 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Un ghid si un inventar de idei, instrumente si metode
Acest Ghid al managerului contine informatii utile pentru orice student, indiferent daca este nou sau isi continua studiile. Fisele cu informatii vin in completarea materialelor de curs, oferindu-va totodata un inventar de idei, instrumente si tehnici folositoare.
Dupa primele cateva saptamani ca student CODECS, dupa un prim tutorial si o prima lucrare notata de tutor, stiti deja cum trebuie sa studiati in sistemul deschis la distanta. V-ati dezvoltat propriul mod de invatare, iar cursul a devenit o componenta a vietii dumneavoastra. Pe scurt, v-ati gasit raspunsul la intrebarea: 'Cum ma voi descurca cu studiul acestui curs?'
Dar chiar daca faceti parte dintre studentii care isi gasesc raspunsurile pe cale practica, vazand si facand, Ghidul managerului va va ajuta sa deveniti mult mai eficient. Fisele din Sectiunea 1 'Pregatirea pentru studiu' va vor ajuta sa va organizati si sa va pregatiti de invatare. De exemplu 'Organizarea locului de studiu' contine sfaturi practice privind alegerea si pregatirea spatiului in care veti invata. Veti gasi de asemenea fise cu sfaturi privind modul cel mai eficient de a parcurge si recapitula materia cursului.
Dar fisele va vor ajuta si in alt mod sa invatati, aratandu-va care sunt particularitatile invatamantului la distanta. Una dintre fise se ocupa de preocuparile dumneavoastra si eventualele ingrijorari. Exista si o alta fisa despre 'Roluri si relatii' care vor fi importante in studiul dumneavoastra. Veti mai gasi in prima sectiune si un numar de fise despre sistemul de invatare la Open University Business School (OUBS).
Cititi pagina de cuprins a Sectiunii 1.
Cititi lista fiselor Sectiunii 1 si observati cum au fost grupate fisele si modul de prezentare al subiectelor.
Reveniti la aceasta introducere.
Primele doua sectiuni formeaza un set. In prima sectiune sunt incluse fise despre pregatirea pentru studiu; in a doua, fisele discuta despre studiul pe cont propriu si abordeaza cateva dintre problemele cu care va confruntati la inceputul cursului.
Cititi acum cuprinsul Sectiunii 2 .
Reveniti la aceasta pagina.
Asa cum constatati fisele primelor doua sectiuni va folosesc in anumite momente ale studiului. Folositi-le selectiv. Inainte de a incepe studiul ar fi bine sa va uitati la fisele Sectiunii 1, dar si la cateva dintre cele din Sectiunea 2 .
Cititi cuprinsul Sectiunilor 3 si 4 Reveniti apoi la aceasta pagina.
Asa cum veti vedea, Sectiunile 3 si 4 cuprind un fel de inventar al ideilor esentiale pentru teoria manageriala si al instrumentelor si tehnicilor folosite. Fisele din Sectiunea 3 explica ideile si conceptele intr-un mod simplu si direct. Daca studiind volumele de curs dati peste o idee pe care nu o intelegeti prea bine, cautati-o in Sectiunea 3. La fel trebuie sa procedati si cu fisele despre instrumente si tehnici din Sectiunea 4. Daca cititi o carte cu un subiect de management interesant pentru dumneavoastra si doriti sa aflati mai mult despre unele aspecte, le puteti gasi intr-o fisa. Pe de alta parte, interesul starnit de o fisa sau alta va poate face sa cautati sa va adanciti cunostintele citind o carte pe tema respectiva. Dupa ce aflati ce contine Ghidul managerului, il veti putea folosi asa cum doriti.
Veti gasi o schema de planificare a timpului. O puteti folosi ca model pentru inregistrarea modul in care va petreceti timpul. Aceasta schema vine in completarea fisei 'Faceti loc studiului in viata dumneavoastra'.
Pe scurt, Ghidul managerului este si un ghid de lucru, si un inventar de idei, concepte, tehnici, instrumente etc. Ca ghid de lucru, va ajuta sa va faceti o idee despre sistemul educatiei la distanta (Sectiunile 1 si 2) si sa va formati un mod eficace de abordare a cursurilor. Uneori nu veti gasi raspunsul dorit la problemele dumneavoastra. Intr-o asemenea situatie discutati cu tutorul dumneavoastra si cu colegii de grupa.
Chiar daca nu exista nici o deosebire de vederi intre conceptiile dumneavoastra si continutul acestui Ghid, este bine sa-l luati in discutie. Cu cat discutati mai mult despre continutul unei fise, cu atat mai mult va veti clarifica ideile. De exemplu, probabil ca tutorul dumneavoastra va initia o discutie despre 'Contractul de studiu' (care este abordat si intr-o fisa), in care sunt precizate relatiile dintre dumneavoastra, tutor si ceilalti membrii ai grupei. La fel de probabil este ca tutorul dumneavoastra sa se refere si la rolurile si relatiile care vor face parte din experienta dumneavoastra. In acest fel, Ghidul managerului va face parte din activitatea dumneavoastra uzuala de student.
O trasatura semnificativa a Ghidului managerului este ca se adreseaza tuturor -dumneavoastra, colegilor si tutorilor. Unele fise contin notiuni specifice din management; altele contin asteptari si idei despre studiul in sistemul CODECS.
Cititi fisele Sectiunii 1 inca inainte de a incepe sa studiati si oricum pe parcursul primelor saptamani ca student CODECS. Aceste fise va vor ajuta sa va pregatiti de studiu. Veti fi astfel ajutat sa va deprindeti cu sistemul de invatamant la distanta.
Chiar daca parcurgeti un curs la distanta, veti constata ca veti avea de castigat si va va satisface modalitatile de colaborare cu colegii si tutorii atat in sesiunile fata in fata, cat si online.
Aceasta sectiune cuprinde informatii directe despre unele idei de management, pe care le veti folosi cand va veti intalni cu ele in munca de zi cu zi ca manager. Pe de alta parte, unele explicatii din fise va vor fi utile si in timpul studiului.
Aceasta sectiune vine in completarea celei precedente, cuprinzand un set de fise care prezinta idei, procese, instrumente si tehnici utile. Aflati despre ce sunt si folositi-le ori de cate ori aveti nevoie.
Sistemul invatamantului la distanta practicat la CODECS si OUBS este diferit de cel al unei institutii traditionale de invatamant superior. El functioneaza in Marea Britanie de peste 30 de ani si, de asemenea, in alte centre din Uniunea Europeana si din alte tari ale lumii. Chiar daca nu sunteti familiarizat cu sistemul de invatamant la distanta, puteti avea incredere in el. Fiti sigur ca va veti deprinde curand cu el.
Flexibilitatea. Puteti sa va organizati studiul fara sa renuntati la obligatiile dumneavoastra curente. Cursul 'vine la dumneavoastra' indiferent unde va aflati, nu trebuie sa mergeti dumneavoastra la el.
Lucrul acasa. Pachetul de curs cuprinde o serie de materiale pe care le folositi la dumneavoastra acasa, iar informatiile suplimentare va sunt trimise prin posta sau email. Va trebui sa va deplasati totusi pentru tutoriale, scoala rezidentiala si examene. Activitatea va fi organizata de CODECS si centrele sale regionale.
Un tutor propriu. Tutorul va va acorda dumneavoastra si celorlalti studenti din grupa: (i) indrumari individuale; (II) comentarii si aprecieri privind LNT-ul; (III) asistenta in privinta continutului cursului. Puteti contacta tutorul si colegii prin e-mail, posta, telefon sau fax.
Prilejul de a intalni alte persoane. Intalnirile fata in fata care se desfasoara sub forma tutorialelor va ofera posibilitatea de a va intalni cu tutorul si cu alti membrii ai grupei. In plus, puteti stabili cu unii colegi intalniri informale pentru discutarea materiei. Desi duratele tutorialelor sunt mai scurte decat la un curs obisnuit, retineti ca nu trebuie sa luati notite. In schimb trebuie sa prelucrati activ ceea ce ati studiat in materialele de curs.
Folosirea tehnologiei informationale si de comunicare (TIC). Va ofera posibilitatea de a intra mult mai usor in contact cu tutorul si colegii de grupa sau din alte grupe. Exista pagini web pentru fiecare program de studiu in care veti primi informatii legate de desfasurarea studiului, programul tutorialelor scoli rezidentiale etc.
Multi studenti gasesc dificil sa reinceapa la un moment dat sa studieze. Uneori insuccesele din trecut pot crea un real obstacol pentru buna desfasurare a studiului.
De exemplu inchipuiti-va cum gandeste cineva care:
a avut unele insuccese in trecut in ceea ce priveste studiul;
a avut de-a face cu un cadru didactic care i-a distrus increderea in sine;
a avut pe cineva in familie care avea numai succese si primea toate laudele;
a esuat in satisfacerea ambitiilor 'academice' ale parintilor.
Oricare dintre aceste lucruri poate zdruncina increderea cuiva in sine si-i poate diminua pofta de studiu.
Apar din cauza lor tot felul de probleme legate de studiul, cum ar fi:
Perfectionismul. Unii studenti au convingerea ca lucrarile sau raspunsurile lor trebuie neaparat sa fie 'perfecte'. De aceea, nu le predau decat dupa ce acopera intreaga materie si intocmesc un sir nesfarsit de ciorne.
Lipsa de incredere in pregatirea proprie. Unii studenti se tem intruna ca sunt nepregatiti si incompetenti. Ca urmare, ei incearca sa evite riscul de a fi supusi unor teste.
Teama de stanjeneala. O atitudine care ii indeamna si ea pe unii studenti sa evite cu orice pret riscurile.
Creati-va un alt mod de a va privi. Examinati-va eventualele conceptii negativiste despre dumneavoastra insiva si adoptati altele pozitive. Formati-va astfel o imagine buna despre sine. Cele negative nu se bazeaza de regula pe nimic concret.
Concepeti niste scopuri clare. Clarificati-va ce anume trebuie sa faceti si stabiliti-va tinte realiste si realizabile.
Stabiliti-va prioritatile. Identificati sarcinile urgente si realizati-le in primul rand pe acestea. Apoi indreptati-va atentia spre cele importante (daca nu sunt si urgente). In final, daca mai aveti timp, abordati si celelalte sarcini ramase nerezolvate.
Descompuneti orice sarcina pe componente pe care sa le puteti aborda. De exemplu, incepeti pe rand cu diferite parti ale LNT-ului, nu cu tot deodata.
Organizati-va munca. Faceti-va un program inainte de a incepe studiul si notati pe ei fiecare actiune indeplinita.
Fiti hotarat. Anuntati-i pe cei din jur care sunt planurile dumneavoastra privind studiul. Confectionati-va afise care sa va aminteasca cand si ce trebuie sa studiati si plasati-le in locuri in care sa nu le puteti trece cu vederea.
Oferiti-va recompense. De fiecare data cand realizati cate un obiectiv, oferiti-va cate o rasplata, ceva care va face placere.
Uneori problemele cu care veti avea de-a face vor parea de nerezolvat. In astfel de cazuri puteti cere ajutorul tutorului, care va poate arata diferite metode de studiu.
Daca puteti, alegeti-va un loc in casa care sa va fie numai al dumneavoastra: o camera sau doar un colt de camera.
Feriti-va cat puteti de intreruperi. Studiul necesita intreaga dumneavoastra atentie.
Feriti-va de ceea ce v-ar putea abata atentia, telefonul, televizorul sau radioul. Inchideti usa ca sa le aratati celor din casa ca nu trebuie sa fiti deranjat.
Aranjati-va locul de studiu cat mai confortabil. Reglati temperatura si lumina la un nivel placut.
Organizati-va locul de studiu astfel incat sa va convina. Tratati-l ca pe un loc de munca. Pregatiti-va masa sau biroul intr-un mod propice studiului. Daca va instalati un computer, aveti grija sa se afle la inaltimea potrivita, sa fie aproape de priza de telefon sau de alimentare etc.
Veti avea nevoie sa ajungeti usor la volumele de curs si la dosarele proprii. Daca nu sunteti obisnuit sa lucrati cu carti si cu un computer la dumneavoastra acasa, ar fi intelept sa faceti aranjamente provizorii pana cand va lamuriti ce anume aveti nevoie. Probabil ca veti avea nevoie de un raft special pentru volumele de curs sau pentru dosare, ca sa ajungeti la ele mai usor cand studiati. Pe parcursul primelor saptamani puteti incerca mai multe aranjamente. Luati legatura si cu colegii de grupa sau cu tutorul ca sa va sfatuiti. Apoi veti face tot felul de mici imbunatatiri, pana cand veti ajunge la aranjamentele care se potrivesc cel mai bine situatiei dumneavoastra. Cel mai important lucru este sa tineti cont ca aveti nevoie de un loc special pentru studiu si ca trebuie sa vi-l organizati.
Daca va asigurati un mediu constant si potrivit, bine organizat pentru studiu, va veti forma treptat un stil de invatare eficient. Va veti aseza la masa si veti simti ca trebuie sa va incepeti munca. Nu veti pierde timp, cautandu-va lucrurile, pentru ca le veti avea tot timpul la indemana.
Timpul pe care il folositi pentru pregatirea locului de studiu va fi un timp bine folosit.
Cursul la care sunteti inscris va necesita cel putin 10-12 ore de studiu pe saptamana, ore in care, pana acum, desfasurati alte activitati. Acum va trebui sa va eliberati aceasta perioada de timp. Ca prim pas, analizati si puneti pe hartie modul in care va petreceti timpul in momentul de fata. Daca nu veti face acest lucru, va fi dificil sa introduceti in mod organizat noile activitati in viata dumneavoastra.
Tineti timp de o saptamana un jurnal cu tot ceea ce faceti. In sectiunea de Resurse din acest Ghid exista un model de agenda, care va arata cum sa notati felul in care va petreceti timpul. Iata mai jos o portiune din acest model:
|
Luni |
Marti |
Miercuri |
etc. |
|
|
etc. |
Aveti grija sa scrieti absolut tot ce faceti, inclusiv:
timpul consumat pentru munca;
timpul folosit in deplasari;
activitatile casnice;
angajamentele din afara casei;
timpul liber si odihna.
Dupa ce terminati de completat jurnalul, evaluati ceea ce ati inregistrat acolo. Ca sa obtineti timp pentru studiu, trebuie sa luati din timpul altor activitatile. Cele 10 sau 12 ore sunt impartite in mai multe perioade de studiu. Cand vi le planificati, alegeti orele in care obtineti un randament maxim. Pe parcursul primelor saptamani, incercati mai multe perioade din zi.
Cateva observatii generale. Daca aveti o munca obositoare, veti considera ca momentul cel mai bun de studiu este inainte sa plecati la munca. In al doilea rand, cateva perioade scurte de studiu sunt de obicei mult mai eficiente decat una singura, prelungita. Uneori nu veti avea insa alta alternativa decat sa alocati o zi intreaga studiului in timpul unei saptamani.
Din analiza pe care o faceti poate rezulta ca nu prea aveti timp pentru studiu. Trebuie sa fiti insa foarte hotarat in privinta prioritatilor si gasiti-va timp pentru curs. Amintiti-va ca un curs de management este o investitie in propria persoana. Eliberati-va timp pentru el. Unele firme acorda angajatilor timp de studiu; va poate ajuta chiar si numai o jumatate de zi pe luna pentru pregatirea unui LNT. Uneori studentii afirma ca insusi faptul ca se pot baza pe aceasta jumatate de zi ii ajuta si-i motiveaza.
In concluzie, faceti-va timp de la bun inceput pentru curs. Nu uitati insa sa va pastrati cateva clipe si pentru odihna!
Tratati-va studiile ca pe oricare alta sarcina manageriala pe care o aveti. In primul rand, trebuie sa va planificati abordarea generala (adica strategia) iar apoi sa va organizati modul specific de lucru (adica tactica).
Veti constata ca este utila o lista a factorilor care va ajuta sa studiati si o lista a celor care va impiedica. Ganditi-va cum sa sporiti factorii favorabili si cum sa-i slabiti pe cei defavorabili. Tineti cont ca o viata sociala aglomerata va poate impiedica sa studiati si recunoasteti ca trebuie sa va eliberati timp pentru studiu. Este bine sa va informati prietenii ca v-ati inscris la un curs si chiar sa le cereti sprijinul. Incercati sa va priviti angajamentele sociale intr-o lumina noua, tratandu-le ca pe o rasplata pentru capitolele studiate.
Un document esential este calendarul de curs. Afisati-l undeva la vedere, ca sa va puteti urmari programul. Adaugati pe calendar si celelalte obligatii majore pe care le aveti - evenimentele de la serviciu, vacantele etc. Nu asteptati sa se apropie termenele limita. Aflati ce trebuie sa faceti inainte de datele de predare a LNT-urilor si inainte de examen. Treceti pe calendar datele scolilor rezidentiale imediat ce le aflati.
Incercati sa introduceti sistematic in calendarul sau jurnalul dumneavoastra intervalele in care studiati fara sa fiti deranjat. Ganditi-va cand sa studiati, unde si cat timp. Anuntati-i si pe ceilalti de obligatiile dumneavoastra, facandu-i sa inteleaga ca sunteti ocupat cu studiul.
Probabil ca veti castiga mai mult in intervalele planificate de studiu decat in cele neplanificate. Veti avea nevoie de un scurt timp de incalzire si de clarificare a obiectivelor de studiu din acel moment. Puteti insa folosi si oportunitati neasteptate de invatare, asa cum se afirma in fisa 'Oportunitati neasteptate de invatare', cu conditia sa stiti sigur ce se poate obtine in conditiile respective.
In sfarsit, nu uitati ca veti folosi timpul de studiu cu mai multa eficienta daca veti dobandi si exersa bune aptitudini de invatare. Reflectati cu regularitate la felul cum trebuie sa tratati anumite portiuni din materie si astfel veti afla la timp daca trebuie sa schimbati metodele sau sa va imbunatatiti stilul de invatare.
Dupa ce v-ati facut o planificare strategica a studiului, trebuie sa va stabiliti abordarea pentru fiecare sesiune in parte.
In primul rand, alegeti-va tema pe care o puteti parcurge in intervalul respectiv. Intrebati-va 'Care este cel mai profitabil mod de a folosi acest interval?'. Spuneti-va 'Trebuie sa invat. Pot sa invat. O sa invat.' Partea cu 'Trebuie' este, desigur, indiscutabila. Dar daca sunteti obosit, stresat sau nu aveti dispozitia necesara ca sa studiati o portiune mai dificila din curs, este preferabil sa va alegeti o tema mai usoara. Macar progresati intrucatva. Apoi puteti incerca ceva mai practic, cum ar fi sa va notati unele idei pentru urmatoarea lucrare notata de tutor sau sa va verificati ultimele mesaje e-mail. Veti constata ca acest gen de activitati va 'incalzesc' si va motiveaza intr-o anumita masura, incat s-ar putea ca pana la urma sa ajungeti si la subiectul mai dificil.
Stabiliti-va cate un interval aproximativ pentru fiecare tema, intre care luati-va mici pauze. Nu este obligatoriu sa urmati planul intocmai, deoarece desfasurarea unei sesiuni de studiu poate uneori devia in mod profitabil de la ceea ce ati intentionat. Notati-va felul in care progresati. Daca ceva nu merge bine, treceti la alt subiect. Incercati sa impartiti temele mai mari pe portiuni. Daca aveti probleme cu asimilarea textului volumelor de curs, consultati Ghidul managerului si cautati fisele despre felul in care trebuie sa cititi materialul.
Mai presus de orice, nu lasati treaba de pe o zi pe alta. Este usor sa gasesti scuze ca sa va intrerupeti o sesiune de studiu, daca exista prea multe intreruperi care va slabesc concentrarea, daca doriti sa vedeti ceva la televizor etc. Daca vi se intampla tot timpul asa ceva, este semn ca trebuie sa va revizuiti prioritatile.
Nu uitati sa reflectati la sfarsitul fiecarei sesiunii si sa trageti concluziile. A fost productiva? Daca nu, cautati motivele si invatati din ele cum trebuie sa procedati data urmatoare.
In cea mai mare parte, studiul dumneavoastra este planuit cu grija. Vor exista totusi si unele oportunitati neasteptate de a invata ceva, de care trebuie sa profitati. Este important sa fiti pregatit pentru ele ca sa beneficiati la maximum.
Imperativul 'Trebuie sa invat' este decisiv pentru putinul timp de studiu pe care il aveti. Dar in functie de circumstante, uneori trebuie sa va multumiti si cu ocaziile neasteptate de a studia ceva. Daca de pilda ramaneti in urma cu citirea cursului pentru ca aveti multe deplasari de facut, dar doriti neaparat sa recuperati. Profitati de timpul petrecut in tren, avion sau salile de asteptare si notati-va cateva idei pentru urmatorul LNT. Construiti-va rezumate mentale, faceti recapitulari spontane ale activitatii recente de curs. Aceasta va reprezenta o folosire utila a timpului, chiar daca imprejurarile nu va permit sa cititi cursul. Nu lasati sa treaca nici o zi fara sa castigati ceva in studiu, chiar daca rezultatele nu sunt maxime.
Cand veti ajunge sa pregatiti LNT-ul, veti constata adesea ca in perioada respectiva va vin idei 'ca din senin', desi va ocupati cu alte activitati, care nu au nici o legatura cu studiul. Asa se intampla in cate o zi in care 'va luati liber' de la studiu, ca sa va limpeziti gandurile. Atunci va pot veni idei neasteptate si extraordinare. Retineti ca este mult mai probabil ca asemenea idei sa apara dupa o noapte de odihna, care urmeaza unei 'lupte' cu problemele care va preocupa. Profitati cat mai mult de pe urma acestor evenimente. Obisnuiti-va sa va notati de fiecare data ideile care va vin, ca sa le examinati ulterior. Nu va bizuiti numai pe memorie, pentru ca puteti sa le uitati.
In concluzie, aveti grija sa profitati cat mai mult de oportunitatile neasteptate de studiu. Fiti pregatit pentru ele.
In calitate de student CODECS, va veti integra intr-o retea de relatii care este caracteristica unui un sistem dispersat de predare si invatare. Veti fi o componenta a acestui sistem de roluri si relatii pe care va trebui sa le intelegeti daca doriti sa aveti cat mai mult de castigat din ele.
Familia si prietenii. Va trebui sa informati persoanele respective despre modul in care va vor afecta studiile si despre reducerea timpului liber, mai ales in perioadele cand trebuie sa predati o lucrare sau sa dati un examen. Daca este cazul, preveniti-i pe cei carora s-ar putea sa le cereti ajutor pe parcursul studiului.
Organizatia in care lucrati si colegii de serviciu. Daca sunteti sponsorizat de angajatorul dumneavoastra, acesta are interesul sa va dezvoltati profesional. Altminteri s-ar putea sa fie nevoie sa va invoiti sau sa va luati concediu pentru perioada scolii rezidentiale sau in ziua examenului.
CODECS si OUBS. Garanteaza standardele academice ale cursurilor si credibilitatea atestatelor acordate. OUBS este un corp academic care realizeaza programul de studiu din care face parte cursul dumneavoastra.
Echipa de curs. Este responsabila de desfasurarea cursului. Ii puteti intalni pe unii dintre membrii acesteia la diferite evenimente, cum ar fi scolile rezidentiale, dar in general 'personajul principal' pentru dumneavoastra va fi tutorul. Echipa de curs urmareste continuu desfasurarea cursului si il monitorizeaza in diferite moduri, inclusiv pe baza comentariilor tutorului dumneavoastra.
Centrele regionale. Sunt situate in unele orase si se ocupa de administrarea si pregatirea locala a evenimentelor (tutoriale, ateliere, examene). Puteti primi de acolo o serie intreaga de informatii despre programul de invatamant.
Tutorul dumneavoastra si alti tutori. Tutorul dumneavoastra va va acorda indrumare individuala sau in cadrul grupei formate din circa 15 studenti si va va evalua lucrarile scrise. Ii veti intalni la tutoriale, ateliere si scolile rezidentiale. Puteti lua contact cu tutorul dumneavoastra prin telefon, corespondenta si prin e-mail.
Colegii de grupa si ceilalti studenti CODECS. Colegii dumneavoastra de curs reprezinta o pretioasa sursa de informatii si cunostinte. Ii veti intalni fata in fata si veti invata alaturi de ei cu ocazia tutorialelor sau veti lua legatura cu ei online. Unii studenti formeaza grupuri independente, informale de studiu, la care este bine sa participati daca doriti.
Administratia centrala si regionala CODECS. Unele probleme administrative sunt rezolvate la centru, dar sunt multe care pot fi abordate in cadrul centrului dumneavoastra regional: alocarea dumneavoastra la o grupa tutoriala, anuntarea datelor si locurilor tutorialelor, repartizarea la un centru de examen la sfarsitul cursului si altele. Centrul Regional va poate oferi si unele sfaturi cu caracter general.
Veti avea un tutor personal care va va consilia, va va evalua lucrarile scrise si va va acorda asistenta academica de-a lungul cursului, atat dumneavoastra cat si celor aproximativ 15 colegi de grupa. De obicei veti contacta tutorul prin posta, e-mail, telefon sau fax. In timpul cursului aveti posibilitatea de a va cunoaste personal tutorul in cadrul tutorialelor.
Dumneavoastra si tutorul va asumati anumite obligatii reciproce - de a respecta diferite conventii si practici stabilite de comun acord. Acestea formeaza un contract de studiu informal intre dumneavoastra si tutor si va vor asigura ca relatia functioneaza in avantajul dumneavoastra academic si profesional.
Tutorul dumneavoastra va trebui:
Sa mentina standardul profesional.
Sa va ajute pe dumneavoastra si pe ceilalti membrii ai grupei tutoriale sa intelegeti continutul cursului.
Sa fie disponibil in limitele stabilite sa va raspunda cand aveti nevoie de ajutor si sa va comunice momentele in care il puteti contacta fara a deranja.
Sa impuna o atmosfera de respect reciproc ca intre adulti, atat in corespondenta cat si in cadrul tutorialelor sau online.
Sa evalueze si sa comenteze lucrarile dumneavoastra scrise si sa va raspunda in intervalul de timp stabilit de CODECS.
Sa analizeze contributia dumneavoastra la discutii in cadrul tutorialelor sau online, atat sub aspectul insusirii materiei cursului, cat si sub cel al calitatii participarii.
Sa va anunte din timp care este continutul probabil al tutorialelor urmatoare, astfel incat sa puteti sa va pregatiti.
Sa conduca tutorialele astfel incat sa va incurajeze sa invatati activ impreuna cu ceilalti studenti din grupa, pentru a putea sa va extindeti si sa va adanciti cunostintele pe care le-ati acumulat in studiul individual.
La randul dumneavoastra, va trebui sa incercati:
Sa respectati programul si calendarul cursului si sa informati din timp tutorul despre problemele care v-ar putea afecta activitatea academica.
Sa trimiteti tutorului LNT-urile la datele de predare anuntate sau sa-l anuntati din timp despre eventualele circumstante care nu va permit sa predati lucrarea la timp.
Sa tineti cont in pregatirea unui LNT de comentariile facute de tutor la temele precedente.
Sa efectuati inainte de tutoriale activitatile pregatitoare indicate de tutor.
Sa contribuiti la stabilirea unei atmosfere de respect reciproc intre membrii grupei tutoriale si sa tratati tutorialele ca pe niste oportunitati de invatare in care informatiile dezvaluite trebuie sa ramana confidentiale.
Sa admiteti ca tutorul dumneavoastra are si el, ca si dumneavoastra, alte obligatii profesionale si personale.
Ca un prim pas, stabiliti-va ca obiectiv sa parcurgeti materia din prima sau eventual din primele doua saptamani ale cursului, conform calendarului. Ocupati-va indeosebi de pregatirea studiului si de efectuarea primelor activitati si exercitii propuse. Astfel veti putea spune 'Am inceput!' si veti fi mai pregatit pentru urmatoarele etape. Aceste etape pot cuprinde si realizarea primului LNT. Predarea primului LNT va va oferi un prim sentiment de implinire, pentru ca marcheaza depasirea unei etape importante a cursului.
Dupa ce indepliniti primul obiectiv - de pilda parcurgerea primei saptamani de studiu sau predarea primului LNT -stabiliti-va urmatorul obiectiv. Astfel veti trece de la unul la urmatorul pas cu pas, etapa cu etapa. Acest proces va introduce in studierea cursului, intr-un anumit ritm. In plus, veti putea regandi sau reanaliza ceea ce doriti de la intregul curs.
Pot exista doua dimensiuni importante ale succesului dumneavoastra. 'Absolvirea cursului' poate fi una dintre ele. Amintiti-va ca 'Absolvirea cursului' inseamna predarea LNT-urilor si trecerea examenului. Cealalta poate fi 'Cresterea eficacitatii manageriale'. Puneti aceste doua dimensiuni pe doua axe, ca in figura urmatoare:
|
Punctaj mare Absolvirea cursului Punctaj mic | |
|
Eficacitate scazuta Eficacitate inalta Cresterea eficacitatii manageriale |
Figura 1 Evaluarea succesului
Succesul cel mai mare va fi sa va plasati in cadranul cu punctaj mare si eficacitate inalta. Asta inseamna ca ati corespuns cerintelor cursului si ati folosit ceea ce ati invatat ca sa va sporiti eficacitatea in munca. Totusi figura de mai sus nu are alt rost decat sa va convinga ca puteti sa va evaluati evolutia in doua dimensiuni.
Este bine sa pastrati o agenda sau un dosar cu ceea ce studiati. Notele pe care le veti primi la lucrari sunt evidente, deoarece sunt scrise pe LNT-uri. Dar trebuie sa tineti o oarecare evidenta si despre dezvoltarea dumneavoastra ca manager sau ca viitor manager. Faceti-va un obicei sa scrieti saptamanal care credeti ca este impactul cursului - al materiei citite, al discutiilor purtate, al lucrarilor predate - asupra gandirii si muncii dumneavoastra. Veti constata ca si activitatile propuse de ghidul cursului va ajuta sa realizati acest lucru. La incheierea cursului veti avea un dosar al rezultatelor obtinute, pe care le puteti folosi cand va evaluati dezvoltarea.
Daca cineva - seful sau un prieten - va va intreba cum progresati cu studiul, ce-i veti raspunde? Fara indoiala ca veti raspunde la modul general, de exemplu: 'Bine' sau poate 'Este destul de greu pentru moment'. Probabil ca aveti cateva criterii dupa care va analizati progresul, dar s-ar putea sa nu fie foarte precise. Este necesar sa faceti evaluari cat mai precise ca sa puteti analiza ceea ce ati realizat si sa va identificati punctele tari si slabe. Altminteri nu puteti sa va dati seama daca se schimba ceva sau nu. Daca reusiti sa inregistrati sistematic tot ceea ce realizati, aveti dovada felului in care progresati si intelegeti mai clar ce trebuie sa imbunatatiti. Iata mai jos cateva idei privind monitorizarea sistematica pe care trebuie sa o faceti modului in care progresati cu studiul cursului.
INDICATORI AI PROGRESULUI
Calendarul de curs. Este cel mai simplu instrument de monitorizare a progresului. Bifati punctele deja parcurse si verifica daca sunteti 'in grafic'. Priviti inapoi la cat ati realizat, care este numarul de volume deja citite, la cate tutoriale ati luat parte sau cate LNT-uri ati predat. Daca treceti in calendar si notele obtinute la LNT-uri, veti putea vedea si cum ati evoluat.
Agenda de studiu. Daca pastrati o agenda sau un dosar despre ceea ce ati invatat la curs, veti putea vedea daca ati progresat sau nu. Veti uita senzatia pe care ati avut-o la inceputul cursului, cand totul era nou si ciudat, si nu veti avea cu ce sa comparati pozitia in care va aflati in orice moment. Inregistrati in jurnalul dumneavoastra:
Sesiunile de studiu, materialele pe care le-ati studiat, de cat timp studiati (veti putea sa va verificati numarul de ore saptamanale in care ati studiat!), ce parere aveti de sesiunea respectiva (puteti chiar sa-i acordati o nota!) si orice ale idei folositoare la care sa reveniti sau pe care sa le aveti in vedere in viitor. Nu uitati sa verificati aceste insemnari inainte de urmatoarea sesiune de studiu.
Parerea dumneavoastra despre tutoriale, intalnirile grupei si scolile rezidentiale. Notati tot ce va atras atentia.
Parerea dumneavoastra despre LNT inainte de a-l preda tutorului (acordati-va chiar si o nota). Reveniti la aceste insemnari cand primiti lucrarea inapoi si treceti acolo si reactiile dumneavoastra la comentariile tutorului si la nota primita.
Parerea dumneavoastra despre aplicabilitatea materiei invatate in munca pe care o desfasurati ca manager. Fara aceste insemnari nu veti putea constata daca studiile v-au influentat cumva munca.
Lucrarile notate de tutor. Pastrati-le intr-un dosar separat, ca sa constatati cu usurinta cum ati progresat in privinta insusirii materiei cursului si in privinta performantelor dumneavoastra la evaluarea continua. Asa cum am mai spus, notati-va opiniile privind LNT-urile predate si comentariile tutorului.
RETROSPECTIVE SI PERSPECTIVE
In sfarsit, insemnarile va vor furniza o privire de ansamblu la sfarsitul cursului, atat asupra trecutului, cat si asupra a ceea ce trebuie sa faceti in continuare. Nu uitati, veti putea folosi aceste informatii si in cadrul evaluarii performantei dumneavoastra la locul de munca. In plus, veti avea la dispozitie un material util, pe care sa-l folositi in viitor in munca dumneavoastra.
Volumul materialelor care trebuie citite in cadrul unui curs de management poate fi coplesitor. Daca nu ati mai avut prilejul sa studiati in ultima vreme, s-ar putea ca terminologia folosita in texte sa vi se para dificila si greu de retinut. Citirea unui text in ideea de a asimila cunostinte este intotdeauna o provocare. Exista insa o gama larga de strategii de citire a materiei, care va ajuta sa raspundeti acestei provocari. Folosindu-le adecvat, veti ajunge sa cititi materia in mai multe moduri, in functie de obiectiv si de rezultatele urmarite.
O strategie de citire este o 'operatiune' pe care o puneti in aplicare in functie de ce va intereseaza si de cum progresati. De pilda, daca trebuie sa cititi si sa comentati un raport al companiei, probabil ca va fi nevoie sa-l cititi in intregime, de la un cap la altul. Daca cititi un ziar ca sa va informati despre un eveniment recent, alegeti doar materialul care va intereseaza, dupa ce treceti in revista titlurile sau aruncati o privire paragrafelor de inceput si de sfarsit. Astfel, cititi selectiv, insistand numai asupra articolelor care vi se par interesante. Prin urmare, una dintre strategiile de citire este sa va decideti ce va intereseaza sa cititi in intregime si sa omiteti restul ori doar sa frunzariti partile care va intereseaza mai putin. Luarea unei decizii privind ce trebuie sa faceti cand intalniti fraze sau notiuni dificile reprezinta o alta strategie de citire - si anume una care ar putea fi importanta pentru studiu. Deci ce trebuie sa faceti cand dati peste idei greu de inteles: le ignorati, va ganditi ce-ar putea insemna analizand contextul sau va opriti ca sa consultati un dictionar?
Va trebui sa va identificati propria metoda de citire a materialelor. Cititorii buni isi monitorizeaza progresul pe masura ce parcurg textele. Faceti acest lucru? De exemplu, faceti vreodata o pauza ca sa va adunati gandurile, ca sa legati textul de experienta dumneavoastra de munca sau sa testati ceea ce ati inteles? Va decideti uneori sa recititi o parte importanta sau dificila a textului? Daca aveti obiceiul sa cititi totul la rand, fara sa faceti o asemenea monitorizare, straduiti-va sa adoptati pe viitor o metoda mai buna. Nu uitati nici o clipa ca felul in care cititi determina ceea ce veti reusi sa asimilati.
Un bun cititor decide inca inainte sa-si inceapa lectura ce anume doreste sa obtina si-si pastreaza acest lucru in minte pe tot parcursul lecturii. El poate arunca o privire asupra unui text ca sa vada daca este relevant pentru ceea ce-l intereseaza; cerceteaza un text numai pentru anumite informatii de care are nevoie; il analizeaza in detaliu daca ii foloseste la intelegerea unui subiect sau ii ofera idei noi. Retineti insa ca un bun cititor este capabil oricand sa-si modifice la nevoie obiectivul, pe masura ce citeste un text.
Multi cititori buni trec prima data cu ochii peste un text ca sa-si faca o idee generala asupra ideilor si continutului lui. Apoi il recitesc, iau notite sau fac comentarii sau adnotari pe marginea lui, subliniaza anumite pasaje ale textului (evident, numai daca materialul le apartine!).
Un bun cititor este foarte atent la structura textului, deoarece aceasta il ajuta sa inteleaga mai usor scopurile si argumentele autorului. El isi noteaza titlurile si subtitlurile, paragrafele de inceput si de sfarsit si alte indicatii pe care le-a furnizat autorul.
Un bun cititor isi pune intrebari asupra textului pe masura ce-l citeste. El urmareste cum progreseaza cu lectura si ia masuri daca trebuie sa corecteze ceva.
Un bun cititor stie ca asimilarea materialelor in cadrul studiului necesita recitirea textelor, verificarea modului in care au fost intelese, reanalizarea anumitor puncte de interes si luarea de notite cat mai complete.
Un bun cititor care constata ca o portiune de text este mai dificil de inteles analizeaza termenii folositi -in minte sau cu glas tare - incercand sa le inteleaga sensul. El poate de asemenea sa deseneze schite sau diagrame care sa-i lamureasca mai bine ideile respective.
Un bun cititor incearca mai de graba sa inteleaga ceea ce citeste decat doar sa memoreze. Insusi efortul de a intelege ceva ajuta la memorarea ideilor respective.
In sfarsit, un bun cititor este un cititor critic. El analizeaza argumentele autorului prin prisma propriilor cunostinte si experiente.
Cand cititi ceva nu uitati niciodata ce anume urmariti. Obiectivul dumneavoastra este cel care determina cum anume trebuie sa cititi. Lipsa unui obiectiv precis va impiedica sa va concentrati cum trebuie, iar cititul devine o activitate fara eficacitate. Ca manager aveti foarte multe de citit, asa ca trebuie sa fiti cat mai eficient. Retineti ca in afara romanelor, majoritatea textelor nu trebuie parcurse intotdeauna in intregime. Dumneavoastra trebuie sa hotarati ce si cat sa cititi.
CUM MA POATE AJUTA CITIREA SELECTIVA?
Citirea rapida si selectiva a unui text are mai multe avantaje:
va ajuta sa decideti imediat daca textul este sau nu relevant pentru ceea ce va intereseaza sa aflati;
va permite sa depistati informatii utile intr-un material care contine si multe lucruri care nu va intereseaza;
va ajuta sa va organizati studiul, indicandu-va care texte sunt irelevante si care necesita o atentie mai mare.
Daca stiti deja ceva despre subiectul tratat in text, o prima privire rapida asupra autorului se dovedeste intemeiata: observati data publicarii textului si referintele. Asta va va ajuta sa decideti in ce masura textul merita atentie. Altminteri riscati sa cititi o lucrare care deja a fost depasita. Daca este relevanta pentru interesele dumneavoastra, atunci trebuie sa aflati daca anumite parti ale textului sunt mai importante decat altele. Daca unele pasaje va sunt deja familiare, nu trebuie sa insistati decat ca sa va dati seama daca autorul vine cu idei sau interpretari noi. Acesta este numai unul dintre motivele pentru care este bine sa invatati sa cititi selectiv.
Daca ajungeti la concluzia ca un text este intr-adevar relevant pentru ceea ce va intereseaza, trebuie sa va de decideti cum sa-l folositi ca sa obtineti maximum din el. Un text bine realizat contine o multime de indicii care ajuta cititorul sa le parcurga eficient ca sa-si obtina informatiile. Pregatiti-va un creion sau un marker ca sa subliniati problemele de interes deosebit la care sa reveniti (numai daca textul va apartine!) sau ca sa faceti adnotari:
examinati cuprinsul ca sa aflati ce titluri sau subtitluri va intereseaza;
cercetati scopurile si obiectivele, indiferent daca sunt enumerate separat sau sunt incluse in prefata, introducere sau in primele paragrafe;
aruncati o privire asupra textului ca sa aflati care sunt subtitlurile care nu au aparut in cuprins;
cautati rezumate sau sinteze, care ofera informatii foarte valoroase despre text.
frunzariti paragrafele initiale si concluziile, in special frazele de inceput si de sfarsit.
Chiar daca v-ati decis deja ce va intereseaza din text, nu-i nevoie sa-l cititi din start cuvant cu cuvant. Aruncati-i mai intai o prima privire ca sa depistati notiunile esentiale. Acestea va ajuta sa decideti ce si cat trebuie citit cu maxima atentie. Citirea concentrata a unui text face obiectul altei fise.
Cursului este realizat astfel incat sa va ajute sa-l studiati. Volumele nu seamana cu cartile care impun o citire continua. Asa cum veti constata, volumele de curs sunt exemple de texte care ofera cititorului o sumedenie de indicatii de parcurgere. Acest lucru va va ajuta sa va organizati studiu conform scopurilor dumneavoastra, sa asimilati materia si sa o legati cu eficienta si eficacitate de experienta anterioara. Va veti deprinde astfel sa va aflati ce contine fiecare material si sa-l folositi si in viitor, ori de cate ori veti avea nevoie. Pornim tot timpul de la presupunerea ca sunteti un cititor activ, implicat si critic.
In orice volum de curs veti gasi:
Un cuprins care prezinta titlurile si subtitlurile sectiunilor textului si numarul paginii la care apar. Astfel, cuprinsul este o harta a volumului pe care este bine s-o cercetati inainte de a citi textul.
O introducere care prezinta subiectul volumului, oferind si o privire de ansamblu asupra acestuia. Astfel veti primi raspuns la prima dumneavoastra intrebare: 'Despre ce este vorba in acest volum?'. Veti afla, de exemplu, ca volumul exploreaza managementul din diferite perspective, prezinta rolurile managerilor etc. Astfel veti sti de la inceput ce subiect cititi si ce importanta are acesta pentru dumneavoastra.
Enumerarea explicita a scopurilor si obiectivelor volumului. Acestea reflecta intentiile autorilor si va arata ce anume ar trebui sa fiti capabil sa faceti dupa ce va veti insusi materia respectiva. De exemplu, dupa ce cititi un text despre elementele esentiale ale rolului managerului, veti fi in masura sa apreciati daca ideile autorului au fost utile pentru situatia dumneavoastra.
Numerotarea titlurilor si subtitlurilor, care va ordoneaza textul si il impart in componente mai lesne de asimilat.
Activitatile. Sa presupunem de exemplu ca o sectiune abordeaza componentele activitatii unui manager. Este dat un exemplu al unui manager recent promovat, parerile unor autori consacrati despre aceste probleme, un alt exemplu despre ce simte un manager nou. Apoi vi se cere sa reflectati la propria dumneavoastra situatie sub forma unei activitati enuntate in sectiune. Activitatea va ajuta sa consolidati ceea ce invatati, indemnandu-va sa reflectati asupra materialului citit si sa-l plasati in cadrul experientei dumneavoastra. Astfel invatati in mod activ, va straduiti sa 'digerati' ceea ce cititi. Veti reusi sa intelegeti ideile, nu numai sa le asimilati. Comentariul plasat la sfarsitul activitatii extinde dialogul si plaseaza raspunsul dumneavoastra in context.
Fiecare sectiune se incheie cu un rezumat si cu o lista a punctelor cheie, care va ajuta sa verificati ce ati inteles si ce ati retinut. Le veti folosi foarte mult la recapitulare.
Remarcati si forma de adresare folosita in texte. Au cursului vi se adreseaza direct, deschis si simplu, creand un dialog intre 'noi' si 'dumneavoastra', studentul. Un text impersonal ar fi fost mai putin eficace. Apoi, pentru ca o figura face cat o mie de cuvinte, veti gasi o text o multime de figuri.
Daca v-ati insusit ideile prezentate in fisa despre citirea selectiva, veti fi in stare sa cititi textul in mod critic. Veti sti clar de ce-l cititi (ca sa obtineti cunostinte noi, ca sa descoperiti informatii speciale, ca sa pregatiti un LNT etc.). Aveti un creion sau un marker ca sa subliniati pasajele sau sa faceti adnotari pe margine. Va veti crea propriile diagrame si propriul set de notite pentru a va ilustra ce ati inteles. Pe scurt, va veti scrie propriul text.
Cursul cuprinde un mare numar de activitati incluse in volume si semnalate cu claritate. Ele ies in evidenta pentru ca sunt tehnoredactate diferit de restul textului. Fiecare activitate va cere sa redactati un raspuns. Astfel veti contribui activ la dialogul cu autorii. De regula, activitatile sunt insotite de comentariile autorilor.
Activitatile va obliga sa va intrerupeti lectura si sa analizati ideile desprinse din text. Daca va ganditi la ideile respective, le veti intelege mai bine semnificatia pentru munca dumneavoastra. In acest fel, ideile vor deveni reale pentru dumneavoastra, ceea ce nu ar fi fost posibil daca doar ati fi citit despre ele.
Uneori activitatile va vor indemna sa va expuneti in scris opiniile despre dumneavoastra sau organizatia in care lucrati, lucru pe care nu l-ati face altminteri, in viata de zi cu zi. Astfel, activitatea va ajuta sa formulati ganduri si sentimente pana atunci neexprimate. Ulterior, la un tutorial, veti putea impartasi aceste ganduri si colegilor, mai ales pentru ca nu fac parte din organizatia dumneavoastra.
Remarcati totodata ca atunci cand rezolvati o activitate contribuiti la argumentatie. Activitatile (care contin intrebari sau teme de lucru), raspunsurile dumneavoastra si comentariile ulterioare sunt trei componente care fac parte din argumentatie. Dupa ce efectuati o activitate si cititi comentariul care ii urmeaza va veti convinge de acest lucru. In loc sa fiti un observator pasiv al argumentatiei, contribuiti activ la desfasurarea ei, intocmai ca un colaborator al autorului.
Straduiti-va sa rezolvati toate activitatile. Dupa cum veti vedea, activitatile nu sunt simple accesorii ale cursului ci sunt parte integranta a argumentatiei in sectiunea respectiv. Raspunsurile dumneavoastra face si el parte din argumentatie, asa cum am mai spus. Activitatile pot totodata sa va ofere posibilitatea sa apreciati semnificatia argumentatiei, a teoriei, a modelului tratat pentru propria dumneavoastra munca. Ca sa puteti efectua o activitate trebuie sa va ganditi bine la argumentatie, teorie sau model. Astfel veti colecta suficiente date - raspunsul bine gandit pe care il veti da - pe care sa le impartiti cu ceilalti membrii ai grupei tutoriale.
Oamenii considera notitele ca pe o un mod care ii ajuta sa-si reaminteasca ceva - cam ca o lista de cumparaturi. In realitate notitele servesc mai multor scopuri, pe care trebuie sa le intelegeti.
Notitele sunt luate pentru trei scopuri principale:
Va ajuta sa intelegeti textul citit. Notitele va vor ajuta sa intelegeti continutul. Cand cititi un curs, subliniati propozitiile cheie sau faceti anumite semne pe margine, fiind astfel un cititor activ al textului. Deprindeti-va sa studiati cu un creion sau un marker in mana. Materialele de curs va apartin si puteti face insemnari pe ele. Faceti semne, schite, diagrame si comentarii pe margine. Astfel va implicati activ in citirea textului si vi-l transformati insusindu-l.
Va ajuta sa faceti conexiuni. In timp ce cititi textul in mod activ, incercati sa faceti legatura cu concepte, idei si exemple din alte parti ale cursului sau din propria experienta. Acesta este un alt exemplu de invatare activa -foarte important. Formulati-va gandurile si conceptiile in notite.
Va ajuta sa va amintiti materia. Notitele va ajuta sa retineti continutul cursului, lucru util in recapitulare pentru examen. Va trebui sa reduceti continutul cursului la ideile si conceptele principale, la exemplele si punctele cheie pe care trebuie sa le folositi la examen. Va veti crea astfel o sinteza continand aceste informatii, unele dintre ele sub forma unor diagrame, desene etc. Materialul devine astfel memorabil.
Dupa ce cititi activ cursul, cu creionul in mana, ajungeti sa-l transformati astfel incat sa va apartina. Textul este gandit de autor, dar dumneavoastra sunteti liber sa-l modificati si sa faceti conexiuni cu alte materiale, ca sa corespunda scopurilor proprii. Astfel, de exemplu, puteti reduce toata argumentatia autorului la o singura pagina sau sa o puteti muta la inceput, puteti folosi o serie de liste, buleti, tabele, diagrame, desene etc. pentru a ajunge la forma pe care o doriti. Cand veti recapitula pentru examen, veti reduce aceste notite si mai mult, pastrand doar ideile, conceptele si exemplele esentiale care va fixeaza continutul cursului pentru examen.
In fine, amintiti-va ca notitele sunt ale dumneavoastra si puteti face ce vreti cu ele. Folositi-le in orice fel doriti, dar in primul rand, realizati-le!
Lucrarile notate de tutor prevazute de cursul la care sunteti inscris au doua scopuri. In primul rand, ele sunt una din cele doua componente ale evaluarii dumneavoastra (cealalta fiind examenul). Lucrarile sunt notate de tutor; o parte din notele primite intra in media evaluarii continue.
Al doilea scop este educational. Lucrarile au o contributie esentiala le procesul de studiu, la ceea ce veti castiga in urma cursului. Fiecare lucrare va va obliga sa va ganditi bine la una sau mai multe idei si probabil sa puneti in aplicare aceste idei. Ca rezultat, va veti clarifica aceste idei si, totodata, le veti putea evalua semnificatia pentru practica si pentru gandirea dumneavoastra.
Tutorul va va ajuta sa intelegeti mai bine ideile respective. Cand ii veti preda lucrarea, va fi ca si cum ati ruga un coleg sa-si spuna parerea despre un proiect pe care l-ati realiza. Tutorul va comenta lucrarea si va face insemnari pe marginea ei, va analiza ceea ce ati prezentat si daca ati raspuns cum trebuie cerintelor. Astfel, lucrarea ii permite tutorului sa va indrume personal. Retineti ca tot ceea ce scrieti este considerat confidential.
Prin urmare, rezervati-va suficient timp pregatirii unui LNT. Considerati-l un timp consacrat dezvoltarii dumneavoastra profesionale. Cu cat va pregatiti mai minutios, cu atat veti intelege mai bine ceea ce trateaza lucrarea si va veti largi repertoriul intelectual si practic. Veti descoperi foarte curand cat de mult va ajuta pregatirea unui LNT in desfasurarea activitatii profesionale. Fostii studenti au constatat ca multe din beneficiile oferite de LNT-uri sunt imediate.
Tineti cont apoi ca LNT-urile predate in cadrul cursurilor vor forma un portofoliu de lucrari. La sfarsitul studiilor va veti privi colectia si veti spune cu mandrie: 'Eu le-am facut'. Vor fi un succes personal.
In munca si viata dumneavoastra de zi cu zi, ca si pe parcursul studiilor, vi se cere adesea sa 'descrieti' si sa 'interpretati'. Cu siguranta ca intelegeti exact ce inseamna fiecare dintre aceste cerinte.
Sa presupunem ca intr-un studiu de piata a fost chestionat un esantion de adulti dintr-o localitate, care au fost intrebati cum isi petrec timpul liber. Dupa completarea chestionarelor, au fost analizate raspunsurile si s-au pregatit un set de tabele si grafice.
Ca prim pas, cercetatorii trebuie sa-si prezinte metodele aplicate si rezultatele obtinute. Raportul lor scris trebuie sa contina fraze de genul: 'Doua treimi dintre barbatii cu varste cuprinse intre 30 si 39 de ani isi petrec cel putin trei ore pe saptamana facand exercitii fizice', sau '10% din totalul femeilor au afirmat ca au mai putin de cinci ore de timp liber pe saptamana'. (Toate aceste afirmatii sunt ipotetice). Cercetatorii identifica astfel caracteristicile principale ale rezultatelor. Unele dintre ele pot fi considerate esentiale, fiind relevante pentru consumatori.
Al doilea pas poate decurge din primul. Un manager de marketing ii poate cere cercetatorului sa-i interpreteze datele. Sarcina cercetatorului va fi sa explice, de pilda, de ce doua treimi dintre barbatii cu varste cuprinse intre 30 si 39 de ani isi petrec cel putin trei ore pe saptamana facand exercitii fizice. Va puteti imagina cat de importanta va fi explicatia pentru o companie din industria alimentara, pentru una care produce imbracaminte sport sau pentru o organizatie care administreaza cluburi sportive. Poate ca cercetatorul nu va putea sa ofere o explicatie completa si viabila. Dar chiar si asa, cercetatorul va putea sa-si dea cu parerea in privinta posibilelor motive, oferind o speculatie care ar putea stimula investigatii ulterioare.
Retineti ce inseamna acesti doi pasi. Vi se va cere uneori sa descrieti un eveniment si veti alege acele caracteristici pe care le considerati de interes si relevante pentru persoana care le-a solicitat (la locul de munca sau in timpul studiilor). Fara indoiala ca va trebui si sa interpretati evenimentul (in exemplul nostru, datele). Vi se cere sa dati un sens datelor respective, sa explicati de ce se prezinta situatia in acel fel. Cautati legaturi si corelatii ocazionale, accidentale. Ganditi-va ca priviti la o cladire si va imaginati mental structura din spatele a ceea ce se poate vedea. Apoi, cautati implicatiile acestor relatii. Cautati relatiile de cauzalitate.
'Analizati' si 'explicati' sunt alte doua cuvinte care figureaza in cerintele subiectelor LNT-urilor, prin care vi se cere sa cercetati si sa interpretati ceva. 'Descrieti', 'analizati' si 'explicati' sunt cele trei cuvinte care va solicita sa deslusiti semnificatiile unui fenomen sau eveniment - folosind de buna seama conceptele si ideile studiate.
Aceasta fisa va ajuta sa scrieti un LNT sau un raport, daca aveti dificultati sau nelamuriri in aceasta privinta.
De indata ce va este clar ce vi se cere sa tratati in lucrare, incercati sa strangeti cateva idei. Incepeti printr-un fel de brainstorming. Scrieti undeva subiectul, apoi notati ideile care va vin in legatura cu el, in ordinea in care va vin. O sa vedeti ca stiti mai multe despre subiect decat credeati la inceput. In aceasta etapa nu incercati sa aplicati vreo restrictie asupra ideilor respective. Nu le impuneti nici o ordine, nu le sortati, nu le selectati. Lasati eventualele rafinamente pentru mai tarziu. Folositi pentru asta ce va convine mai bine: o coala de hartie sau computerul. Faceti liste sau diagrame, dupa cum doriti.
Cititi apoi materialele pe care le aveti despre subiect. Urmati instructiunile din brosura LNT. Cititi si portiunile din curs la care v-ati gandit in cursul brainstormingului. Apoi frunzariti si alte portiuni, care credeti ca v-ar putea ajuta cat de cat.
Cugetati vreo zi-doua la notitele pe care le-ati produs. Lasati partea subconstienta a gandirii dumneavoastra sa functioneze liber. Veti fi surprins cate idei este in stare sa produca subconstientul dumneavoastra. Aveti insa grija sa notati toate aceste idei.
A sosit momentul sa va concentrati ideile. Cititi din nou ceea ce ati notat initial si ideile care v-au venit in intervalul in care ati cugetat. Eliminati elementele mai putin relevante si incepeti sa ordonati datele ramase. Astfel incepe sa se intrezareasca o oarecare structura. Daca ati lucrat de la inceput pe computer, aveti grija sa va salvati separat lista initiala de idei, ca sa puteti reveni la ea mai tarziu in cazul in care ati uitat ceva.
Organizati-va si grupati-va ideile selectate, formand astfel scheletul lucrarii. Ganditi-va ce puncte doriti sa includeti in introducere, cuprins si concluzii. Acest lucru trebuie facut indiferent daca aveti de alcatuit o lucrare tip eseu sau un raport.
|
Incepeti din timp |
Clarificati-va tema primita |
Brainstorming |
Cititi |
Cugetati |
Selectati |
Ordonati |
Scrieti draftul |
Decideti continutul |
La inceput, s-ar putea ca alcatuirea unui LNT sa vi se para o sarcina oarecum artificiala. Totusi indiferent ce scrieti trebuie sa va ganditi tot timpul cine sunt cei care vor citi. Acest lucru este valabil si pentru LNT-uri: cui ii adresati lucrarea?
Presupuneti ca un subiect va cere sa descrieti, sa analizati sau sa explicati un aspect al muncii dumneavoastra ca manager. Enuntul porneste de la ideea ca veti descrie, explica sau analiza nu pentru dumneavoastra, ci si pentru altcineva: tutorul dumneavoastra. Doar stiti si-asa destule despre propria munca!
Dar oare stiti intr-adevar destule despre munca dumneavoastra? Subiectul va cere de fapt sa scrieti despre munca dumneavoastra folosind ceea ce ati inteles din materialul de curs, ideile si conceptele relevante. Va trebuie sa scrieti si despre ele ca sa demonstrati ca le intelegeti si stiti cum sa le aplicati. Acest lucru arunca o cu totul alta lumina asupra lucrarii. Inainte de a incepe sa tratati subiectul, trebuie mai intai sa intelegeti aspectele relevante din curs, iar apoi sa va detasati oarecum de ceea ce faceti la locul de munca pentru a putea aplica notiunile respective intr-un mod inteligent. Astfel, va testati materia invatata incercand sa o aplicati la o munca dumneavoastra; si va testati munca incercand sa o incadrati in modelele teoretice desprinse din materia studiata. Un asemenea proces este iterativ.
Daca va priviti tema in acest fel, ajungeti la concluzia ca cel mai important public sunteti dumneavoastra. Va demonstrati dumneavoastra insiva ca intelegeti materia cursului si ca o puteti aplica la munca de zi cu zi pe care o cunoasteti. Dar tineti minte ca 'nu intelegeti un lucru decat cand il rostiti'. Daca nu puteti formula ceva in mod clar, nu-l puteti nici explica altcuiva. Lucrarea dumneavoastra va fi confuza si dezordonata.
Evident ca exista si un alt public pentru lucrarea dumneavoastra: tutorul. Putem spune ca se 'uita peste umarul dumneavoastra' ca sa vada cum invatati. In plus, tutorul va va da o nota pentru cum ati alcatuit lucrarea si pentru soliditatea argumentatiei dumneavoastra. Prin urmare, dialogul pe care il purtati in lucrare nu trebuie sa fie numai cu dumneavoastra insiva, ci si cu altcineva, din exterior. Chiar daca poate citi ce scrieti in lucrare, tutorul nu are informatiile pe care le aveti dumneavoastra despre munca pe care o faceti. Ca oricine altcineva dintr-un public, tutorul ar putea observa: 'Imi pare rau, dar nu inteleg prea clar cum sta treaba, pentru ca aparent lipsesc unele informatii din ceea ce-mi prezentati' sau 'Conceptul X nu este folosit de regula cu aceasta semnificatie' sau 'Concluziile dumneavoastra nu par sa decurga din datele pe care le prezentati'.
Un raport managerial este un document cu un scopuri specific, cum ar fi sa ofere informatii sau sa prezinte un set de recomandari cu privire la anumite aspecte. Fiecare organizatie poate avea preferinte pentru anumite tipuri de rapoarte, dar exista totusi si cateva reguli generale privind alcatuirea lor. Aceste reguli fac ca rapoartele sa adopte o forma familiara, cu care cititorii sunt deprinsi si se simt confortabil.
Un subiect de LNT poate sa va ceara sa alcatuiti raspunsul sub forma unui raport. Daca stiti care este stilul adopta in organizatia dumneavoastra, folositi-l. Daca nu ati mai avut pana acum de intocmit un raport sau daca doriti sa adoptati o alta metoda, veti gasi cateva reguli generale mai jos. Veti reusi astfel sa prezentati ceea ce doriti intr-un mod care sa-i permita cititorului sa va urmareasca mai bine argumentatia si sa inteleaga mai clar concluziile pe care le trageti. Aceste reguli generale va asigura si o lista pe care sa bifati fiecare pas pe care trebuie sa-l urmati in alcatuirea unui raport.
Modul de organizare al unui raport trebuie sa fie de regula evident de la prima privire. Fiecare sectiune trebuie sa posede un titlu. Este posibila sa existe si subtitluri, daca exista subsectiuni. Structura raportului trebuie sa depinda de scopul acestuia. Iata mai jos elementele pe care se bazeaza unele dintre structurile uzuale:
ordinea cronologica - indica succesiunea in care s-au desfasurat sau trebuie sa se desfasoare evenimentele sau procesele in cauza;
enuntarea unei probleme, analiza unor optiuni, urmate de recomandari;
formularea unei propuneri cu prezentarea argumentelor pro si contra, urmate de recomandari privind masurile de luat.
Un raport obisnuit are urmatoarele componente:
Un titlu clar si informativ, urmat de numele destinatarilor, numele autorului si data intocmirii.
Un rezumat (care poate sa includa si rezumatul recomandarilor facute pe baza raportului).
Cuprinsul (lista titlurilor sectiunilor, cu sau fara paginatie).
O scurta introducere care prezinta scopul raportului.
Partea principala a subiectului raportului, impartit pe paragrafe sau sectiuni cu titluri si subtitluri dupa caz.
Concluziile derivate in mod strict din argumentatia raportului;
Recomandarile ce decurg in mod strict din argumentatia raportului; acestea trebuie sa fie clare, la obiect, rezonabile si realiste; dupa caz, se mentioneaza si costurile asociate.
Eventualele anexe care pot oferi informatii importante pentru argumentatia raportului, inclusiv diagrame, tabele etc. care nu au putut fi incluse in text.
Un sistem adecvat de numerotare a titlurilor, subtitlurilor si paragrafelor, pentru comoditatea referirilor.
Iata un model de raport managerial. Remarcati cu atentie:
asezarea cuprinsul la inceputul documentului;
folosirea titlurilor;
numerotarea paragrafelor.
Retineti insa ca este un model generic, potrivit rapoartelor manageriale cu caracter general, asemanatoare probabil cu cele pe care le intocmiti in munca dumneavoastra. Rapoartele care vi se cer la LNT-uri pot fi altfel. Cititi indicatiile din brosura LNT si, daca nu va lamuriti, discutati si cu tutorul despre formatul lucrarii.
TITLUL RAPORTULUI
Cuprins (puneti si paginatia, pentru a usura gasirea sectiunilor respective)
Rezumat
Introducere
Prima sectiune principala
A doua sectiune principala
Concluzii
Recomandari
Anexe.
Rezumat
Prezentati aici un rezumat al continutului. Informarea cititorului inca din start il scuteste de eventualele incertitudini. Cei care au nevoie sa citeasca diferitele parti ale raportului pot sa o faca. Cei care nu doresc pot sa treaca direct la concluzii sau recomandari.
1.1.1 Folositi si paragrafe indentate daca doriti.
Introducere
Dupa ce incheiati rezumatul, puteti prezenta continutul. Introducerea trebuie sa arate ce anume a dus la intocmirea raportului si care este zona pe care o acopera. Incheiati introducerea cu o propozitie care sa conduca direct la continutul de baza al raportului.
Titlul sectiunii principale
Prima sectiune a continutului raportului. Aceasta poate avea mai multe subsectiuni.
Dati fiecarei subsectiuni cate un subtitlu.
Titlul celei de-a doua sectiuni principale
(Puteti include cate sectiuni principale doriti).
Concluzii
Alocati o subsectiune pentru fiecare concluzie.
Asigurati-va ca exista legatura intre concluzii si rezumat. Ca regula, ideea principala a unei subsectiuni din sectiunea principal trebuie formulata si in rezumat. De exemplu, ideea centrala a subsectiunii 3.1 este formulata la rezumat ca 1.1.
Recomandari
Numerotati-va recomandarile: Recomandarea 1, Recomandarea 2 etc. Aveti grija sa existe o legatura intre recomandari si argumentatia din sectiunile principale si din capitolul de concluzii.
Anexe
Numerotati-va anexele si atasati-le la raport.
Cand pregatim o argumentatie sau dorim sa ne sustinem un punct de vedere, trebuie sa le privim ca pe niste constructii. Avem nevoie de o fundatie, de o structura principala si de o suprastructura prezentabila, care sa completeze constructia.
In construirea unei argumentatii sau a unei expuneri pe care doriti sa o faceti in fata colegilor, a unui furnizor sau a unui client (dar si cand pregatiti un LNT) trebuie sa va ganditi la:
(i) datele si ipotezele care vor sta la fundamentul argumentatiei;
(ii) deductiile pe care le veti face pe baza acestor date;
(iii) concluziile la care veti putea ajunge.
Aceste elemente pot fi reprezentate ca in Figura 1:
|
Concluziile | ||
|
Deductiile | ||
|
Fundamentul argumentatiei |
Date si ipoteze |
|
Figura 1 Construirea unei argumentatii
Fundamentul. Fundamentul argumentatiei este format din datele si ipotezele dumneavoastra. Sa presupunem ca un manager doreste sa schimbe politica de preturi a companiei. Fara nici o indoiala ca va trebui sa prezinte anumite date despre politica actuala, preluate atat din interiorul, cat si din exteriorul companiei. Vor exista totodata si anumite ipoteze pe care managerul le va face. In cazul de fata, acestea se vor referi cu siguranta la reactia pietei si a concurentilor fata de schimbarile de pret propuse.
Deductiile. Dupa ce isi prezinta datele si ipotezele - adica dupa ce creeaza fundamentul - managerul poate sa-si construiasca restul argumentatiei. Deductiile sunt usor de recunoscut. Iata un exemplu: 'Reducerea de pret practicata recent de concurenta la principalul produs a fost un succes si cred ca daca am realiza o promovare similara, am avea si noi succes.' Cand facem deductii, interpretam date. In exemplul dat, deductia este ca ceea ce a mers la concurenta va merge si la noi. Deductia poate reprezenta un pas intr-o discutie (o treapta dintr-o scara) sau poate fi pasul final, cel mai important.
Concluziile. Aceasta ofera lectia principala a argumentatiei, fara sa faca parte din aceasta. Ca atare, concluziile trebuie sa reprezinte suprastructura vizibila a argumentatiei, sprijinita pe structura acesteia.
Cand pregatiti o argumentatie amintiti-va ca puteti fi 'atacat' in orice moment al acesteia. Vi se vor chestiona si fundatia (valabilitatea datelor si ipotezelor), si deductiile facute pe baza lor. De aceea, concluziile trase trebuie sa fie puternic ancorate pe structura argumentatiei.
Iata mai jos un exemplu de construire a unei argumentatii.
O comisie are de intervievat candidatii de pe lista restransa pentru un post in companie. Comisia are cererile de angajare ale candidatilor, fisa postului si specificatia de personal. S-au stabilit intrebarile care se vor pune candidatilor si sistemul de punctare care se va folosi. Dupa interviuri, comisia va discuta despre fiecare candidat. Astfel, fiecare membru isi va face o parere despre candidati si va trebuie sa si-o sustina.
Fundamentul. Datele sunt dosarele primite la comisie: cererile, dosarele intocmite de comisie cu raspunsurile scrise sau orale ale candidatilor si cu rezultatele obtinute la teste. Comisia mai face unele ipoteze despre candidat (cealalta componenta a fundamentului). De exemplu, comisia face ipoteza ca raspunsul candidatului la intrebari si teste ofera informatii valabile despre performantele potentiale ale acestuia. Comisia trebuie sa faca si ipoteza ca sistemul de punctare folosit este adecvat si ca acordarea punctelor este corect si precisa.
Deductiile. Dupa ce intocmeste tabelul cu rezultatele candidatilor si dosarele de la interviuri, comisia poate trece la interpretarea datelor. Daca se constata ca toti membrii comisiei au acordat nota maxima unuia dintre candidati, se poate trage concluzia ca exista un acord unanim ca respectiva persoana sa fie pusa in fruntea listei. S-ar putea insa sa nu existe un asemenea consens. Cu cat este mai mare ponderea aprecierilor subiective, cu atat este mai dificil sa se faca deductii lipsite de ambiguitate din datele existente. Deductiile care se fac sunt nesigure, iar comisia nu poate afirma decat ca nu poate sa ajunga la un acord.
Concluziile. Reflecta principalele deductii facute. In exemplul de mai sus, concluziile se refera la ordinea candidatilor sau, in lipsa vreunui acord, un raport cu privire la incapacitatea comisiei de a lua o hotarare ferma.
Capacitatea de a scrie bine si corect se dezvolta prin practica si perseverenta. Exista nenumarate situatii in care un manager este nevoit sa comunice in scris cu eficacitate. In timpul studiului va trebui sa scrieti destul de mult. Capacitatea de a va transmite mesajul depinde de cat de bine veti sti sa-l formulati in scris, pe hartie sau pe ecran.
Indiferent de mesaj si de modul in care il transmiteti, trebuie sa comunicati informatii, instructiuni, intrebari, idei sau decizii intr-o forma scrisa care sa fie usor de inteles pentru cititori. Mesajul trebuie sa fie potrivit pentru auditoriul si obiectivele dumneavoastra.
Pe parcursul studiului, o buna parte din ceea ce scrieti nu este citit decat de dumneavoastra, asa ca nu-i nevoie sa compuneti mesaje pentru altii. Notitele sau rezumatele nu au rostul decat sa va ajute sa retineti sau sa va clarificati ideile, exprimandu-le in propriile dumneavoastra cuvinte. Dar va trebui sa scrieti si lucrari care vor fi citite de tutor. Chiar daca rostul LNT-urilor este sa va ajute pe dumneavoastra sa structurati si sa folositi cunostintele obtinute din curs, nu trebuie sa uitati ca ele vor fi citite si evaluate de tutor. De aceea, aveti grija ca ceea ce scrieti sa va reprezinte cum trebuie.
Daca nu aveti prea multa experienta in redactarea materialelor, studiati fisele despre pregatirea LNT-urilor, despre intocmirea rapoartelor si despre exprimarea in scris. Cititi cu atentie si indicatiile din Brosura LNT.
Cum v-ati simti daca ati citi un raport de management cu greseli de ortografie si gramatica? L-ati lua in serios ca si pe un raport bine scris? Chiar si persoanele cu experienta mai fac uneori greseli, dar cititorii nu prea ajung sa le observe pentru ca sunt corectate la recitirea materialului, inainte de a fi pus in circulatie.
Nu uitati ca oamenii se plictisesc daca au de citit un text confuz, nestructurat sau plin de greseli. Ei sunt interesati de ceea ce citesc daca materialul este logic, clar si precis. Daca nu aveti suficienta experienta pentru redactarea unui text mai amplu destinat altcuiva, incercati sa exersati cu materiale mai mici inainte de a incepe sa va pregatiti primul LNT.
Comparatia este o figura de stil care consta in alaturarea a doua obiecte, persoane, actiuni etc. pe baza unor insusiri comune.
Analogia este folosirea similitudinilor pe care le are o notiune ceva mai complicata cu un obiect mai cunoscut, pentru a simplifica si colora explicatiile.
Comparatiile si analogiile va ajuta sa reprezentati mai bine unele notiuni si, mai ales, sa le transmiteti cu claritate si altora.
La sfarsitul unui curs de management la OUBS li s-a cerut studentilor sa reprezinte printr-un desen felul in care se simteau la inceputul cursului si felul in care se simt la sfarsitul lui. Iata cum arata desenul facut de unul dintre studenti:
|
Catre organizatie |
Organizatia |
Aici gasiti ghizi |
Figura 1 Inainte si dupa studierea unui curs de management
Aceasta este o analogie si este clar ce a avut studentul in minte. El si-a reprezentat propria organizatie ca pe un labirint - si asa si era. Analizati implicatiile acestui fapt. Studentul, ca multi altii, lucra zi de zi intr-o companie in care ii era dificil sa afle unde sa se duca, ce se intampla, cum poate progresa si unde se afla destinatia lui. Pentru studentul respectiv era o continua provocare sa inteleaga ce se intampla acolo.
Acum sa privim in desenul din dreapta. Enigma a disparut, iar studentul are acum un ghid. De fapt, studentul este acum capabil sa-i conduca pe altii (care nu au avut norocul sa studieze cursul!) prin labirintul organizatiei. Este usor sa deducem din acest desen ca persoanele neinsotite de un ghid se ratacesc in organizatie si ca studentul in cauza nu mai are aceasta problema.
Aceasta reprezentare a organizatiei si a relatiei studentului cu ea s-a datorat analogiei cu un labirint. Alt student si-a imaginat un departament ca fiind un cazino, unde recompensele oamenilor nu depind numai de aptitudini, ci si de noroc si unde se desfasoara o competitie continua pentru ele. Si dumneavoastra va puteti exprima opiniile despre organizatie in care lucrati prin diferite analogii. Imaginea pe care ati transmite-o ar contine ceea ce considerati ca sunt trasaturile dominante ale organizatiei. Nu-i exclus sa puteti face mai multe desene sau descrieri, fiecare dintre ele reprezentand alt mod de a o vedea. Analogiile va permit sa exprimati o opinie intr-un mod graitor, original si concis.
Aceasta fisa va va explica sistemul de evaluare din cadrul cursului
Ideea ca veti fi evaluat s-ar putea sa va nelinisteasca. Este de inteles sa fiti nelinistit mai ales daca v-ati inscris la acest curs la multa vreme dupa ce ati terminat scoala. Dar chiar daca sunteti deprins cu studierea unor cursuri la care sunteti evaluat, insasi ideea de evaluare poate fi tulburatoare, mai ales daca materia este noua pentru dumneavoastra. Daca familia, colegii sau seful stiu ca v-ati inscris la un curs este de asteptat sa va intrebe din cand in cand 'Cum merge?' sau 'Ce nota ai luat?'. Este clar ca preferati sa aratati o nota mare, nu mica!
Nelinistea legata de nota primita la un LNT, in special pentru primul, se alatura ingrijorarii generale cu privire la capacitatea dumneavoastra de a tine pasul cu restul grupei. Este un lucru obisnuit sa auzi un student spunand ceva de genul 'Eram nelinistit de intalnirea cu ceilalti studenti si ma temeam ca sunt mult mai bine pregatiti decat mine.' Este tot atat de obisnuit un comentariu de genul 'M-am simtit ingrozitor de nesigur cand am trimis primul LNT. N-am mai facut asa ceva de cand am terminat scoala.' Se mai adauga apoi ingrijorarea cu care se asteapta comentariile tutorului si, uneori, socul aflarii notei.
Ingrijorarea este fireasca. Nu trebuie sa credeti ca sunteti singurul care simte asa ceva. Si altii din grupa dumneavoastra sunt ingrijorati inainte de primul tutorial sau de primul LNT. Prima intalnire cu tutorul si cu colegii va va risipi in buna masura ingrijorarea. Veti fi bine primit in grup, veti descoperi ca aveti probleme si preocupari comune cu ceilalti studenti si totodata veti constata ca experienta dumneavoastra este utila in discutii. Dupa ce veti afla nota la primul LNT veti scapa si de ultimele nelinisti. Ca si in alte situatii, dupa pregatirea primului LNT, celelalte vi se vor parea mult mai usoare. Prin urmare, ingrijorarile initiale legate de lucrarile de evaluare si de celelalte aspecte ale cursului sunt firesti si trec usor cu timpul.
Cand sunt intrebati 'Ce ati retinut din cursul pe care l-ati studiat?', unii studenti spune ceva ce isi amintesc din text. Altii vorbesc despre ce au inteles din curs si despre ideile care le-au venit din ceea ce au citit. Dumneavoastra, cand spuneti ca ati invatat ceva, ce vreti sa spuneti de fapt?
In prezent institutiile de invatamant acorda o mai mare atentie procesului de invatare decat in trecut. Daca nu ati terminat scoala de prea multi ani, probabil ca v-ati petrecut ceva timp reflectand la modul in care invatati. Dar poate ca nu ati facut niciodata asa ceva. Toti cei care studiaza trebuie totusi sa mediteze la ceea ce se intelege prin 'a invata'.
Invatarea poate fi definita in diverse moduri:
imbogatirea cunostintelor;
memorarea unor informatii;
asimilarea unor date si proceduri pentru a fi folosite;
gasirea unor explicatii;
intelegerea realitatii.
Studentii care intampina probleme cu invatarea managementului au tendinta sa considere ca este vorba doar de o memorare de cunostinte. Ei vad invatarea ca pe un proces exterior lor. Un asemenea student se asteapta ca tutorul sa-i predea materia, iar el sa caute raspunsuri corecte la intrebarile puse.
Dar in general si mai ales in management, o asemenea viziune limiteaza serios eficacitatea invatarii. Managerii trebuie sa fie adaptabili. Ei trebuie sa fie in stare sa aplice ceea ce studiaza in munca lor si chiar in viata personala. Ceea ce conteaza cand va evaluati eficacitatea studiului nu este cantitatea de materie pe care vi-o puteti aminti, ci cat de mult intelegeti si folositi lucrurile pe care le studiati.
Intelegeti si mai bine ceea ce invatati daca discutati despre diverse idei, daca scrieti despre ele si daca le evaluati relevanta pentru munca si gandirea dumneavoastra. Cand auziti sau cititi despre o idee noua la locul de munca, o veti compara cu ceea ce ati studiat. Ca sa o interpretati si sa o intelegeti veti folosi cunostintele sau experientele nou capatate. Interpretarea ideilor despre care cititi si discutarea lor constituie un proces decisiv in cadrul studiului. Asta inseamna 'a invata'.
Invatarea ca proces independent este ceea ce speram sa se produca intre dumneavoastra si cursul pe care il studiati. De-a lungul cursului, asteptam de la dumneavoastra sa va formulati propriile opinii despre ceea ce cititi, vedeti sau auziti. La inceput, veti reveni adesea la materialul cursului (volume, casete audio sau CD-ROM-uri) in cautarea 'raspunsului corect'. Dupa un timp, speram sa ajungeti sa cercetati materialele ca sa vedeti 'ce spune cursul fata de ce cred eu despre problema X.'
Pe masura ce studiati cursul, cautati semnele care sa va arate daca deveniti sau nu un student independent care isi formeaza opinii personale despre ceea ce invata.
Unul dintre aceste semne este detasarea cu care veti accepta la un moment dat absenta raspunsurilor simple si rapide la problemele cu care se confrunta un manager. In loc sa va cautati asemenea raspunsuri, veti ajunge sa asteptati de la cursul de management sa va arate cum sa priviti problema intr-un mod nou si lamuritor si sa va inzestreze cu un repertoriu larg de instrumente cu care sa o abordati. Independenta va fi dezvaluita si de cresterea increderii in capacitatea, cunostintele si experienta dumneavoastra.
Independenta si increderea in sine vor fi demonstrate de asemenea de deschiderea dumneavoastra catre idei si intrebari noi. Veti fi mai dispus sa reflectati la ideile care va contrazic convingerile actuale. Increderea in sine va va permite sa puneti sub semnul intrebarii ceea ce cititi in curs, sa intelegeti ca acolo sunt exprimate numai unele dintre multele puncte de vedere posibile si ca inainte de a le accepta, trebuie sa va convingeti de relevanta lor pentru munca dumneavoastra. Veti fi mult mai dispus sa intrati in dezbateri cu colegii de grupa sau de munca.
In sfarsit, ideea independentei in studiul cursului si cresterea increderii dumneavoastra in propria judecata va vor face sa va simtiti mai responsabil de propria dezvoltare profesionale. Va veti mari reteaua de contacte profesionale si veti intelege astfel cum au evoluat alti manageri. Totodata vi se va extinde propriul repertoriu intelectual, veti sti cum sa va planificati si sa va realizati propria dezvoltare.
Oamenii invata in mai multe feluri. Daca discutati cu colegii din grupa tutoriala, veti constata probabil ca adopta in studiu abordari diferite. Este bine sa intelegeti ca exista mai multe stiluri de invatare si ca nici unul dintre ele nu este singurul corect.
Cu cativa ani in urma, Honey si Mumford (1982) au propus un mod de interpretare a procesului de invatare care este si in prezent considerat valabil. Ei au descris patru stiluri diferite de invatare. Este foarte probabil ca citind despre cele patru stiluri, veti constata ca unul sau altul dintre ele seamana cu al dumneavoastra.
Activii prefera experientele noi, fiind entuziasti fata de tot ce e nou. Au tendinta 'sa incerce orice macar o data!' Le plac provocarile si 'crizele' de scurta durata, dar se plictisesc cand este vorba de implementare sau de consolidarea pe termen lung. Le place sa fie in centrul atentiei.
Reflexivii stau deoparte, preferand sa adune informatii si sa se gandeasca temeinic inainte de a trage concluzii. Sunt prudenti si meditativi, preferand sa-i observe pe ceilalti, sa asculte si sa inteleaga.
Teoreticienii construiesc edificii logice in care sa-si integreze observatiile. Sunt perfectionisti si prefera analiza. Le place sa-si compare ideile noi cu cele vechi incercand sa le integreze intr-o constructie unitara si-si pun adesea intrebari despre logica lucrurilor. Sunt detasati, analitici si sunt adeptii obiectivitatii rationale
Pragmaticilor le place sa testeze in practica ideile si teoriile ca sa vada daca functioneaza. Isi pierd rabdarea in discutiile prelungite si prefera sa faca ceva, sa rezolve o problema. Le plac provocarile si sunt convinsi intotdeauna ca exista solutii mai bune pentru problemele lor.
Aceste preferinte diferite afecteaza modul in care individul isi abordeaza studiul. De exemplu, un teoretician poate fi interesat de o teorie din curs, oprindu-se ca sa o evalueze, dar poate avea dificultati in aplicarea acesteia in munca sa. Din contra, activul prefera sa evalueze importanta practica a teoriei si se simte inclinat sa o aplice, nu sa se gandeasca prea mult la ea sau sa o discute.
Ganditi-va la aceste aspecte in timp ce studiati si cand discutati cu colegii la tutoriale. Incercati sa descoperiti care sunt preferintele dumneavoastra si ale colegilor. Ganditi-va cum ar functiona un grup de persoane care au stiluri de invatare diferite. Dar mai presus de orice, tineti cont ca exista stiluri diferite si analizati-l pe al dumneavoastra, cu atuurile si deficientele lui.
Cultivati-va deprinderea de a analiza si reflecta asupra experientelor dumneavoastra. In acest fel, fiecare experienta -pozitiva sau negativa - va contribui la perfectionarea si dezvoltarea dumneavoastra. O experienta care se repeta fara sa reflectati la ea nu va ajuta cu nimic.
Ganditi-va la procesul analizei si reflectiei ca la un ciclu care va permite sa va plasati experienta in perspectiva (Figura 1).
|
Rezultate/Experienta | ||
|
Aplicatii |
Reflectie |
|
|
Generalizare |
Figura 1 Plasarea experientei intr-o perspectiva
Prin urmare, trebuie sa va faceti un tel prioritar din a deveni un practician reflexiv (Schon, 1983). Cercetati-va experienta si invatati din ea.
Iata un mod de a reflecta sistematic asupra experientelor traite si de a invata astfel din ele. Dupa ce se petrece un eveniment (de exemplu o prezentare publica, un interviu, un proiect de orice fel), descrieti in scris ceea ce ati planuit initial. Apoi descrieti ce s-a intamplat in realitate. Veti observa diferentele, neconcordantele intre ceea ce ati intentionat si ceea ce s-a petrecut in realitate. Notati-va apoi observatiile asupra acestor discrepante ('Ce am invatat din asta'). Figura 2 va arata cum puteti aplica aceasta abordare in munca dumneavoastra, ca o metoda sistematica de inregistrare si analiza a diferentelor dintre intentie si realitate.
Cand incercati sa aplicati in practica o idee din curs sau cand indepliniti o anumita sarcina, notati-va rezultatele obtinute intr-o agenda de studiu. Inregistrarile va vor ajuta sa reflectati asupra lor si, totodata, va vor indica felul in care progresati.
Evenimentul.............Data............
Ce am intentionat......................
Ceea ce s-a intamplat de fapt...................
Ce am invatat.........................
Figura 2 Un model de fisa pentru analiza desfasurarii unui eveniment
Cititi activ. Folositi recomandarile din fisele despre strategiile de citire a materiei.
Efectuati activitatile din volumele cursului. Acestea au fost incluse ca sa va ajute sa reflectati asupra materiei citite si ca sa va invite sa va angajati intr-un dialog cu autorii. Raspundeti invitatiei, pentru ca aveti numai de castigat.
Evaluati-va LNT-urile inainte de a le trimite tutorului. Incercati sa va puneti in locul acestuia. Notati-va opiniile si comparati-le cu comentariile tutorului. Nu va multumiti doar sa vedeti ce nota ati primit. Meditati la ceea ce a comentat tutorul pe marginea lucrarii dumneavoastra si la concluziile pe care trebuie sa le treceti pentru urmatoarea. Scrieti-va propriile comentarii ca raspuns la ale tutorului. Strangeti toate LNT-urile intr-un dosar ca sa le folositi la recapitulare.
Mai presus de orice, ganditi-va tot timpul la implicatiile pe care le au conceptele cursului in activitatea dumneavoastra manageriala. Verificati valabilitatea ideilor cursului in raport cu practica si semnificatia experientelor dumneavoastra practice in raport cu ideile studiate (Figura 3).
Idei Experienta
Figura 3 Testarea ideilor si experientei
Schon, D.A. (1983) The Reflexive Practitioner: How Professionals Think in Action, Temple Smith.
Pentru un manager, a invata din experienta trebuie sa devina un proces deliberat si structurat. Kolb si Fry arata ca intelegerea profunda a realitatii vine numai din reflectarea asupra experientei. Intelegerea realitatii ne duce, la randul ei, la crearea sau intelegerea principiilor, modelelor sau teoriilor. Prin testarea unor astfel de concepte, modele sau teorii in lumea reala, castigam noi experiente asupra careia trebuie sa reflectam. Astfel, ne rafinam gandirea parcurgand intruna un proces ciclic.
Figura 1 prezinta cele patru etape ale procesului de invatare:
Experienta concreta: etapa in care gasim ceva ce nu intelegem sau ceva ce care trebuie sa aprofundam.
Reflectia: etapa in care efectuam o serie de activitati care ne ajuta sa aflam mai multe lucruri (observarea, colectarea de date, analiza experientei si reflectia asupra aspectelor in discutie).
Conceptualizarea: etapa in care incepem sa ne formam unele idei care ar putea explica ceea ce incercam sa intelegem.
Testarea: etapa in care verificam daca am inteles ceea ce ne interesa si daca ideile noastre isi pastreaza valabilitatea daca sunt aplicate in practica.
|
Experienta concreta Faceti ceva si asteptati rezultatul/feedback | ||||
|
Testarea
|
Observarea/Reflectia Analiza si reflectarea experientei |
|||
|
Conceptualizarea
|
Figura 1 Ciclul invatarii din experienta (Sursa: Kolb si Fry, 1975)
Experienta concreta este cea care ne impinge sa schimbam ceva. Ne dam seama de acest lucru datorita feedback-urilor si informatiilor pe care le primim. Cand realizam ca avem de invatat mai mult, trebuie sa reflectam la experienta noastre si la situatii similare. Apoi putem folosi un model sau o teorie adecvata rezolvarii problemei cu care ne confruntam. In unele cazuri, putem incerca sa testam solutiile gasite inainte de a le generaliza la intreaga arie de activitati.
Procesul de invatare poate sa nu se produca sau poate sa aiba efecte improprii, deoarece:
activitatea manageriala are unele caracteristici specifice - ritm alert, presiunea, diversitate, concizie si fragmentare - care impiedica reflectia asupra practicii si, de aici, parcurgerea ciclului de invatare;
poate duce la concluzii incorecte; de exemplu, putem ajunge sa-i acuzam pe ceilalti de problemele care apar si sa omitem propriile greseli;
indrumarile si sfaturile pe care le primim si exemplele pe care le urmam pot avea neajunsuri si deficiente.
Experienta poate fi limitata. Succesul sistematic intr-o anumita situatie poate ingreuna adaptarea la alt gen de situatie. De exemplu:
trecerea de la managementul functional la cel general poate necesita o schimbare majora de conceptie si dezvoltarea unor noi abordari;
cand este avansat intr-un post superior, nivelul de competenta impus de noua functie poate sa-i solicite managerului exercitarea unei game complet diferite de aptitudini.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
