Conceptul de management comparat

Conceptul de management comparat

1.1.1. Definirea managementului comparat

Ca pentru orice stiinta tanara, si pentru managementul comparat exista mai multe acceptiuni asupra continutului si functiilor sale. Se constata chiar mai multe variante de definire, cu o larga circulatie in literatura de specialitate. Astfel, William Newman, unul dintre bine cunoscutii specialisti in domeniu, afirma ca "managementul comparat se ocupa de studiul similaritatilor si diferentelor din practica manageriala locala din diferite tari" . Un pas inainte face Raghu Nath, care considera ca "in mod larg, managementul comparat se concentreaza asupra similaritatilor si deosebirilor dintre sistemele de management si economice din diferite contexte" . Cu toate ca, fata de Newman, Nath extinde sfera managementului comparat in afara practicii conducerii, constatam ca, in ceea ce priveste natura si localizarea sistemului care constituie obiectul comparatiei, este destul de imprecis si chiar prea cuprinzator. Astfel, nu precizeaza cerinta obligatorie ca sa aiba in vedere contextele culturale nationale diferite si, in plus, pe langa sistemele de management, include si sistemele economice. Ori, sistemul de management care formeaza obiectul managementului comparat este normal sa se refere - cel putin teoretic - la toate tipurile de organizatii, incepand, fireste, cu cele economice, dar continuand, desigur, si cu cele stiintifice, tehnice, educationale etc.

Limitele mentionate sunt depasite de catre Edwin Miller, care propune o definire a managementului comparat mult mai cuprinzatoare si mai exacta decat precedentele. Astfel, el considera ca "managementul comparat se ocupa cu studiul fenomenelor de management pe o baza multinationala, axandu-se asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si interpretarii similaritatilor si deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi procesele, conceptele si tehnicile de management"[3].

In opinia profesorului roman Ovidiu Nicolescu, managementul comparat poate fi definit in maniera urmatoare: "Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexturi culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor"[4].

Aceasta definire surprinde patru aspecte, care, dupa opinia noastra, sunt definitorii pentru managementul comparat:

● obiectul comparatiei il constituie numai elementele de management, si nu procese de alta natura; desigur, in cadrul examinarilor comparative este necesar sa se aiba in vedere si aspecte de natura juridica, economica, psihologica, tehnologica etc., dar acestea nu sunt abordate in sine, ci numai in masura in care conditioneaza sau intervin, elementele de management considerate avand un rol complementar;

● specificul examinarii consta in viziunea culturala multinationala utilizata, cuprinzandu-se realitati si abordari teoretico-metodologice din doua sau mai multe tari, managementul fiind examinat corelativ cu contextul cultural implicat;

● abordarea comparativa se concentreaza asupra reliefarii similaritatilor si diferentelor dintre practicile sau elementele teoretice de management avute in vedere;

● obiectivele urmarite sunt de natura pragmatica, realizarea transferului international de know-how managerial, amplificarea eficacitatii si eficientei organizatiilor.

Managementul comparat este strans legat de managementul international cu care uneori este confundat. Dintre multiplele definiri ale managementului international apreciem ca fiind mai completa urmatoarea : "Managementul international se ocupa de managementul si activitatile corporatiilor internationale si in mod specific cu asigurarea si controlul de fonduri, oameni si informatii ce traverseaza frontiere nationale si politice." Din examinarea corelativa a managementului comparat si a celui international rezulta intre ele exista atat unele elemente comune, cat si deosebiri substantiale. Astfel, sfera de cuprindere a managementului comparat este sensibil mai mare decat a managementului international. Primul de ocupa de toate fenomenele managementului care au fundamentat multinational si multicultural. Din acest punct de vedere, se poate considera ca managementul international reprezinta o componenta sau un domeniu specific de particularizare a managementului comparat. In ceea ce priveste natura abordarilor, se constata ca managementul international - care raspunde in mod expres cerintelor comparatiilor multinationale - este preponderent pragmatic, concentrandu-se asupra furnizarii de solutii pentru aceste comparatii. De altfel, intre cel doua domenii, care nu rareori se manifesta de sine statator, exista multiple filatiuni conceptuale, metodologice si operationale, fiecare contribuind la dezvoltarea celuilalt. Managementul international, sponsorizat adesea substantial de marile corporatii transnationale, se afla intr-un proces rapid si complex, beneficiind insa din plin de cunostintele teoretice si metodologice ce rezulta din evolutiile rapide si cuprinzatoare spre maturizare, ce sunt caracteristice managementului comparat in ultimul deceniu.

1.1.2. Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat

Necesitatea managementului comparat este argumentata de Raghu Nath, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti ai domeniului, dupa cum urmeaza:

a) Abordarea comparatista este de neevitat, in general. Omul, prin natura sa, evalueaza si compara in permanenta. Evaluarea se face explicit sau implicit, prin raportarea la un ideal, un standard sau o situatie cunoscuta. Dezvoltarea activitatilor internationale determina ca procesele comparate sa dobandeasca o importanta majora in acest domeniu, ceea ce se reflecta si in conturarea managementului comparat.

b) Omenirea vietuieste intr-o perioada de puternice interdependente internationale in toate domeniile de activitate si, in primul rand, pe plan economic. La nivelul anului 2006, peste 60% din productia economica a lumii era realizata prin activitati economice internationale, cea mai mare parte in cadrul marilor corporatii multinationale. Cerinta logica care se desprinde din aceasta situatie de fapt este investigarea proceselor si abordarilor de management implicate, astfel incat sa se asigure o baza informationala superioara pentru desfasurarea proceselor economice internationale.

c) Studiul comparativ al relatiilor din diferite tari, al managementului utilizat in cadrul lor, "ascute" intelegerea managerilor mai mult decat intelegerea ce vine din cunoasterea numai a situatiilor din propria tara. Investigarea realitatilor de management din mai multe tari dezvolta potentialul de evaluare si receptare a diversitatii economice si de alta natura, internationale, esentiale in conditiile actuale interdependentei internationale.

d) Examinarea culturala a fenomenelor de management dintr-o tara, prin contrapunere cu cele ce se desfasoara in alte state, determina amplificarea sferei de variabile luate in considerare. Aceasta contribuie la largirea evantaiului cunostintelor de baza ale managementului, cu multiple consecinte asupra profunzimii, nuantarii si acuratetei elaboratelor teoretice si solutiilor pragmatice in acest domeniu.

e) Pe plan individual, apelarea la cunostintele de management comparat este de natura sa contribuie la dezvoltarea capacitatii oamenilor de a aprecia mai exact si mai complet realitatile nationale in sine si raportate la cele ce se manifesta pe alte meridiane. Pe aceasta baza, aportul lor la derularea activitatilor economice - si nu numai - se mareste substantial. Valentele individuale in calitate de subiect economic si - atunci cand este cazul - de agent economic se amplifica substantial.

In concluzie, managementul comparat raspunde unei game largi de necesitati, atat individuale, cat si de grup, cu tendinta de intensificare, pe masura adancirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltarii relatiilor internationale si a cresterii rolului informatiilor. Aportul sau teoretic si pragmatic se afla intr-un proces de crestere rapida, urmare fireasca a acumularilor si dezvoltarilor din ultimii ani, generand multiple consecinte pozitive in planurile stiintei si politicii manageriale.

1.1.3. Scurt istoric

Primele cristalizari teoretice ale managementului comparat au aparut in deceniul al VI-lea in Statele Unite ale Americii, pe fondul accelerarii generale a progreselor pe planul stiintei si a intensificarii circuitului economic international. In aceasta perioada apar primele investigatii teoretice si pragmatice ale managementului intr-o viziune plurinationala. Incep sa se contureze intr-o prima forma conceptele specifice managementului comparat si sa se realizeze cercetari stiintifice empirice ce au cuprins in raza lor realitati din mai multe tari.

Dupa tatonarile si ezitarile inerente oricarui inceput, in deceniul urmator se declanseaza o perioada de febrile si fructuoase cercetari stiintifice, editari si actiuni educationale in acest domeniu. Se produce astfel intre 1965-1972 primul "boom" al managementului comparat. Efortul de cercetare stiintifica este imens, concretizandu-se in publicarea a 11.000 de studii si articole. Prestigiul managementului comparat creste rapid si, ca rezultat, intr-o parte apreciabila din universitatile nord-americane, se introduce aceasta disciplina. La fel procedeaza si o parte apreciabila a celor mai bune facultati din Europa Occidentala si Japonia.

Dupa 1972 se constata o anumita stagnare, atat in planul cercetarilor teoretice, cat si al investigatiilor empirice. Aceasta situatie se prelungeste pana la inceputul anilor '80. Desi continua sa se elaboreze si sa se publice un numar apreciabil de lucrari, interesul mediului universitar pentru acest domeniu se reduce intru catva, iar numarul si amploarea cercetarilor de teren nu mai inregistreaza cresterile in ritmurile din anii precedenti. Explicatiile furnizate de specialisti sunt, in principal, doua: in aceasta perioada, numarul "business-school" nord-americane a crescut foarte mult, conducerile facultatilor concentrandu-se asupra disciplinelor obligatorii, nemaiavand timpul si resursele necesare sa acorde aceeasi atentie si disciplinelor facultative, cum este managementul comparat; o serie de fundatii - cum ar fi Ford - care au un rol major in finantarea cercetarilor stiintifice teoretico - metodologice, au redus sumele alocate pentru managementul comparat.

Pe parcursul acestei perioade de stagnare, s-au produs o serie de acumulari cantitative si mai ales calitative, al caror rezultat s-a vazut in perioada de dupa 1980, cand se manifesta un nou boom. Managementul comparat, ca si cel international, inregistreaza o larga proliferare atat pe plan stiintific, cat si educational. Se efectueaza numeroase demersuri stiintifice de sistematizare si sintetizare a cunostintelor stiintifice. Sunt publicate valoroase lucrari de sinteza care marcheaza maturizarea acestei stiinte si-i confera un prestigiu apreciabil. Intre lucrarile de sinteza mentionam: Advances in International Comparative Management - vol. I (1984), vol. II (1986), vol. III (1988), editate de Richard Farmer si Elton Mc Goaun (ultimul volum); Comparative Management, editata de Raghu Nath; Managing Cultural Differences, editori Philip R. Harris si Robert T. Moren; Les Differences Culturelles dans le management, editata de Daniel Bollinger si Geert Hofstede, 21 Leaders for 21Century si Building Cross Cultural Competence, de Fons Trompenaars s.a. Aceste lucrari marcheaza conturarea principalelor curente si orientari de management comparat demonstrand convingator viabilitatea teoretica si utilitatea sa pentru practica sociala si - in primul rand - pentru cea economica.

Se apreciaza ca principalele aspecte ce nu si-au gasit o solutionare adecvata la actualul nivel al managementului comparat sunt:

● nerezolvarea problemei semantice, de o importanta majora in orice stiinta tanara.Ca urmare, in prezent, aceiasi termeni au continuturi nationale diferite. De exemplu, termenul cultura se foloseste in acceptiunile de cadru national, mentalitatea specifica populatiei dintr-o tara, sau mecanismul si structura unei economii nationale. In aceste conditii, acuratetea abordarilor si eficacitatea comunicarii pot fi sensibil afectate;

● neglijarea intr-o anumita masura a definirii eficacitatii organizationale, careia trebuie sa-i fie subordonate problematica si modul de tratare a managementului comparativ. De aici insuficienta finalitate practica a unei parti apreciabile a cunostintelor si metodologiilor acumulate in acest domeniu;

● existenta unui apreciabil decalaj, dupa unii autori "gap" (prapastie), intre practicile de conducere care se utilizeaza in cadrul marilor corporatii internationale si cele furnizate de managementul comparat.

Prin prisma celor aratate, se poate formula concluzia ca substantialele progrese inregistrate de managementul comparat, in scurta sa istorie, se cer continuate si intensificate. Apelarea intr-o masura crescanda la elementele noi este facilitata de progresele in informatica, psihologie, sociologie, politologie, matematica, statistica, scientica si celelalte stiinte, cu impact nemijlocit asupra managementului si practicii sociale.

Obiectivele, continutul si dimensiunile managementului comparat

Pentru orice domeniu, fie teoretic sau aplicativ, precizarea obiectivelor si apoi instrumentalizarea tuturor demersurilor care urmeaza pe fagasul realizarii lor esentiala. Aceeasi problematica poate fi tratata in mod cu totul diferit si mai ales cu rezultate sensibil deosebite, in functie de obiectivele avute in vedere cu prioritate. Ca urmare, este firesc ca specialistii au acordat o atentie majora precizarii obiectivelor specifice, la a caror realizare serveste managementul comparat.

Intrucat se constata ca exista anumite deosebiri intre specialisti, in continuare prezentam succint doua din abordarile cele mai raspandite in literatura de specialitate. Potrivit lui William Newman, scopurile carora este necesar sa slujeasca managementul comparat sunt, in principal urmatoarele:

● sa descopere problemele si tehnicile managerial ce par a avea o valabilitate universala in toate tarile;

● sa identifice conditiile locale din fiecare perimetru national investigat care cer o speciala adaptare a elementelor de management declarate universale;

● sa asiste directorii corporatiilor multinationale sa inteleaga diferentele dintre atitudinile si practicile de management din diferite tari, in vederea cresterii rationalitatii si eficacitatii activitatii economice[6].

Richard Farmer o viziune partial diferita asupra scopurilor managementului comparat . In esenta, acestea sunt:

● sa exploreze relatiile relevante intre mediu si management pentru a determina factorii de mediu care sunt cei mai importanti intr-o situatie data;

● sa analizeze comportamentele diferite ale personalului in procesele de management din diverse tari;

● sa stabileasca cum se conduce eficient intr-o alta tara;

● sa descopere modalitatile de imbunatatire a performantelor economice care tin de apanajul managementului.

Luate impreuna, obiectivele prezentate reusesc sa ne ofere o directionare logica si unitara a demersurilor de management comparat, teoretice si pragmatice. Se acopera in mod armonios atat latura teoretica, cat si cea aplicativa, premisa de neinlocuit pentru o evolutie corespunzatoare standardelor ridicate ale stiintei si practicii sociale contemporane.

Pentru a-si putea indeplini obiectivele, managementul comparat este necesar sa se ocupe practic de toate domeniile care fac obiectul de activitate al managementului. Punctam in continuare principalele categorii de probleme care nu pot sa lipseasca din sfera sa de investigatii si solutii :

procesele, functiile si principiile managementului;

sistemul de management al firmelor in ansamblul lor;

cultura organizationala;

strategia si politica firmei;

structura organizatorica;

sistemul informational;

sistemul decizional;

metodele, tehnicile si procedurile de management;

intreprinzatorii si cadrele de conducere;

managementul resurselor umane;

eficienta managementului;

Examinarea retrospectiva a problematicii managementului comparat releva mari inegalitati in ceea ce priveste intensitatea si calitatea abordarilor. Cele mai bune rezultate s-au obtinut in ceea ce priveste procesele si functiile conducerii, proiectarea si rationalizarea structurilor organizatorice, conducerea functionala a diverselor domenii de activitate si aspectele comportamentale ale managementului. Domeniile mentionate corespund, de fapt, cerintelor cele mai stringente ale teoriei si practicii managementului, in cadrul lor existand si premise gnoseologice si educationale superioare, ca urmare a acumularii perioadelor precedente.

Indiferent insa de tema, esential este ca tratarea sa prezinte concomitent doua dimensiuni principale. In primul rand sa aiba un pronuntat continut de management. Intrucat o buna parte din cei ce se ocupa de management comparat au o formatie de baza psihologica, sociologica, juridica, economica, tehnica etc., exista un rareori tendinta ca, in locul situarii pe primul plan a specificitatii managementului, sa se acorde prioritate aspectelor strans legate de formatia de baza a cercetatorului sau practicianului respectiv. In practica, exista doua pericole majore: omiterea sau neglijarea unor aspecte majore ale managementului; substituirea elementelor de baza manageriale cu aspecte sau probleme din alte domenii (psihologice, sociologice, economice etc.).

Concomitent, abordarile de management comparat prezinta si o puternica dimensiune de mediu (environmentala). Esenta managementului comparat este investigarea si solutionarea pe baza multinationala a fenomenelor de management. Ori, prima conditie pentru a operationaliza in fapt aceasta esenta este permanenta corelare a aspectelor de conducere investigate cu mediul din tara respectiva si din celelalte contexte nationale considerate. Daca nu se procedeaza astfel - si literatura de specialitate ofera numeroase exemple in acest sens - , dimensiunea comparativa, specifica acestui domeniu, va fi insuficient prezenta, lipsindu-l, de fapt, de ceea ce are mai valoros. Deci, esential este sa se sesizeze, analizeze si lua in considerare relatiile relevante dintre management si contextul cultural implicat.