FACULTATEA I.M.S.T.

Catedra: TEHNOLOGIA MATERIALELOR SI SUDARE

la managementul calitatii totale

- semestrul I -

Managementul calitatii totale ca model eficient pentru managementul resurselor si gestionarea situatiei existente in Muzeul National de Arta al Romaniei.

Definirea temei

Sa se analizeze si sa se concluzioneze rezultatele modului de implementare, de mentinere si/sau imbunatatire a sistemului de management al calitatii sau a oricarei forme de organizare bazate pe un sistem al calitatii in functie de situatia existenta la organizatia supusa chestionarii pentru prezentul proiect.

Analiza situatiei existente

2.1. Istoric

Ø     Istoricul Palatului Regal

In anul 1815 boierul luminat Dinicu Golescu a inceput lucrarile pentru o noua locuinta pe Podul Mogosoaiei (astazi Calea Victoriei) ce avea sa devina la finalizare (1820) comparabila cu orice cladire moderna pentru acea vreme din Apusul Europei.

Situata in inima capitalei, in vecinatatea bisericii Kretzulescu, casa a fost cumparata in anul 1832 de Sfatul Administrativ pentru a servi de Curtea Domneasca si resedinta domnitorului Alexandru Ghica Voda, amenajata in acest scop. Ulterior, a indeplinit functia de "Palatde teremonie " pentru domnitorii Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei, iar dupa Unirea Principatelor Romane, din anul 1859, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Incepand cu 1860 casa Golescului s-a dezvoltat in mai multe etape succesive constituindu-se intr-un palat adevarat. Cea mai importanta etapa au constituit-o anii 1882-1885 cand cladirii initiale i-au fost adaugate corpul central cu salile festive (saloane, sufrageria, sala tronului) de la parter si etajul I, dupa proiectele arhitectului francez Paul Gottereaux. Pe latura dinspre Ateneul Roman (spre strada Stirbei Voda) s-a ridicat Corpul de Garda.

O parte a amenajarilor interioare si instalatiile s-au facut sub indrumarea inginerului german Karl Liman, acelasi inginer care a condus lucrarile palatelor Peles si Pelisor.

La sfarsitul anului 1926 la etajul superior al corpului central a izbucnit un incendiu ale carui cauze au ramas necunoscute pana astazi, iar acoperisul cu sarpanta din lemn, planseele din grinzi de lemn si tamplaria de lemn au fost distruse complet fara a se extinde la cele doua corpuri laterale (Corpul Kretzulescu si Corpul de Garda).

Desi s-au luat masuri imediate de remediere a cladirii, curand s-a constatat ca incendiul a afectat grav zidariile inalte ale salilor de la etajul I si ca pastrarea lor data fiind deschiderile mari din corpul central - impunea consolidari costisitoare care necesitau subzidiri la fundatii si la stalpii de sustinere ai planseelor noi incombustibile, din beton armat. Apoi problema introducerii unor instalatii electrice si alte amenajari moderne a impus studiul intregului ansamblu pentru a i se da un caracter monumental si durabil.

In acest scop, proiectele constructiilor au fost reluate pentru a li se da caracterul care se pastreaza si in prezent, hotarandu-se totodata adaptarea stilului clasic,concretizat prin colonada corpului central, pentru care se prevedea executia mixta cu fatadele din piatra naturala si adaugarea etajului superior. Ulterior, pe baza unui program mai amplu, lucrarile de refacere si extindere au cuprins si cele doua aripi (1935-1957 Aripa Kretzulescu si 1940 Aripa Stirbei).

La aceasta constructie proiectul a impus folosirea pietre de talie, provenita din carierele de la Bascheoi - Dobrogea (jud. Tulcea) la executarea tuturor fatadelor principale. S-au folosit in total 4500 m³ de piatra naturala.

Pentru lucrarile de finisare interioara s-a dat prioritate pietrelor si marmurelor din carierele romanesti, intre care Ruschita, Sebes si Deva au format sursele principale. S-au folosit grinzi de beton tip Vierendel si grinzi metalice de mare deschidere. Toate aceste lucrari s-au facut sub directa indrumare a dirigintelui de santier, arhitectul Nicolae Nenciulescu.

Palatul a rezistat foarte bine in timpul cutremurului din 1940, dar in timpul bombardamentului din aprilie 1944, circa 80 de bombe grele germane au afectat din nou corpul central, insa distrugerile nu au fost majore dupa cum avea sa se constate in 1935 la reluarea lucrarilor de restaurare.

Caracterul de monumentalitate si valoare arhitecturala au facut ca Palatul Regal sa fie transformat intr-o prestigioasa institutie ca Muzeul National de Arta al Romaniei.

Ø     Istoricul muzeului

Folosita rand pe rand ca palat administrativ, resedinta domneasca, palat de ceremonie, resedinta a curtii regale, cladirea de pe Podul Mogosoaiei - dupa1878, Calea Victoriei - a devenit incepand cu 1946 muzeu.

Legea "pentru organizarea Muzeelor Nationale" din 14 octombrie 1946 prevedea infiintarea " Muzeului National de Arta si Arheologie" cu sectiile: preistorie, arheologie clasica, medievala si arta antica, arta populara, arta veche romaneasca, arta romaneasca moderna, arta straina. El urma sa inglobeze "toate muzeele de arta, arheologie, istorie si etnografie si pinacotecile publice existente in capitala", avand drept sediu principal Muzeul de Arta National "Carol I", a carui cladire avea sa fie completata "in raport cu nevoile ulterioare".

In ianuarie 1948 o lege cu articol unic stipula schimbarea denumirii Muzeului National de Arta si Arheologie "Regele Carol I" in Muzeului National de Arta si Arheologie, toate celelalte prevederi ale legii din 1946 ramanand in picioare. Cateva luni mai tarziu, in iunie 1948, Consiliu de Ministri decidea ca bunurile Casei Regale, impreuna cu palatul din Calea Victoria (cu exceptia salilor de receptie), sa fie trecute in administrarea si folosinta Ministerului Artelor si Informatiilor .Treptat au fost incorporate fondurile celorlalte muzee de arta din Bucuresti (Kalinderu, Toma Stelian, partial Simu), astfel incat, pe la mijlocul anilor 1950 muzeul, devenit Muzeul de Arta al Republicii, ajungea sa se substitue Muzeului National de Arta si Arheologie asa cum fusese el structurat prin legea din 1946.

In primii ani muzeul a functionat in aripa se sud, numita si Kretzulescu datorita apropierii de biserica ce poarta acelasi nume, unul dintre punctele de referinta in arhitectura Bucurestiului, fiind mutat din 1961 in aripa de nord. Refacut integral la sfarsitul anilor 1950, acesta din urma beneficia de spatii interioare adaptate necesitatilor unui muzeu.

La 20 mai 1950 are loc inaugurarea Galeriei Nationale de Pictura si Sculptura (actuala Sectie de Arta Moderna Romaneasca), care corespunde de fapt cu inaugurarea muzeului, intarziata de conditiile obiective legate de starea palatului. Vizitatorului i se oferea pentru prima oara prilejul confruntarii cu creatia plastica romaneasca prezentata intr-o ampla succesiune cronologica. Alaturi de cele dintai opere cunoscute ale plasticii noastre, incepand cu frescele si icoanele din secolele XVI, XVII si XVIII, pictura si sculptura secolului trecut erau de asemenea bine prezentate. Imbogatita in urma restructurarii sau desfiintarii unor muzee si institutii de arta, Sectie de Arta Romaneasca este detinatoarea a 8136 opere de pictura si 1810 de sculptura, fiind detinatoarea celui mai valoros ansamblu de arta romaneasca din tara.

In mai 1951 se inaugureaza si Galeria Universala (actuala Sectie de Arta Europeana). Colectia de pictura europeana s-a constituit in jurul nucleului reprezentat de Galeria de tablouri a regelui Carol I, caruia i s-au adaugat fonduri de pictura si sculptura provenite din muzeele bucurestene restructurate sau desfiintate de noul regim, precum si din institutii ca Ministerul Agriculturii, Banca Nationala a Romaniei, Ministerul de Externe si Academia Romana. Organizata pe scoli, acoperind cinci secole de arta (XVI - XIX), colectia cuprinde opere extrem de valoroase apartinand unor nume de rezonanta ale artei europene.

In 1953 se creeaza Sectia de Arta Veche Romaneasca ((actuala Sectie de Arta Medievala Romaneasca) prin transferarea fondului fostului Muzeu de Arta Religioasa. In 1956 Romania isi va recupera o parte din tezaurul national evacuat in Rusia in timpul Primului Razboi Mondial, tezaur ce va imbogati colectia de arta medievala a muzeului cu lucrari de o valoare exceptionala: broderii, tesaturi, argintarie, podoabe, manuscrise, tiparituri, cruci ferecate, icoane. Fondul sectiei, de peste 9500 de piese, cuprinde obiecte valoroase si reprezentative pentru toate provinciile tarii, ilustrand evolutia fenomenului artistic din secolele X - XI pana la inceputul secolului al XIX- lea.

Tot in 1953 se deschide publicului Cabinetul de Desene si Gravuri. In jurul fondului mostenit de la muzeul Toma Stelian a inceput sa se structureze actuala colectie de arta grafica ce isi propune atat constituirea unei panorame a artei grafice romanesti, cat si a unui parcurs istoric al desenului si gravurii europene. Fondurile muzeelor restructurate sau desfiintate, precum si donatiile au imbogatit patrimoniul sectiei, valorificat prin programe expozitionale menite sa compenseze lipsa unei expuneri permanente.

In 1978 a fost inaugurata expunerea permanenta de arta decorativa, organizata pe criterii cronologic-stilistice. Colectia s-a format in special prin achizitii si donatii care s-au adaugat fondului destul de eterogen atribuit muzeului la inaugurarea sa. Ea numara in prezent aproximativ zece mii de piese de arta europeana, inclusiv romaneasca, fiind cea mai importanta din tara.

In anul 1990 isi capata autonomia Sectie de Arta Orientala, prin desprinderea de Galeria de Arta Universala in cadrul careia existase un lot de circa 2600 de obiecte de arta orientala. Sectia insumeaza acum cel mai reprezentativ lot de piese din Orientul islamic, China si Japonia, aflat in posesia unui muzeu national din Romania.

Muzeul resimte inca efectele deteriorarilor suferite in timpul evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la inchiderea expunerii permanente la sediul din Calea Victoriei 49-53 si au impus lucrari masive la restaurare si modernizare. Eforturile depuse in acest sens au vizat si vizeaza in continuare atat lucrarile de restaurare si amenajare a spatiilor, cat si pe cele de restaurare si punere in stare de expunere a colectiilor.

Institutie publica a carei functionare este asigurata de catre Ministerul Culturii, Muzeul National de Arta al Romaniei este finantat prin subventii de la bugetul de stat si venituri extrabugetare, bucurandu-se de autonomie si personalitate juridica.

In prezent Muzeul National de Arta al Romaniei administreaza urmatoarele muzee si cladiri:

Muzeul Colectiilor de Arta, deschis in anul 1978;

Muzeul Th. Pallady, redeschis in 1994;

Muzeul K.H. Zambaccian, redeschis in 1996;

Colectia fratilor Beatrice si Hrandt Avakin, reorganizata in anul 2000;

Casa memoriala Dimitrie si Aurelia Ghita (temporar inchisa);

Palatul Stirbey, sediul viitorului muzeu de arte decorative.

Structura organizatorica a Muzeul National de Arta al Romaniei (sediul central) este urmatoarea:

Galeria de Arta Romaneasca (sectiile:arta medievala romaneasca, arta romaneasca moderna, arta contemporana);

Galeria de Arta Universala (sectiile: arta europeana - pictura,sculptura,arte decorative,arta orientala);

Sectia Arte Grafice;

Sectia Restaurare;

Sectia Educatie - Imagine - Comunicare;

Sectia Documentare;

Sectia Auditorium;

Serviciul Redactie - Publicatii;

Serviciul Evidenta centralizata si achizitii opere de arta;

Serviciul Tehnic;

Serviciul Personal - Secretariat;

Oficiul juridic;

Serviciul Administrativ - Paza - Supraveghere;

Serviciul IT.

ANALIZA SWOT LA NIVELUL MUZEULUI NATIONAL DE ARTA AL ROMANIEI

2.2.1.Pozitia pe piata

Avand in vedere faptul ca Muzeului National de Arta al Romaniei este singurul muzeu de profil din tara, nu se poate realiza un top al acestora in interiorul tarii , dar poate concura cu succes cu oricare alt muzeu de acest profil din intreaga lume.

Pozitia pe piata a Muzeului National de Arta al Romaniei se reflecta prin numarul de vizitatori, prin numarul de participari la expozitii organizate in strainatate, prin expozitii organizate de muzeu in cadrul acestuia, prin numarul de publicatii editate de acesta, prin studii incluse in cataloage si periodice de specialitate din tara si strainatate, precum si in participarea cu comunicari la sesiuni, colocvii si conferinte nationale si internationale.

Anual un public de peste 65.000 de vizitatori beneficiaza de servicii diversificate (incluzand ghidaje in limba romana, engleza, franceza si germana, concerte, cursuri si simpozioane, prezentari filme, conferinte). Acestora li se adauga prezentarile de filme documentare despre colectiile muzeului. In luna octombrie 2000 colectivul sectie Educatie Imagine Comunicare a lansat noile programe educative ale muzeului, dezvoltarea in baza unei noi strategii de integrare a vizitelor muzeale in programele scolare ale diferitelor cicluri de invatamant. Pentru anul 2002 - 2003 Muzeului National de Arta al Romaniei a lansat programele educative din ciclul Mari Maestri Pe Intelesul Micilor Artisti

Muzeului National de Arta al Romaniei. a avut numeroase participari la expozitii organizate in strainatate dintre care amintim:

Arta medievala: 14 lucrari (icoane, broderii, argintarie) la expozitia "Cristiani d'Oriente" organizata la Castelo Miramare, Trieste Italia;

Arta europeana: Sotia artistului cu copilul de Jean Baptiste Carpeaux la expozitia itineranta Carpeaux pictor organizata la Musée des Beaux Arts, Valenciennes, Franta; Musée du Luxembourg, Paris, Franta si la Van Gogh Museum, Amsterdam Olanda ;

Arta europeana: Logodna fecioarei de El Greco la expozitia El Greco. Identity and Transformation. Crete, Italy, Spain organizata la Pinacoth que Nationale Musée Alexandre Soutzos, Atena, Grecia.

Arta Romaneasca: 72 de picturi si 22 lucrari grafica de Corneliu Baba la expozitia, "Corneliu Baba. Marturia unui pictor", organizata la Muzeul de Arta Moderna si Contemporana, Li ge, Belgia;

Muzeul Colectiilor de Arta: Francisc I prezentand-o pe ducesa d'Estampes imparatului Carol Quintul de Richard Parkes Bonington la expozitia "Mise en sc ne - Charles Quint et l'imagination du XIX-e siècle", organizata la Musée des Beaux Arts, Gand, Belgia;

Muzeul Colectiilor de Arta:40 picturi de Ion Tuculescu la expozitia Ion Tuculescu organizata la Muzeul de Arte Frumoase, Budapesta, Ungaria.

Muzeul K. H .Zambaccian: Portret de fetita de Paul Cézanne la expozitia itineranta Cézanne. Finished - Unfinished" organizata la Kunstforum, Viena, Austria si la Kunsthaus Zurich, Elvetia.

Muzeul K. H .Zambaccian: Femeile scaldandu-se de Auguste Renoir, la expozitia, Pictori din Bretania organizata la Landes Museum, Graz, Austria.

Muzeul K. H .Zambaccian: Nud in atelier de H. Matisse la expozitia itineranta organizata la Tokyo, Tebu Takamatsu, Jamagoto, Japonia;

Arta europeana: Adoratia pastorilor de El Greco la expozitia El retablo de Doña Maria de Aragon. Cuatrocientos años de El Greco la Museo Prado, Madrid, Spania.

Arta europeana: Primavara de Pieter Brueghel cel Tanar, la expozitia "The Gardens in Rubens Age" Gustav Lubcke Museum, Hamm, Germania;

Arta romaneasca: Rugaciunea de Constantin Brancusi la expozitia "L'école de Paris", organizata la Muzeul de Arta Moderna, Paris, Franta.

In prima jumatate a anului 2002 Muzeul National de Arta al Romaniei a organizat 7 expozitii temporare dupa cum urmeaza:

Ars si Tekhne. Grafica simbolista si Art Nouveau;

Le jeu du regarde. Theatres a l italienne de Fabien Calcavechia

Peter Jacobi. Palimpsest. Sculptura, fotografie.

Prezenta umana in grafica lui Theodor Pallady. Grafica din colectia Serafina si Gheorghe Raut.

Arta Olandeza Contemporana

Arte Divina

Stefan Luchian - Pastel, acuarela, desen.

Muzeul National de Arta al Romaniei editeaza urmatoarele categorii de publicatii:

Ø    cataloage, ghiduri;

Ghidul galeriei de arta europeana

The National Museum of Art of Romania. Guide of the Collections

Scrierea in arta islamica

Ø    brosuri, pliante;

3 pictori-desenatori: Lucian Grigorescu, St. Popescu, Theodor Pallady

Oglinda si oglindirea

Pictura chineza in stil traditional

Mari maestrii pe intelesul micilor artisti.

2.2.2. Certificare sau acreditare

Muzeul National de Arta al Romaniei a fost infiintat si are autorizatie de functionare din anul 1949 prin Legea nr.238/1949 pentru infiintarea si organizarea muzeelor nationale si Legea nr.803/1948.

Patrimoniul sau artistic s-a constituit in baza Deciziei nr.905 a Consiliului de Ministri, publicata in Monitorul Oficial nr.140 din 19 iunie 1948 precum si prin achizitii, donatii, transferuri.

Muzeul National de Arta al Romaniei este coordonat de Ministerul Culturii in baza Hotararii Guvernului nr.134 din 16 martie 1998.

2.2.3. Cum functioneaza sistemul calitatii

Obiectivele principale ale Muzeului National de Arta al Romaniei sunt evidenta, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului de arta plastica si decorativa pe care il gestioneaza. Ele se reflecta in organigrama muzeului si in relatiile functionale stabilite intre diferite sectii.

In cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei exista din anul 1999 sectia Educatie Imagine Comunicare care are menirea de a asigura o comunicare eficienta cu publicul de muzeu. Activitatile specifice desfasurate in aceasta perioada a anului de catre sectia Educatie Imagine Comunicare sunt:

148 de ghidaje generale in Galeria de Arta Europeana, in Galeria de Arta Romaneasca Moderna, in Galeria de Arta Veche Romaneasca, in expozitiile temporare si, la cerere, la celelalte sedii ale muzeului, din care 52 de ghidaje in limba romana, 61 in limba engleza si 35 in limba franceza.

122 de programe educative pentru scoli, cuprinzand vizite active si ateliere de creatie, cuantificate tinand seama de durata anului scolar (perioada octombrie 2001 - iunie 2002). In comparatie cu anul scolar 2000-2001, cifra programelor efectuate s-a dublat. Numarul participantilor s-a ridicat la 2390 de elevi cu varste cuprinse intre 6-18 ani. Programelor au fost promovate in cadrul consfatuirilor cu cadrele didactice, prin scrisori catre inspectoratele scolare, in presa, cu ajutorul pliantelor si a fiselor distribuite gratuit in scoli, institutii de profil si la casele de bilete ale muzeului.

infiintarea unui atelier de creatie cu sprijinul Asociatiei Prietenilor Muzeului National de Arta al Romaniei. Spatiul, materialele si instrumentele cu care a fost inzestrat au fost folosite atat in timpul programelor educative pentru scoli, cat si in timpul evenimentelor speciale organizate cu ocazia unor zile cu o semnificatie deosebita (Craciun, Pasti, 1 iunie).

3 evenimente speciale cu ocazia Craciunului, a zilei de 1 iunie si a unui proiect international, Primavara Muzeelor, la care muzeul a fost participant activ. Manifestarile au constat in vizite active in galeriile muzeului, lucrul in atelierul de creatie, expozitii cu lucrarile copiilor, concursuri cu premii oferite de sponsori si spectacole. In total, la aceste evenimente au participat 390 copii, din care 92 au fost copii de la scoli internationale. Printre participanti s-au numarat si invitati de la institutii care vizau protectia copilului.

programele de vacanta pentru familii, Aventuri si mistere pentru copii, parinti si bunici care au fost lansate in luna iulie si s-au derulat pana la sfarsitul lunii august.

3 conferinte insotite de proiectii de film,sustinute de catre Excelenta Sa Ambasadorul Japoniei la Bucuresti, domnul Hidekata Mitsuhashi, si 2 gallery talk - in cadrul expozitiei Palimpsest a artistului Peter Jacobi si in cadrul Galeriei de Arta Europeana, sustinuta de reputatii critici de arta olandezi Gary Schwartz si Henk van Os.

realizarea mapei de presa in vederea redeschiderii Galeriei de Arta Veche Romaneasca. Mapa contine 16 pagini tehnoredactate cu informatii despre istoricul muzeului, istoricul galeriei si despre actuala expunere, 2 pliante, 2 afise, 7 fotografii color. 150 de mape au fost distribuite ziaristilor si directorilor de institutii care au onorat cu prezenta lor acest eveniment. Pentru oaspetii straini au fost pregatite mape cu aproximativ acelasi continut in limba engleza. Dupa redeschidere au fost trimise 25 de mape de presa in limbile engleza si franceza la ziaristi straini si unor publicatii de profil prestigioase (Connaissance des Arts, The Art Newspaper).

13 comunicate de presa care au anuntat deschiderea unor expozitii temporare, lansarea programelor educative pentru scoli si familii, realizarea unor evenimente speciale, participarea unor lucrari din colectia muzeului la expozitii prestigioase din strainatate.

aparitia a 12 reclame alb - negru ale muzeului in publicatia destinata studentilor Campus si aparitia unei reclame alb - negru si a unui articol de prezentare in Romanian Business Guide.

6 parteneriate media cu ocazia redeschiderii Galeriei de Arta Veche Romaneasca: Ziua, Ziarul Financiar, Dimineata, Curierul National, TVR International, Sapte Seri. In aceste publicatii au aparut inainte si dupa redeschidere ad print - uri care promovau redeschiderea galeriei. 1 parteneriat media cu Sapte Seri pentru publicarea saptamanala a unei machete de promovare a programelor pentru copii si adulti.

160 de aparitii in mass - media din care 80 doar cu ocazia redeschiderii Galeriei de Arta Veche Romaneasca.

implementarea unui sistem de informare gratie firmei IBM care a inzestrat holul Galeriei de Arta Europeana si doua dintre muzeele satelit cu info - kiosk - uri care asigura conectarea la site - ul muzeului Hermitage.

atragerea la muzeu a persoanelor cu handicap neuro - locomotor, pentru care exista facilitati in Galeriei de Arta Europeana, prin scrisori - invitatie trimise la sediile fundatiilor si organizatiilor de profil.

In ceea ce priveste procesul de scolarizare, politica muzeului a vizat parcurgerea si absolvirea etapelor de pregatire si obtinerea atestatelor de catre personalul cu studii medii (16) si superioare (12) si participarea la cursurile Consolidare internationala din cadrul programului PHARE.

In paralel, in laboratoarele de restaurare (ceramica, metal, lemn si investigatii fizico - chimice) a continuat pregatirea practica a unor cursanti din alte institutii de profil din Bucuresti si din tara, specialistii muzeului desfasurand o bogata activitate teoretica.

Investigatiile se realizeaza cu ajutorul echipamentelor din dotarea Laboratorului de investigatii fizico-chimice , echipamentele permitand efectuarea a circa 900 de analize pe an, cele cu grad mai mare de complexitate fiind facute in laboratoarele Muzeului National de Istorie al Romaniei si ale Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara. Se colaboreaza de asemenea cu Muzeul Judetean Satu-Mare, Muzeul National Peles si Muzeul Satului din Bucuresti, specialistii participand la comisii si oferind consultanta pentru alte proiecte inscrise in planul national de restaurare.

Cele mai importante lucrari de conservare au vizat intrarea in circuitul public a colectiilor Galeriilor de Arta Europeana si de Arta Romaneasca Moderna. Ele au fost completate de amenajarea unor spatii dedicate depozitarii patrimoniului artistic, acestea implicand un efort colectiv de anvergura.

Activitatea atelierelor de restaurare s-a indreptat prioritar catre restaurarea si pregatirea pentru expunere a numeroase lucrari, care fac obiectul expozitiilor temporare. Specialistii din cadrul muzeului au fost implicati in asigurarea antiseismica a lucrarilor de sculptura din cadrul Galeriei de Arta Romaneasca Moderna si in procesul de restaurare a Coloanei Infinitului de Constantin Brancusi.

Achizitiile muzeale se realizeaza cu ajutorul fondurilor puse la dispozitie de catre Guvern, prin intermediul Ministerului Culturii si prin intermediul generozitatii multor colectionari, donatiile lor constituind principala sursa de crestere a colectiilor.

Muzeul de Arta a Romaniei a realizat numeroase proiecte finantate de Asociatia Prietenilor Muzeului de Arta a Romaniei printre care mentionam:

inchirierea de spatii catre persoane juridice;

achizitionarea de lucrari ale studentilor la arte plastice in vederea comercializarii lor in regim de consignatie prin magazinul muzeului;

atragerea de sponsori pentru expozitiile permanente si temporare;

atragerea de sponsori pentru evenimentele speciale organizate de catre Sectia Educatie Imagine Comunicare;

stabilirea unor parteneriate durabile intre muzeu si membri ai comunitatii capabile sa asigure vizitatorii: scoli, agentii de turism, fundatii si organizatii umanitare.

2.2.4. Resurse umane

Muzeul National de Arta al Romaniei are urmatoarea structura de personal:

Ø      numarul de director este de 3, din care:

un director general;

un director executiv;

un director tehnic.

Ø      personal de specialitate -140 din care:

22 muzeografi;

40 conservatori studii superioare;

23 conservatori studii medii;

27 restauratori studii superioare;

16 restauratori studii medii;

2 redactori;

7 referenti;

3 bibliotecari.

Ø      personal auxiliar -248 din care:

96 administrativ;

115 paza si supraveghere;

27 tehnic;

10 pompieri.

2.3. Stabilirea parametrilor de performanta, metode de masurare/monitorizare a parametrilor de performanta

Metoda de masurare a parametrilor de performanta ai muzeului se realizeaza prin analizarea chestionarea, prezentate mai jos, destinate publicului. Primul chestionar este destinat participantilor la programele educative pentru copii si parinti. Cel de-al doilea este destinat publicului larg.

Structura acestor chestionare a fost realizata acum 2-3 ani de zile, dar de-a lungul timpului structura lor a fost imbunatatita ca si intreaga activitate a muzeului rezultata in urma analizei acestor chestionare.

MUZEUL NATIONAL DE ARTA AL ROMANIEI

Bucuresti 70101 * Calea Victoriei 49 -53 * Tel. +40(0)21 313.30.30 * Fax. +40(0)21 312.43.27

https://art.museum.ro * https://www.museum.ro * e-mail: national.art@art.museum.ro

CHESTIONAR

Varsta:

Ocupatie:

1. Ati vizitat Muzeul National de Arta al Romaniei inainte de a participa la aceste programe?

Da

Nu

2. De unde ati aflat despre existenta programelor pentru parinti si copii?

Din reviste/ziare/TV/radio (va rugam indicati care anume)

Prin recomandare

Avizier

Alte surse

3. Numerotati in ordinea importantei ce v-a facut sa optati pentru participarea la aceste programe?

Interes profesional

Faptul ca reprezinta o alternativa educationala la invatamantul traditional

Dorinta de a ocupa timpul liber al copilului dumneavoastra cu lucruri utile

Dorinta de a-i obisnui sa frecventeze institutii de cultura (muzee, teatre, Opera, cinemateci, etc.)

Posibilitatea de a descoperi/a cultiva talentul copiilor

Perspectiva de a imbunatati relatia parinte-copil

Tariful modic al programelor

Pasiunea membrilor familiei pentru arta

Viitor hobby

4. Considerati ca programele sunt bine structurate in vizite active si atelier?

Da. De ce?..

Nu. De ce?..

Daca nu, va rugam sa sugerati dumneavoastra o alta structurare. 

5. Cum ati califica pe o scala de la 1 la 5, in care 1 inseamna nesatisfacator si 5 inseamna foarte bine, avantajele vizitelor active:

Posibilitatea de a aborda lucrarile de arta intr-o maniera diferita, interactiva  1 2 3 4 5

Posibilitatea dezvoltarii simtului critic si analitic, a spiritului de observatie  1 2 3 4 5

Stimularea creativitatii 1 2 3 4 5

O cantitate mare de informatie inedita

Socializarea cu ceilalti participanti si imbunatatirea comunicarii parinte/copil prin lucru in echipa

Posibilitatea de a impartasi copilului cunostintele dumneavoastra in alt cadru decat cel familial

Dezvoltare personala 1 2 3 4 5

Cum ati califica pe o scala de la 1 la 5, in care 1 inseamna nesatisfacator si 5 inseamna foarte bine, avantajele lucrului in atelierul de creatie:

Posibilitatea de a crea liber 1 2 3 4 5

Posibilitatea de a invata tehnici artistice variate 

Posibilitatea de a asimila elemente de limbaj plastic

Dezvoltarea unei comunicari intuitive prin linie, culoare, forma

Dezvoltarea creativitatii prin lucru in echipa

O posibila orientare spre cariera

7. Cum ati califica pe o scala de la 1 la 5, in care 1 inseamna nesatisfacator si 5 inseamna foarte bine:
1. prestatia animatorului  1 2 3 4 5
2. inzestrarea atelierului  1 2 3 4 5
3. capacitatea acestor programe de a transmite informatii

4. efectele programului asupra relatiei dumneavoastra cu copilul

5. alternarea jocurilor de rol cu prezentarea clasica/dialogul

8. Este convenabil programul acestor activitati?

Da

Nu

Daca nu, va rugam sa sugerati o alta zi si o alta ora.

Ce anume vi s-a parut placut sau interesant in mod particular pe parcursul vizitei in muzeu?

Care este probabilitatea de a participa din nou la acest tip de programe?

Foarte probabil

Probabil

Improbabil

Foarte improbabil

Nu stiu

11. Aveti vreo sugestie in ceea ce priveste imbunatatirea acestor programe?

Vizite active

Atelierul de creatie

12. Credeti ca aceste programe ar trebui realizate si in timpul anului scolar?

Da

Nu

13. Daca ar fi sa recomandati aceste programe si altor parinti, care ar fi principala caracteristica pe care ati mentiona-o?

Interactiv

Ludic

Informativ

Complet

Impecabil

Interdisciplinar

Alte caracteristici:

MUZEUL NATIONAL DE ARTA AL ROMANIEI

Calea Victoriei 49-53 w 70101 Bucuresti, Romania w Tel. (401) 313.30.30 w Fax. (401) 312.43.27

CHESTIONAR

VIRSTA:

OCUPATIE:

Muzeul National de Arta al Romaniei incearca sa afle cu ajutorul chestionarului opiniile vizitatorilor sai, pentru a reusi sa-si adapteze serviciile dorintelor acestora. Va rugam sa ne ajutati, raspunzand la urmatoarele intrebari:

1. Ati mai fost la Muzeul National de Arta al Romaniei?

Da

Nu

Daca ati mai fost, va rugam sa specificati de cate ori ati vizitat muzeul in ultimele 12 luni, incluzand si vizita de astazi:

O data

2-4 ori

5-9 ori

Mai mult de 10 ori

2. De unde ati aflat prima data despre existenta muzeului?

Din reviste/ziare

De la prieteni/rude

De la scoala

L-ati vazut trecand pe langa el

Informatie turistica

Afis

Alte surse

3. Vizitati muzeul singur sau insotit de cineva?

Singur

Cu familia

Cu prieteni/colegi de serviciu

Intr-un grup organizat

4. Cat timp ati petrecut in muzeu astazi?

10-20 de minute

20-40 de minute

40-60 de minute

1-2 ore

Mai mult de 2 ore

5. Ce ati vizitat in muzeu?

Galeria de Arta Europeana

Galeria de Arta Romaneasca Moderna

Expozitiile temporare

Magazinul

Cafeteria

6. Cum ati califica pe o scala de la 1 la 5, in care 1 inseamna nesatisfacator si 5 inseamna foarte bine:

Prezentarea lucrarilor 1 2 3 4 5

Semnalizarea in muzeu 1 2 3 4 5

Cafeteria 1 2 3 4 5

Magazinul 1 2 3 4 5

7. Este convenabil programul muzeului?

Da

Nu

8. Ce anume vi s-a parut placut sau interesant in mod particular pe parcursul vizitei in muzeu?

9. Care este probabilitatea de a vizita din nou muzeul?

Foarte probabil

Probabil

Improbabil

Foarte improbabil

Nu stiu

10. Aveti vreo sugestie in ceea ce priveste imbunatatirea serviciilor oferite publicului?

11. De ce mergeti la muzeu? (intrebare optionala)

Va multumim pentru amabilitate

Propuneri de imbunatatire

3.1. Dezvoltarea organizatiei

Dezvoltarea organizatiei are la baza 3 componente principale referitoare la durata in timp in care se va desfasura:

dezvoltare pe termen scurt (maxim 1 an);

dezvoltare pe termen mediu (maxim 3 ani);

dezvoltarea pe termen lung (maxim 5 ani).

3.2. Dezvoltarea resurselor umane

Dezvoltarea resurselor umane are la baza aceleasi componente referitoare la durata de timp ca cele prezentate in cadrul dezvoltarii organizatiei. In tabelul urmator voi prezenta propunerile de imbunatatire pentru dezvoltarea Muzeului National de Arta al Romaniei pe termen scurt, mediu si lung.

Perspectiva organizatiei din punct de vedere al integrarii NATO si UE

Perspectiva Muzeului National de Arta al Romaniei din punct de vedere al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana ar trebui definitivata cat mai curand, deoarece situatia acestuia ca si a celorlalte muzee romanesti este foarte " delicata ".

Motivul principal este acela referitor la faptul ca nu exista o lege a muzeelor si a operelor de arta pe care acestea le detin si care au statutul de patrimoniu national. Acest lucru trebuie reglementat cat mai urgent posibil, deoarece cei care isi vor revendica dreptul asupra unor opere de arta cu valoare de patrimoniu le vor putea scoate in afara tarii si valorifica. Situatia fiind posibila datorita eliminarii granitelor cu statele membre ale UE a data cu intrarea noastra in Uniunea Europeana.

Un alt element important ce trebuie avut in vedere este acela ca muzeul sa-si incheie contracte de asigurare pentru operele de valoare ale acestuia cu o companie de asigurari serioasa. Este foarte important ca operele sa poata fi expuse in siguranta la alte muzee, precum si la urmatoarele vernisaje si galerii de arta apartinand tarilor de pe intreg mapamondul.

Informatizarea intregului sistem al muzeului este iar importanta, si mai ales punerea la punct a paginii de web a muzeului in ceea ce priveste rezervarile on-line a biletelor pentru vizitarea muzeului, precum si posibilitatea de efectuare a platii serviciilor inainte, electronic, on-line cu card bancar, accesand site-ul muzeului.

Dupa cum se observa sunt destul de multe lucruri pe care Muzeului National de Arta al Romaniei le are de facut pentru ca intrarea in Uniunea Europeana sa nu-l ia prin surprindere si sa piarda posibilitatea de a atrage vizitatori din toata Europa. Timpul este scurt tinand cont de posibila intrare in UE a Romaniei preconizata a se realiza in anul 2007, iar numai elaborarea, redactarea, promovarea si promulgarea unei legi dureaza ani buni de zile.

Perspectiva muzeului referitoare la devenirea Romaniei membru NATO cu drepturi depline preconizata pentru anul 2004, nu este una de interes general, deoarece invitarea de aderare s-a realizat la sfarsitul anului 2002. Ceea ce poate face muzeul este numai dupa crearea viitoarelor baze ale NATO pe teritoriul Romaniei, si se refera la asigurarea de gratuitati vizitarii muzeului de soldatii si ofiteri straini detasati la aceste baze in Romania.

In concluzie Muzeului National de Arta al Romaniei trebuie sa se concentreze mai mult asupra premiselor referitoare la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

BALANCED SCORECARD