MANAGEMENTUL INSTITUTIIOR PUBLICE

            ELEMENTELE DEFINITORII ALE MANAGEMENTULUI

            In literatura de specialitate managementului ca termen ii sunt atribuite urmatoarele explicatii:

- dmeniu al stiintei

- disciplina de studiu

- activitate practica (manageriala)

- profesiunea

Exista mai multe definitii ale managementului:

Managementul este arta de a determina realizarea unor lucrari cu ajutorul oamenilor .

Observatii:

1. Managementul se desfasoara in cadrul unei organizatii, insa cu o concentrare de resurse materiale, umane, informationale si financiare

Toate aceste resurse trebuie orientate catre realizarea unor obiective.

2. Managementul presupune desfasurarea unor actiuni, numite actiuni manageriale care sunt fundamentate pe baza unor instrumente metodologice.

Metoda inseamna calea de rezolvare a unei probleme, iar tehnica, modul de rezolvare a unei probleme.

Actiunile manageriale sunt efectuate in unele situatii de alte persoane si nu de manager.

Interpretarea managementului este teoretica si practica.

Din punct de vedere teoretic managementul se exprima prin stiinta managementului.

Ea cuprinde ansamblul de cunostinte teoretico-metodologice din managementul obtinut prin cercetarea evolutiei fenomenelor din practica organizatiilor si apoi posibil de utilizat de catre acestea.

Utilizarea cunostintelor tehnico-metodologice este orientata spre obtinerea performantelor in conditii de eficienta si eficacitate pentru organizatie.

Stiinta managementului pune la dispozitie un ansamblu de cunostinte tehnico-metodologice:

un concept

legi

principii

reguli

metode

tehnice

sisteme

Pentru a elabora cunostintele tehnico - metodologice, stiinta managementului are ca obiect de studiu, procesele de management si relatiile de management.

Procesele de management reperzinta un ansamblu de actiuni specifice numite si actiuni manageriale efectuate de un manager, de o persoana sau grup de persoane desemnat sau desemnate de acestea.

Ansamblul actiunilor specifice ale managementului se grupeaza in cateva categorii care poarta denumirea de functii:

functia de previziune - stabileste viitorul posibil al organizatiei: actiuni manageriale

functia de organizare se refera a actiuni manageriale care arata cum trebuie aplicate in practica

functia de coordonare se refera la posibilitatea de a explica cum trebuie procedat de catre persoane sau compartimente pentru rezolvarea actiunilor manageriale

functia de antrenare - sa stii sa motivezi personalul pentru realizarea actiunilor manageriale

functia de control evaluare - actiuni manageriale care verifica si corecteaza daca este cazul desfasurarea unor fenomene.

Pentru realizarea actiunilor manageriale in cadrul organizatiei exista un ansamblu de activitati unde se desfasoara o serie de lucrari de catre personalul de specialitate cu calificari diferite.

Exista actiuni manageriale numeroase greu de stabilit.

Indiferent de domeniul de activitate si dimensiunile organizatiei activitatile acesteia se grupeaza in 5 categorii numite functiuni:

functiunea de cercetare - dezvoltare

functiunea de productie sau prestare servicii

functiunea comerciala

functiunea financiar contabila

functiunea de personal.

Atat functiile managementului, cat si functiunile organizatiei se regasesc in toate organizatiile in proporti diferite in functie de domeniul de activitate si dimensiunea organizatiei.

Pentru efectuarea proceselor de management sunt necesare resurse, ele asigurand realizarea actiunilor manageriale resurse materiale, financiare, umane si informationale).

Procesul de management foloseste ca materie prima informatia obtinuta din toate domeniile de activitate ale organizatiei sau in mediul in care aceasta actioneaza.

Informatia este elementul de fundamentare al deciziei, iar prin decizie procesul de management capata specificitate si poate fi mai mult sau mai putin complex.

Procesul de management este continuu, contextual si tipic, prin urmare se desfasoara permanent si este adaptat la specificul organizatiei.

Relatiile de management reprezinta legaturile care se stabilesc in cadrul organizatiei intre cei care conduc si cei care sunt condusi sau intre compartimentele unei organizatii sau intre o organizatie si alta organizatie insa pentru organizarea actiunilor manageriale.

Relatiile de management prezinta cateva caracteristici:

apar ca urmare a desfasurarii proceselor de management

sunt determinate de dimensiunea si forma de manifestare a unor factori de influenta din mediu

Relatiile de management sunt de 3 categorii:

Relatii de autoritate :

ierarhice

functionale

de stat major

Relatii de cooperare

Relatii de control.

Relatiile autoritatii ierarhice exprima faptul ca un manager hotaraste si influenteaza modul de desfasurare a actiunilor executantilor aflati in subordine.

Relatiile de autoritate functionale exprima faptul ca un executant care este subordonat unui manager poate fi indrumat si verificat de o alta persoana, executant sua manager din afara compartimentului unde este angajat pentru realizarea unei actiuni complexe intr-un interval de timp stabilit.

Relatiile de autoritate de stat major apar intre persoanele specializate dintr-un anumit domeniu de activitate si manageri sau alte persoane care apartin unor compartimente pentru rezolvarea unor probleme de obicei complexe.

Relatiile de cooperare apar intre persoanele care apartin diferitelor compartimente, manageri sau executanti pentru realizarea unor actiuni.

Relatiile de control apar intre persoanele care apartin altor compartimente de obicei specializate si alte persoane din cadrul organizatiei pentru verificarea modului de desfasurare a unor actiuni.

            Managementul stiintific reprezinta insusirea si aplicarea in desfasurarea actiunilor manageriale a cunostintelor teoretico-metodologice puse la dispozitie de stiinta managmentului.

Managementul stiintific ofera conducerii cateva aspecte:

reperzinta un mijloc de gandire asupra comportamentului oamenilor

permite examinarea situatiilor aparute in cadrul organizatiilor, descoperirea problemelor si a relatiilor cauza - efect privind producerea unor probleme

ofera o abordare logica a problemelor cu care se confrunta managerii ajutandu-i in rezolvarea lor

permite utilizarea unui limbaj specific in analiza situatiilor aparute in cadrul organizatiei.

Pornind de la managementul stiintific se poate aprecia daca acesta poate deveni o profesie.

Managementul este profesie tinand seama de urmatoarele conditii:

existenta unui sistem educational pentru specializarea in management

sistem de acreditare sau de licentiere pentru manageri

cod de etica manageriala care sa fie acceptat

existenta unui ansamblu de cunostinte tehnico-metodologice necesar pentru recomandarea unei persoane care doreste sa fie manager

Aplicarea in practica a managementului stiintific se bazeza pe 2 cerinte:

cunostintele teoretico-metodologice furnizate de management, insusite si utilizate de manageri

calitatile managerului exprimate prin trasaturi si aptitudini de personalitate si trasaturi si aptitudini intelectuale: inteligenta, imaginatia, gandirea practica, capacitatea de rezolvare a conflictelor.

Managementul empiric asigura desfasurarea actiunilor manageriale dintr-o organizatie numai pe baza calitatilor managerului fara a utiliza cunostinte teoretico-metodologice utilizate de stiinta managementului.

CONCEPTIA ACTUALA DESPRE ORGANIZATIE

Definitia organizatiei si elemente de caracterizare

Organizatia reprezinta o companie, o corporatie, o firma, o intreprindere, o institutie sau o parte din acestea cu statutul de societate pe actiuni sau nu, publica sau particulara care are propriile ei functii si administratii.

            Functiile reprezinta suma de activitati si actiuni prin care se realizeaza obiectul de activitate.

Elemente de caracterizare

a)      este organizata dintr-un numar de persoane care asigura desfasurarea de activitati pentru realizarea de produse si servicii

b)      relatiile personalului pot fi ordonate intr-o anumita structura prin care se asigura atingerea de obiective comune

c)      functioneaza intr-un anumit domeniu de activitate si dispune de resurse materiale, financiare, umane

d)      activitatile sunt influentate mai mult sau mai putin de o serie de factori interni si externi

e)      rezultatele activitatilor pot fi produse sau servicii, care atunci cand apar pe piata poarta numele de marfuri

f)        dinamica sau inertia este determinata de actiunea unor factori: populatia, resursele materiale si financiare, raspunsul la comenzile macroeconomice, reglementarile normative

g)      prin stocarea si prelucrarea informatiilor faciliteaza asigurarea si transmiterea cunostintelor

h)      asigura controlul si reducerea conflictelor ce apar la nivel economic si social

i)        reprezinta un spatiu al deciziei, al formularii si aplicarii de strategii, al exprimarii motivatiei si performantei, al selectarii, angajarii, perfectionarii, promovarii in ierarhie, al planificarii carierei

j)        formele de proprietate pot fi: private, publice sau mixte

k)      isi are propria cultura, care, in mod implicit trebuie sa asigure coeziunea intregului personal.

Responsabilitatile organizatiei

a)      responsabilitatea obiectului de activitate

b)      responsabilitatea sociala

Responsabilitatea obiectului de activitate exprimata prin:

nomenclatorul de produse sau servicii realizat in conformitate cu standardele interne si externe existente

dimensiunea factorilor de productie folositi in conformitate cu cerintele procesului de productie

modul de asigurare a utilitatii marfurilor

raspunsul la cerintele implicite si explicite ale consumatorilor si ale pietei

comportamentul pe piata in conditii de competitie

nivelul de realizare a indicatorilor economico-financiari preconizati

adaptabilitatea la schimbare

respectarea reglementarilor normative existente (legi, hotarari, dispozitii).

Responsabilitatea sociala in cadrul societatii asigurata de:

compararea marfurilor

formele de prezentare a marfurilor

tehnicile de vanzare

corectitudinea informarii publicitare

rezolvarea reclamatiilor clientilor

practicarea de preturi corecte

programele de instruire

consilierea profesionala

politica privind alocarea de timp pentru instruire

atragerea de institutii sau alte organizatii in actiuni sociale

incurajarea implicarii angajatilor in rezolvarea unor probleme sociale

evaluarea costurilor de protejare a mediului

procesele ecologice

programele de instruire continua a personalului

participarea la dezvoltarea comunitatii locale

legaturile interne si internationale

masurile privind imbunatatirea conditiilor de lucru

Argumente impotriva responsabilitatii sociale

actiunile sociale nu pot fi masurate

costul responsabilitatii sociale fiind mare poate determina un pret ridicat al marfurilor

populatia poate dezechilibra balanta de plati a statului

nu poate avea control asupra implicarii sociale a organizatiei

organizatii care au prea multa putere, ar putea sa creasca in ipoteza actiunilor sociale

implicarea organizatiilor in actiuni sociael sunt de obicei lipsite de sprijinul populatiei

organizatiile impreuna cu Guvernul pot crea la un momentdat o situatie care ar dezavantaja societatea

Dimensiunile organizatiei

dimensiunea inovativa

dimensiunea virtuala

Aceste 2 dimensiuni se refera la faptul cum se accepta de catre organizatii schimbarea si cum isi asuma asigurarea celor 2 responsabilitati.

Dimensiunea inovativa se concretizeaza prin urmatoarele elemente:

capacitatea de adaptare la cerintele mediului intern si extern

abilitatea de a absorbi schimbarea

impunerea muncii in echipa

puterea de a depasi momentele de criza conjuncturala

posibilitatea de a obtine avantaj competitiv

mentinerea unor relatii de parteneriat pe plan intern intre actionari, personalul organizatiei si elementele structurale sau pe plan extern cu furnizori, consumatori finali sau beneficiari, dar si prin aliante strategice si guvernamentale

Potentialul inovativ al organizatiilor se manifesta in 3 directii principale:

manageriala

financiara

tehnologica

Din punct de vedere al dimensiunii inovative, organizatiile se impart in urmatoarele situatii tipologice:

organizatii capabile sa genereze si sa valorifice noutatea (inventie si inovatie) prin antrenarea unor puternice resurse umane, financiare si materiale

organizatii orientate pe valorificarea de noutati

o       organizatii cae au ca obiect de activitate exploatarea unor noutati

o       organizatii care se refera in zona de influenta si de sustinere a unor organizatii puternice preluand de la acestea o serie de activitati pe care le mentin la nivel de performanta

organizatii specializate in servicii si urmaresc interfata dintre mediul corector si cel aplicativ, insa in conditii de profit

organizatii care se dezvolta ca activitati sociale ale unor structuri de cercetare specializate.

Dimensiunea virtuala a organizatiei arata apartenenta acestuia la o retea de tip colaborativ pentru realizarea unor obiective comune avand in vedere 2 factori principali: controlul si incertitudinea.

Controlul activitatilor organizatiei care are o dimensiune virtuala este in general redus si nu incearca sa extinda reglementari sau forme dinstincte de verificare si mai degraba se exprima prin transparenta cunostintelor si a informatiilor.

Incertitudinea este mai redusa in cazul organizatiilor de tip virtuala deoarece se manifesta prin cooperare, prin preocuparea de reducere a riscului ca urmare a introducerii unor reguli si modalitati de comportament de tip colaborativ.

Organizatiile virtuale

Dimensiunea virtuala a unei organizatii cuprinde urmatoarele elemente:

grad ridicat de autonomie la nivelul comportamentelor

orientarea spre identificarea si valorificarea oportunitatilor oferite de piata prin viteza de reactie in marketing si prin modalitatile de cunoastere a cerintelor clientilor

adaptabilitatea si responsabilitatea intregului personal

descentralizarea la nivelul procesului decizional prin extinderea acestuia si in afara organizatiei la persoane care juridic si managerial nu fac parte din structura acesteia

structura organizatorica trebuie conceputa incat blocarea unei componente sa nu afecteze functionarea si eficacitatea celorlalte

flexibilitatea privind cerintele pietei (organizatiei), colaborarea cu alte persoane sau piete pentru obtinerea de rezultate si repartizarea corecta a resurselor intre acestea

utilizarea de mijloace rapide de comunicare pentru realizarea de tranzactii.

Obiectivele propuse de catre organizatiile cu dimensiune virtuala se refera la:

reducerea riscului

evitarea barierelor guvernamentale privind comertul si investitiile

obtinerea economiilor de scara

facilitarea expansiunii internationale a unei organizatii lipsita de experienta

valorificarea sistemelor creatoare de valoare din fiecare organizatie participanta la cooperare.

Forme organizationale

grupe de calitate

reuniuni de servicii

grupe directe de expresie

grupe de proiectare

echipe autonome de productie

"just-in-time"

norme ISO

reducerea nivelurilor ierarhice

Schimbari organizationale

simplificare organizationala

recentrare pe meserii specifice

dezvoltarea subtratarii

repatrierea activitatilor de subtratare

schimbarea clasificarii functiilor

NOUA ECONOMIE

Noua economie este economia digitala + globalizare + inovare - dezvoltare durabila

Economia digitala - internet + produse si servicii digitale + noi modele de afaceri + noi moduri de munca.

Globalizarea este extinderea relatiilor comerciale, sociale, economice in zone diferite nationale si organizationale.

Dezvoltarea durabila inseamna sa ai o economie cu o anumita stabilitate si oamenii sa faca ceva.

Particularitati

dezvoltarea tehnologiilor informationale si de comunicatii

aparitia de activitati efectuate de la/la distanta

activitati realizate rapid, performant si la un cost scazut

aparitia de sectoare economice cu evolutie impresionanta

amploarea activitatilor imateriale si a proceselor de invatare

inovarea si competitia ca elemente de baza ale dezvoltarii

schimbari structurale la nivel economic si social

caracterul global al schimbarilor

echilibrarea activitatilor la nivel local, regional si global

Caracteristici generale

folosirea ultimelor tehnologii digitale

fundamentarea evolutiei organizatiei pe cunoastere, inovare, invatare

exprimarea sub forma unei economii globale

Schimbarea paradignelor

la nivelul proceselor de productie

la nivelul managementului

la nivelul proceselor de munca

Explicatii

a)      Noua economie se bazeaza pe ultimele tehnologii digitale prin care se urmareste exploatarea maxima a potentialului produselor si serviciilor bazate pe informatie

b)      Noua economie se bazeaza pe cunoastere

produsele realizate de noua economie trebuie sa aiba o noua proprietate: cunostintele.

Aceste tipuri de produse se bazeaza pe valoarea logica a lor si mai putin pe valoarea fizica, ca urmare ele sunt creatoare de valoare adaugata.

c)      Noua economie se bazeaza pe inovare

In noua economie logica economica uzuala bazata pe cifra de afaceri si profit este inlocuita de o logica suma bazata pe potentialul de dezvoltare de organizatii, al tehnologiilor si al muncii.

d)      Noua economie se bazeaza pe invatare

Viteza de innoire tehnologica, cerintele competitivitatii, schimbarile rapide in diferite domenii de activitate necesita o actualizare continua a cunostintelor si adoptarea noului concept de formare continua.

            Fiecare loc de munca are nevoie de o reinstruire cel putin o data la 5 ani.

Media de viata a aptitudinilor si abilitatilor unui angajat este de 3,5 ani.

80% din tehnologia existente va fi inlocuita in urmatoarea decada.

e)      Noua economie este economia globala

Dezvoltarea tehnologiei informationale si de comunicatii transforma economia intr-o economie globala unde comertul exterior si piata de capital sunt conectate la nivel global si opereaza continuu 24 de ore din 24 ore la distanta si in timp real.

Paradignele noii economii

I.           Procesele de productie

de la "productia de masa" la "productia flexibila si diversificata"

de la "produse-standard" la "produse foarte diferentiate si de calitate sporita"

de la produse cu durata de viata ridicata la generarea continua de produse noi/perimarea rapida a acestora

de la preponderenta "produselor materiale" la prevalenta "produselor imateriale digitale"

de la "productie-produse" la "produse - servicii"

de la ciclurile tehnologice lungi la "inovarea continua"

dela "avantajul comparativ" la "avantajul competitiv"

II.        Management

de la centralizare la descentralizare si invers

de la ierarhie rigida la flexibilitate

de la conceptele bazate pe conlocuirea, prezenta, vizibilitatea si contiguitatea spatiala, la noile modele de organizare in retele flexibile , "clustere" si tehnopolisuri

de la "succesul pe o piata nationala" la "succesul pe o piata globala"

de la "suntem despartiti si concuram" la "suntem conectati, cooperam si concuram".

III.     Procesul muncii

de la "munca de rutina" la "munca se schimba continuu"

de la "biroul (local de munca) inainte de toate" la "munca inainte de toate"

de la programul de lucru cu durata fixa la programul de lucru flexibil

de la local de munca (o cariera) pe viata la lucratorul "just in time"

de la local de munca "fix" la "locul de munca mobil"

de la lucratorul merge la munca la munca vine spre lucrator

de la alegerea locului de munca la munca vine spre lucrator

de la alegerea locului de munca in functie de amplasamentul domiciliului la "locuieste intr-un loc - poti lucra oriunde" sau "munca la distanta"

IV.      Schimbarea si importante acesteia in management

Conceptul de schimbare

Pentru a exista si pentru a face fata cerintelor pietei orice organizatie este obligata sa-si modifice pe rand sau impreuna componentele activitatilor economico-sociale pornind de la produse si servicii si continuand cu aspecte manageriale.

Modificarile sunt cunoscute sub numele de schimbari si exprima introducerea noului intr-o organizatie.

Schimbarea prezinta 2 forme de exprimare:

a)      inventie

b)      inovatie

Inventia inseamna o realizare, o rezolvare superioara dintr-un domeniu al cunoasterii si arata un progres fata de stadiul cunoscut al domeniului respectiv.

Inovatia inseamna rezolvarea unei probleme (tehnica manageriala) fie prin dezvoltarea, fie prin aplicarea unor solutii cunoscute in alte organizatii, solutii care reprezinta insa un progres fata de situatia tehnica, economica sau sociala anterioara.

Atunci cand noul are caracter aplicativ devine noutate aplicata si care exprima conceptul de schimbare.

Schimbarea este orice inlocuire, transformare sau completare in forma sau continutul unui produs, serviciu, activitate, proces etc., dintr-o organizatie prin care se adauga valente de utilitate.

Schimbarea are urmatoarele momente:

a)               creativitatea prin care se asigura obtinerea noului si care intr-o organizatie poarta denumirea de stoc de nou

b)              aplicatia este implementarea noului

Schimbarile rezultate prin creativitate se poate aplica in intregime sau nu in practica organizatiei.

Partea din stocul de nou aplicat in practica formeaza stocul de aplicatii.

Schimbarea in management

O schimbare in management determina modificari in toate elementele componente ale managementului si in legaturile dintre acestea.

Orice schimbare in management creeaza asteptari si sperante care determina noi atitudini fata de schimbare, atitudine care influenteaza rezultatele organizatiei.

O schimbare in management trebuie sa produca armonizarea actiunilor si activitatilor, precum si un salt calitativ numai daca imbunatateste sau perfectioneaza celelalte elemente ale managementului.

La baza schimbarilor in management stau 2 clase de fenomene, primele obiective care cer indreptarea sau atenuarea perturbatiilor care necesita schimbare. Fenomene subiective sunt determinate de lipsuri sau carente care prin schimbari manageriale pot fi eliminate (exemple: conservatorismul unor factori de conducere, pregatirea insuficienta in management, birocratia).

Tipuri de schimbare

a)      Dupa stabilitatea sau instabilitatea sistemului economico-social

b)      Dupa dimensiunea schimbarii

a)      Dupa stabilitatea sau instabilitatea sistemului economico-social

a.1) schimbarea pas cu pas:

reprezinta o situatie frecventa normala in activitatea organizatiei si are rolul de a mentine starea de stabilitate a acesteia

evolutiile mediului extern impun modificari permanente de mici dimensiuni care sa asigure adaptarea graduala a organizatiei la noile situatii conjuncturale

prin modificari permanente graduale organizatia evita posibilitatea aparitiei unor probleme complexe care ar necesita pentru rezolvarea costurilor ridicate

a.2) schimbarea radicala:

cauzele aparitiei sunt determinate fie de neefectuarea modificarilor cerute de aparitia unor probleme curente, fie unor variatii imprevizibile ale mediului extern cu impact major asupra evolutiei organizatiei

necesita modificari de amplasare prin activitatea organizatiei cu un nivel al costurilor ridicat nu exclude posibilitatea unui esec in implementarea schimbarii

a.3) schimbarea structurala

apare ca urmare a instabilitatii sistemului economico-social national si a unor crize de amploare produse de variatiile mediului intern si extern al organizatiei

impune elaborarea unor strategii

necesita utilizarea de instrumente manageriale eficiente, cat si existenta unei echipe manageriale cu capacitate inovativa superioara.

Sunt implicate majoritatea activitatilor, iar riscul unui esec in implementarea schimbarii este ridicat.

presupune participarea intregului personal in organizarea schimbarii

b)      Dupa dimensiunea schimbarii

b.1) schimbarea de rutina

asigura rezolvarea unor probleme curente ale organizatiei

mentine starea de echilibru a organizatiei prin corectiile aduse activitatilor sau actiunilor unde au aparut probleme

b.2) schimbarea in criza

apare ca urmare a unor deviatii neasteptate dar semnificative ale starii de echilibru al organizatiei

deciziile de schimbare sunt rapide si apartin managementului de varf fara participarea sau consultarea personalului organizatiei

fiind de natura radicala se exprima pe termen scurt, iar personalul organizatiei este dispus sa-si schimbe comportamentul pentru a face fata crizei insa cu conditia de a fi informat

b.3) schimbarea inovatoare se bazeaza pe creativitate si asigura introducerea noului in organizatie

determina eliminarea unor factori care incetinesc evolutia organizatiei

presupune receptivitate la nou a personalului, cat si existenta unor resurse financiare suficiente pentru implementarea schimbarii, necesita din partea conducerii nu numai cunoasterea problemelor ce trebuie rezolvate, dar si potentialul creativ al personalului din subordine

b.4) schimbarea de transformare

determina modificari substantiale in cadrul organizatiei cu influente asupra obiectului de activitate, structurii si obiectului organizatiei

presupune ca echipa manageriala (de obicei nominalizata recent) are capacitatea de a lua decizii strategice importante

creeaza posibilitatea aparitiei unor miscari masive de personal

Sursele schimbarii

a)      surse interne

b)      surse externe

Se constituie separat sau impreuna si pot fi mai puternice.

Surse interne

modificari ale echipei de management poate determina o schimbare de orice tip

introducerea unor metode si tehnici de management

elaborarea strategiilor si a politicilor, cat si adaptarea acestora la obiectivele si cerintele impuse de evolutia organizatiei

receptivitatea la progresele tehnico-stiintifice

extinderea, diversificarea sau restrangerea activitatilor

restructurari, disponibilizari sau angajari de personal

diversificarea obiectului de activitate

introducerea in practica organizatiei a unor reglementari normative

disfunctionalitati in functionarea organizatiei, revendicari sindicale, greve

Surse externe

existenta unor standarde nationale si internationale

modificari ai parametrilor comenzii sociale (conditii contractuale, calitate, cantitate)

transformari in structura pietelor (redimensionari ale retelelor de distributie)

aparitia sau disparitia de furnizori sau clienti

complementarea reglementarilor normative

aparitia unor elemente cu impact asupra dezvoltarii economico-sociale (sisteme de impozitare, politicile financiare guvernamentale, variatia puterii de cumparare a populatiei

aparitia sau amplificarea unor situatii de criza economica (inflatia, recesiunea, grevele generale, restrangeri al resurselor naturale

mutatii la nivelul personalului (structura pe varsta sau sex a populatiei), aparitia sau disparitia unor profesiuni, somajul, fluctuatii pe zone geografice

introducerea unor masuri politico-economice nefavorabile (taxe si impozite suplimentare, embargourile economice)

programele guvernamentale de austeritate

calamitatile natuale (seceta, inundatii si cutremure)