrativa la nivelul UE, in domeniul azilului, vizelor, imigratiei si al frontierelor, inlocuind in parte programul Odysseus.

INTI

Perioada: 2004; buget: 6 mil. euro

INTI este un program finantat de UE pentru pregatirea actiunilor de promovare a integrarii in UE a persoanelor care nu sunt cetateni ai UE. Scopurile sale sunt, de asemenea, promovarea dialogului cu societatea civila, dezvoltarea modelelor de integrare, descoperirea si evaluarea celor mai bune practici in domeniul integrarii si organizarea retelelor network la nivel european.

(Sursa: www.eucenter.org)

Atentie! - Calitatea programelor este hotaratoare; - Propunerile trebuie transmise prin institutiile UE.

Tendinte viitoare

Intr-un viitor foarte apropiat, vom vorbi despre:

instrumente de pre-aderare;

programul de vecinatate;

programe comunitare;

initiativa comunitara.

Noul instrument de pre-aderare (IPA) va inlocui instrumentele de pre-aderare existente (Phare, Ispa si Sapard).

IPA va avea cinci componente: asistenta pentru tranzitie si crearea de institutii (institution building), cooperare regionala si transfrontaliera, dezvoltare rurala, dezvoltarea resurselor umane. Primele doua componente se aplica atat statelor candidate, cat si celor potentiale candidate, iar ultimele trei se aplica statelor candidate, pregatindu-le pentru gestionarea fondurilor structurale dupa aderare.

Pentru statele candidate, obiectivul suplimentar este adoptarea si implementarea cerintelor care decurg din statutul viitor de membru al UE, inclusiv pregatirea pentru implementarea politicilor agricole si de coeziune europene. Acolo unde este posibil, asistenta oferita in cadrul IPA va fi gestionata de statul beneficiar, intr-o maniera descentralizata.

Pentru statele potential candidate, asistenta va include armonizarea legislativa, precum si masuri similare celor puse la dispozitia statelor candidate in domeniile dezvoltarii regionale, a resurselor umane, precum si a dezvoltarii rurale. La inceput, aceste masuri vor fi girate de Comisie, insa obiectivul final este acela de a pregati statul respectiv pentru a gestiona asistenta de unul singur, in timp util. De aceea, IPA va contribui la construirea capacitatii de management in statele potential candidate, acordandu-le in acelasi timp asistenta, inclusiv sprijin pentru proiectele de investitii, intr-o maniera centralizata.

Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat va completa programele existente de tip Tacis si Meda, si se va axa pe activitatile de cooperare transfrontaliera si transnationala la granitele externe ale UE.

Domeniile sprijinite vor fi: integrarea economica progresiva, o mai stransa cooperare politica (inclusiv aproximare legislativa), intarirea capacitatii institutionale, participare la programe comunitare, dezvoltare de infrastructura comuna.

Programe comunitare (prevazute pentru perioada 2007-2013).

O privire de ansamblu asupra prezentului si viitorului celor mai ample programe comunitare, surprinde evolutia de mai jos:

FP 6 FP 7

LIFE III LIFE +

Programul de Competitivitate si Inovare (CIP)

Energie Inteligenta pentru Europa CIP

Altele:

 Leonardo da Vinci II, 2000-2006

 Socrates II; 2000-2006

 Cultura 2000; 2000-2006

 Econtent Plus; 2005-2008

>> Programul cadru 6 >> - fond european pentru sprijinirea cercetarii

 functional: 2002 - 2007 (cand va incepe FP 7)

Continutul FP 6

1.1. Domenii tematice prioritare pentru cercetare

a)          Genomica si biotehnologie pentru sanatate:

Ø      cercetare fundamentala si instrumente de baza pentru genomica functionala;

Ø      aplicatii ale tehnologiilor ĩn genomica si biotehnologia pentru sanatate;

Ø      combaterea bolilor principale (diabet, boli cardiovasculare, combaterea rezistentei la antibiotice, studiul creierului si combaterea bolilor sistemului nervos, combaterea cancerului, confruntarea cu bolile saraciei (malarie, tuberculoza si sida)).

b)          Tehnologiile societatii informationale (TSI):

Ø      cercetare aplicata a TSI care sa rezolve provocarile majore ale societatii;

Ø      tehnologiile comunicarii, hard si soft;

Ø      componente si microsisteme;

Ø      continut digital.

c)          Nanotehnologia:

Ø      nanostiinta;

Ø      materiale multifunctionale bazate pe conoastere;

Ø      noi procese flexibile si inteligente de productie.

d)          Aeronautica si spatiu (inclusiv impactul asupra mediului, siguranta zborului, comunicatii prin satelit).

e)          Calitate si siguranta alimentara:

Ø      epidemiologie si boli alimentare, alergii;

Ø      metode de analiza, detectie, control;

Ø      impactul hranirii animalelor asupra sanatatii umane.

f)            Dezvoltare durabila, ecosisteme:

Ø      sisteme energetice sustenabile;

Ø      transportul de suprafata sustenabil;

Ø      ecosisteme si modificari globale (biodiversitate).

g)          Guvernare ĩntr-o societate a cunoasterii (dedicat economistilor - sociologilor):

Ø      cetateni, democratie, noi forme de guvernare;

Ø      coeziune sociala.

1.2. Activitati specifice acoperind o zona complexa a cercetarii

a)          politici de sprijinire si anticipare a nevoilor comunitatii (migratie, terorism, dezvoltarea turismului rural);

b)          domenii de cercetare orizontala implicand IMM-urile;

c)          masuri specifice ĩn sprijinul cooperarii internationale (furnizarea de solutii la probleme mondiale de interes pentru UE).

Structurarea zonei europene a cercetarii

a)          cercetare si inovare;

b)          mobilitatea cercetarilor (burse de tip Marie Curie);

c)          infrastructura pentru cercetare (acces la baze de date, biblioteci, habitate speciale, retele de computere, retele de centre de competenta);

d)          stiinta si societate (promovarea stiintei mai aproape de cetateni, initiative de constientizare, etc.).

Intarirea si crearea unei retele a politicilor nationale de cercetare (dedicata in primul rand administratiei).

Daca FP 6 a avut drept deviza "crearea celor mai bune consortii pentru rezolvarea problemelor strategice ale UE", FP 7 va introduce conceptul de "creare de platforme tehnologice".

Orice propunere fezabila, cu sanse de a fi acceptata trebuie sa rezolve o problema / un decalaj identificabil intr-o abordare pe 4 niveluri: cetateni, regiune, UE si international.

considerand media UE drept referinta, la nivelul 1 - "cetatenii" - apare decalajul social (ex. de probleme: siguranta alimentara, boli, acces la internet);

plecand de la media UE ca referinta, la nivelul 2, "regiune" se identifica decalajul regional (ex. dimensiunea regionala a cercetarii si dezvoltarii);

considerand media la nivelul mondial drept referinta, la nivelul 3 "european" apare decalajul economic (ex. biotehnologia, nanotehnologia, tehnologia informationala, aeronautica, mobilitatea cercetarilor);

la ultimul nivel, se actioneaza in contextul cooperarii si protocoalelor internationale (ex. drepturile copiilor).

Propunerea de cercetare trebuie incadrata in contextul politicilor europene si trebuie sa fie sprijinita de statistici.

Site-uri necesare pentru culegerea de informatii in acest sens pot fi:

      Europa.eu.int/geninfo/info-eu.htm

      www.oecd.org

      www.jrc.es(Institute for ProspectiveTechological Studies)

      COST  https://cost.cordis.lu

      The future reports https://futures.jrc.es

Incepatorii in activitatile de promovare a propunerilor de cercetare in cazul FP 6, au sanse mari participand la:

mobilitati sau ca parteneri;

acces la infrastructura: https://www.cordis.lu/fp6/activities.htm

Mobilitatile sunt de mai multe categorii:

Ø      actiuni de tip "gazda":

retele de cercetare si pregatire Marie Curie;

burse pentru tinerii cercetatori;

participari la conferinte, scoli de vara, etc.

In acest caz, un grup de cercetare / universitate castiga un contract de acest tip cu CE, iar cercetatorii trimit aplicatia acestei universitati. Pentru mai multe informatii, se pot accesa site-urile:

https://europa.eu.int/eracareers/

Ø      actiuni de tip "individual":

pregatire prin cercetare intr-o organizatie internationala, in tari terte (inclusiv SUA).

Ø      actiuni de promovare a excelentei si recunoastere;

Ø      mecanisme de reintegrare a cercetatorilor.

Acces la infrastructura

In afara accesului fizic, segmentul poate sprijini (ca o exceptie pentru Romania si Bulgaria) dotarea / constituirea de centre de excelenta. Informatii detaliate se gasesc accesand site-ul: https://europa.eu.int/comm /research/nfp/infrastructures.html

Se recomanda drept cele mai bune modalitati pentru a deveni parteneri:

exprimarea interesului in bazele de date;

membru in Asociatii de Cercetare Europene;

participari la seminarii, conferinte.

Website-uri pentru identificare de parteneri:

Cine poate participa: www.cardis.lu /inco2/src/participation.htm

Exprimare de interes: https://eoi.cordis.lu/ searchform.cfm

Asociatii UE de cercetare-dezvoltare: www.hyperion.ie/ euassociations.htm

Retele tematice: https://dbs.cordis.lu/fep/FP5 /FP5projisearch.html

Conferinte si manifestari UE www.cordis.lu/fp5/neos.htm

Instrumente folosite

Fiecarui tip de proiect de cercetare ii este corespunzator un anume instrument de contractare.

pentru proiecte foarte complexe (10 - 15 MEUR) - proiecte integrate;

retele mari de cercetare (< 10 MEUR) - retele de excelenta;

proiecte mici de cercetare (2 MEUR), posibil de accesat pentru incepatori - STREP (necesar: 3 - 9 parteneri);

retele - Actiuni coordonate (CA);

seminarii, studii, pregatire (special pentru Romania si Bulgaria) - Actiuni Speciale de Sprijin (SSA);

finantare pentru mobilitatea cercetatorilor - Burse Marie Curie;

cercetare pentru problematica IMM - CRAFT;

acces la infrastructura de cercetare - Infrastructura cercetarii.

strategia incepatorilor legata de utilizarea instrumentelor este dezvoltata la:

www.hyperion.ie/beginners.htm

FP 7 continua in buna masura FP6, dar cu deosebiri de genul:

mai mult accent pe abordarea tematica;

o crestere majora de buget;

o durata mai mare, mai multa flexibilitate;

includerea de cateva domenii nou (precum noua tema a securitatii si spatiului) si noi elemente in cadrul temelor existente;

introducere de initiative la scara mare;

simplificarea procedurilor.

In FP 7 se disting patru programe specifice:

Cooperare (pentru dezvoltari in domeniile: sanatate, alimentatie, agricultura si tehnologie; tehnologii informationale si de comunicatii, nanostiinta, nanotehnologii, materiale si noi tehnologii de productie; energie, mediu inconjurator; transport; stiinte social - economice si umaniste; securitate si spatiu).

Oamenii (vizeaza: instruirea initiala a cercetarilor - retele Marie Curie - ; educatie permanenta si dezvoltarea carierei - burse individuale; cai de comunicare si parteneriate intre lumea academica si industrie; dimensiunea internationala - burse internationale, granturi de reintegrare - actiuni specifice - premii de excelenta).

Idei (vizeaza cercetarea avansata).

Capacitati (sustine: infrastructura de cercetare; cercetarea in beneficiul IMM-urilor, domeniile cunoasterii, potentialul de cercetare, stiinta in societate, activitati de cooperare internationala).

>> LIFE III >> are ca obiectiv contributia la implementarea, actualizarea si dezvoltarea politicii comunitare de mediu si a legislatiei de mediu, in special in privinta integrarii politicii de mediu in celelalte politici, precum si la dezvoltarea durabila a comunitatii. Subprogramele distincte sunt:

Ø      LIFE - NATURA

Ø      LIFE - Tari terte

Ø      LIFE - Mediu

LIFE III va continua cu LIFE + (2007-2013) care va sustine elaborarea si implementarea politicii comunitare de mediu si a legislatiei de mediu, ca o contributie la promovarea dezvoltarii durabile.

>> Energie inteligenta pentru Europa >> are ca obiective promovarea eficientei energiei (reducerea emisiei de CO₂ economisind 18% din rezerva de energie a UE pana in 2010) si cresterea procentului surselor regenerabile de energie in consumul brut de energie la nivelul UE (12% pana in 2010).

Actiunile verticale cheie se incadreaza in patru sub-programe:

SAVE

Ø      multiplicarea succesului in constructii;

Ø      reabilitarea locuintelor sociale;

Ø      abordari inovatoare in industrie;

Ø      transformarea pietei cu accent pe echipament si produse eficiente din punct de vedere al energiei.

ALTENER

Ø      surse regenerabile de energie (electricitate, caldura);

Ø      aplicatii ale surselor regenerabile la scara mica;

Ø      combustibili si vehicule alternative.

STEER

Ø      masuri de politica pentru o utilizare eficienta a energiei in transport;

Ø      dezvoltarea cunostintelor agentiilor locale de management in domeniul transportului.

COOPENER

Ø      politici, legislatie si conditii de piata in domeniul energiei pentru a atenua saracia in tarile in curs de dezvoltare.

Actiunile orizontale cheie se incadreaza in domeniile: mecanisme de finantare; monitorizare si evaluare; diseminare si promovare; comunitati de energie durabila.

>> Programul de Competitivitate si Inovare (CIP) >> isi propune pentru orizontul 2007-2013:

Ø      incurajarea inovarii si folosirii durabile a resurselor;

Ø      asigurarea utilizarii optime a tehnologiilor informationale si comunicationale;

Ø      imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantari;

Ø      stimularea reformelor economice si administrative .

CIP acopera trei sub-programe:

de antreprenoriat si inovare (urmareste sinergia intre activitatile de antreprenoriat, IMM-uri, competitivitate industriala, inovare);

de sprijin al politicii tehnologiei informationale comunicationale (urmareste sinergia intre activitatile care sprijina implementarea initiativelor e-Europe);

energie inteligenta pentru Europa.

>> Leonardo da Vinci II >> este un program de actiune pentru implementarea unei politici comunitare de formare profesionala care sustine: dezvoltarea abilitatilor profesionale; asistenta pentru intrarea pe piata muncii; formarea profesionala; politici de educatie permanenta.

>> Socrates II >> este un program educational trans-european, disponibil doar pentru institutiile educationale. Principalele directive ale acestui program sunt:

constituirea unei Europe a cunoasterii;

promovarea educatiei permanente, incurajand accesul la educatie pentru toti.

Instrumente ale programului (cele mai cunoscute) sunt: Comenius (invatamant public); Erasmus (invatamant superior); Lingua (predarea limbilor europene), etc.

>> Cultura 2000 >> este un program ce vizeaza promovarea dialogului cultural si a cunoasterii culturii europene, promovarea creativitatii si a diseminarii; evidentierea diversitatii culturale; accesul imbunatatit si participarea la cultura. Programul va continua cu Cultura 2007 ce va sustine:

- mobilitatea transnationala pentru toti cei ce lucreaza in acest sector in UE;

- circulatia transnationala a operelor de arta si a produselor culturale/artistice;

- dialog intelectual.

>> E - Content Plus >> este un program ce isi propune pe durata 2005-2008 sa faciliteze accesul la continutul digital; sa sporeasca calitatea continutului cu metadate bine definite; sa intareasca cooperarea intre grupurile de interes in domeniul continutului digital.

Evaluare comparativa a proiectelor de sprijin institutional versus programele comunitare

O analiza comparativa din perspectiva elementelor ce definesc proiectele, scoate in evidenta asemanari/ deosebiri interesante:

A) sfera de cuprindere

Proiectele ce se incadreaza in categoria "sprijin institutional" (SI) ajuta la dezvoltarea regiunilor ce au ramas in urma; la constituirea infrastructurii; la imbunatatirea capacitatii de resurse umane. In cazul unei organizatii, proiectele eligibile urmaresc intarirea capacitatii si finantarea activitatilor zilnice. Programele comunitare (PC) ajuta la implementarea politicilor UE comune; reunesc resurse/ cunostinte/ practici variate, dar optime, si creeaza solutii inovatoare. Pentru o organizatie, astfel de proiecte sustin implementarea obiectivelor strategice.

B) Suport institutional

Proiectele SI se implementeaza prin administratia nationala/ regionala, in virtutea principiului subsidiaritatii, rezolvand probleme locale identificate prin planurile nationale/ regionale de dezvoltare.

Programele comunitare se implementeaza fie prin administratia UE, fie si cu implicarea, alaturi de aceasta, a administratiei nationale. Rezolva problemele UE cu solutii comune.

C) Beneficiari

In timp ce proiectele de SI sunt accesibile in speta celor ce nu au resurse si promoveaza o participare indirecta (IMM-urile devin tot mai importante), PC sprijina toate tipurile de organizatii pentru o participare directa (IMM-urile sunt puternic incurajate).

D) Programarea, in linii generale, urmeaza aceleasi etape in ambele situatii, si anume:

- definirea liniilor directoare ale CE;

- intocmirea unui plan ce se prezinta Comisiei;

- faza negocierilor;

- Comisia adopta planurile;

- faza operationala (programele se detaliaza);

- selectia proiectelor;

- implementare;

- monitorizare.

E) Apeluri, idei

SI PC

Apeluri ale UE

Apeluri nationale / regionale pentru propuneri.

	Activitati specifice: de exemplu - reinstruirea somerilor; - achizitie de computere.		Activitati inovatoare: de exemplu - instruirea adultilor; - diseminarea celor mai bune practici.

F) Pachetul de solicitare cuprinde, in linii generale, aceleasi elemente in ambele situatii: apel pentru propuneri, formular si ghid de solicitare; contract model.

Proiectele de SI au in plus "anexe" ce trebuie completate, in timp ce PC au ca elemente suplimentare programul de lucru si criteriile de evaluare (descrise pe 30 - 40 pagini).

G) Aspecte administrative

In cazul proiectelor de SI se cer informatii detaliate, se semneaza fiecare pagina dintr-un total de 80 - 200 pagini. PC sunt mult simplificate, solicita maxim o semnatura pe una din cele 30 - 50 pagini.

H) Aspecte tehnice

In cazul proiectelor de SI sunt elemente ce trebuie descrise detaliat, in special in legatura cu: justificarea proiectului; obiective; grupe tinta; costuri si resurse; durabilitate, etc. In cazul PC, se insista asupra obiectivelor, fazelor de lucru, descrierea consortiului, a efectelor potentiale si a managementului de proiect.

I)       Parteneri

Apelul si ghidul stabilesc daca parteneriatul este sau nu necesar. In timp ce pentru proiectele de SI, partenerul nu este necesar, pentru programele comunitare, aproape intotdeauna este necesar (in general, parteneriatul international), in ideea unui consortiu unic si complementar. De precizat, ca exista chiar servicii dedicate cautarii de parteneri.

J) Cateva aspecte fundamentale

La proiectele de SI, ratele de sprijin se aplica doar pentru costurile eligibile; bugetul este foarte detaliat, iar modificarea acestuia pe durata implementarii proiectului este foarte dificila. La PC, ratele de sprijin se aplica tot pentru costurile eligibile, dar aproape toate costurile sunt eligibile. Se realizeaza o simpla "declaratie de costuri" - fara facturi, bonuri de casa, certificate de transfer bancar. Modificarea bugetului este relativ usoara, iar bugetul in sine nu are o importanta atat de mare pe durata evaluarii (cruciala, in cazul SI).

K) Proiecte de finantare

SI PC

Buget CE Buget CE

Cote nationale Banii vin de la CE

pentru beneficiarul final

Bugetul CE completeaza bugetul national

Banii vin de la Trezorerie pentru beneficiarul final

L) Evaluare

In timp ce la proiectele de SI, evaluarea se realizeaza de experti interni, fara a urma intotdeauna o procedura bine definita si fara a oferii explicatii detaliate, in caz de respingere a unei propuneri de proiect, la PC echipa de evaluare este formata din experti internationali care urmeaza un proces de evaluare foarte clar si bine definit, cu obligatia de a furniza explicatii detaliate in caz de respingere.

M) Criterii fundamentale pentru evaluare

Proiectele de SI se judeca din perspectiva demonstrarii beneficiului suplimentar pentru regiune, demonstrarii nevoii de sprijin, crearii de locuri de munca, avantajului oferit de investitii suplimentare, sinergiei cu alte scheme si masuri, naturii strategice a proiectului, impactului pozitiv asupra mediului. PC se apreciaza la evaluare din punctul de vedere al relevantei in raport cu obiectivele, al impactului potential al excelentei in stiinta si tehnologie, al calitatii consortiului si managementului.

N) Semnarea contractului

In cazul proiectelor de SI, contractarea se realizeaza prin organizatii nationale; semnarea contractului nu este precedata de un proces de negociere, iar modificarea contractului (practic!) nu se poate face. La PC semnarea contractului are loc direct cu una din directiile generale de la Bruxelles, precedata fiind de negocieri reale la care modificarile sunt posibile. Modificarea contractului nu este usoara, dar, daca se justifica, este posibila.

O) Monitorizarea

In cazul proiectelor de SI, executarea se apreciaza in conformitate cu continutul propunerii originale de proiect si al contractului. De obicei, managementul proiectelor nu necesita forta de munca suplimentara, iar solicitarea platilor devine o misiune exasperanta.

La PC, executarea se apreciaza potrivit Anexei Tehnice a proiectului. Angajarea unui manager de proiect este necesara si recomandata drept o noua posibilitate de a angaja forta de munca noua si de a extinde activitatile companiei.

Solicitarea platilor este un proces relativ simplu.

2.3. Evaluarea propunerilor de proiecte in cadrul programelor comunitare

Subiectul a fost detaliat in acest capitol al cursului pentru a inlatura orice banuiala /critica, cum ca aprecierea proiectelor ar putea introduce un anume grad de subiectivism. Iata cateva argumente ce sustin afirmatia:

Fiecare program comunitar este anuntat printr-un apel public;

Evaluatorii (care nu sunt de profesie evaluatori) sunt selectati dintr-o baza nominala ce contine zeci de mii de inregistrari (pentru FP 6, sunt disponibile 40.000 de inregistrari), in baza experientei, abilitatilor lingvistice, independenta, specializare, activitate stiintifica demonstrata, experienta in proiectarea si administrarea proiectelor, etc.

Inainte de procesul de evaluare in sine, administratia UE verifica formal daca proiectul indeplineste criteriile de eligibilitate:

daca propunerea a ajuns la UE ĩn termenul limita;

daca criteriile pentru parteneriat sunt indeplinite;

daca proiectul este complet;

! nu se admite transmiterea prin fax (este adesea posibila on-line).

Procesul de evaluare are mai multe etape:

informarea evaluatorilor intr-o reuniune plenara asupra: obiectivelor Programului de lucru; principiilor generale de evaluare; cerintelor de baza; clarificarea posibilului "conflict de interese", etc.

evaluarea individuala cand evaluatorii sunt inchisi in camere pentru 1-3 zile cu cateva sute de pagini (revenindu-le pentru analiza cate 3 - 5 propuneri /zi) fara a le fi permis contactul cu lumea din afara. Se asigura un computer (lap top-urile personale nu sunt admise). Fiecare propunere este evaluata de 3 - 4 evaluatori ce intocmesc "Rapoarte Individuale de Evaluare" (RIE). RIE, dezvolta pe 2 - 4 pagini urmatoarele puncte:

I.        rezumatul evaluarii;

II.     recomandarea;

III.   criteriile standard:

relevanta;

impact potential;

excelenta ĩn stiinta / tehnologie;

calitatea consortiului;

calitatea managementului;

mobilizarea resurselor.

Relevanta se apreciaza ĩn raport cu obiectivele programului specific.

Impactul potential se judeca din perspectiva utilitatii pentru economie / societate, al cresterii competitivitatii partenerilor (IMM-uri), al nevoii de a aduce valoare europeana adaugata; al planului de exploatare / diseminare.

Excelenta in stiinta si tehnologie se apreciaza verificand daca: obiectivele sunt clar definite si bine focalizate, metodologia este clar descrisa, exista legaturi ĩntre obiective si metodologie, se remarca progrese substantiale ĩn raport cu stadiul de dezvoltare, subiectul propus este inovator si fezabil.

Calitatea consortiului este apreciata din perspectiva echilibrului si calitatii partenerilor de cercetare, al competentei IMM-urilor ĩn raport cu sarcinile lor, al caracterului complementar al capacitatii partenerilor.

Calitatea managementului se judeca din puntul de vedere al structurii de management (adecvata sau nu?), al calitatii managementului si al experientei coordonatorului.

Mobilizarea resurselor se evalueaza ĩn functie de planul pentru utilizarea resurselor (de personal, financiare, echipamente), al coerentei resurselor, al planului financiar (cost per participant / lucrator, costuri administrative).

Pe langa setul de criterii de evaluare ce trebuie verificate, exista si alte aspecte (orizontale), ce trebuie solutionate pe parcursul evaluarii si trebuie facute recomandari, daca este cazul:

Ø      sexul; daca exista probleme de aceasta natura care au legatura cu subiectul propunerii si daca da, au fost acestea tratate cum se cuvine?

Ø      aspecte etice si / sau de siguranta.

Evaluatorii puncteaza criteriile si furnizeaza ĩn acelasi timp explicatii detaliate.

! Fiecare criteriu trebuie indeplinit.

! Exista praguri stabilite pentru fiecare criteriu, si de asemenea, pentru un punctaj global.

Evaluarea individuala are drept rezultate:

punctajul total, comentarii globale (puncte tari / slabe);

recomandarea (sau nu) ca proiectul sa fie finantat.

Reuniuni de consens au loc ĩn scopul obtinerii consensului pentru fiecare criteriu (inclusiv explicatia si justificarea), cand punctajele mai mari sau mai mici ale expertilor trebuie justificate.

Punctajul de consens nu este media matematica a punctajului evaluatorilor individuali, ci ESTE UN CONSENS.

Daca nu exista consens se pot numi noi evaluatori.

Daca si ĩn noua situatie nu se ajunge la consens, fie se ia o decizie cu majoritate de voturi, fie grupul va trebui sa decida (evident, situatie rar intalnita).

Reuniuni ale grupului au loc atunci cand:

se evalueaza si compara rapoartele de consens ale propunerilor ce depasesc pragurile;

se pot chiar audia cei ce fac propuneri, pe probleme specifice;

se realizeaza o ierarhizare pentru punctajele totale similare ĩn functie de relevanta pentru obiectivele programului, de impactul proiectului, etc.

Rezumatul Raportului de Evaluare este transmis coordonatorului fiecarei propuneri.

Comisia pregateste urmatoarele liste:

lista propunerilor eligibile ĩn ordinea punctajului (propuneri ce indeplinesc pragurile);

lista propunerilor pentru care poate incepe procesul de negociere, luand ĩn calcul fondul total disponibil pentru grupul respectiv;

lista de rezerva (ĩn caz de retragere, daca negocierea nu are succes);

lista propunerilor respinse.

Cateva comentarii adresate elaboratorilor de propuneri:

! propunerile trebuie clar formulate pentru ca un evaluator nu lucreaza in domeniul respectiv. Exprimarea poate fi importanta;

! tabelele si diagramele vorbesc de la sine;

! engleza clara, textul bine formulat;

! cele mai bune idei si argumente se repeta;

! rezumatele se furnizeaza;

! criteriile de evaluare trebuie indeplinite.