Management si tehnici contemporane de afaceri

Management si tehnici contemporane de afaceri

Sub 1.Lohn-ul: definire, analiza acestuia din diferite perspective.

1.1 DEF: Prelucrarea in lohn reprezinta o afacere economica international realizata pe baza contractual intre 2 firme din tari diferite prin care una lanseaza o comanda contra platii unei sume de bani sau platii in natura celeilalte partii care se oblige sa execute produsul dupa desenele, cu materii prime si materialele celuilalt partener. Firma care lanseaza comanda are dreptul de a comercializa produsul sub marca sa.

Analiza acestuia din diferite perspective:

Din perspectiva comerciala, lohon-ul este denumit si export de manopere sau de salarii. Aceasta este partial indreptatita, deoarece manopera detine principal pondere in exportul prin prelucrarea in lohn, dar pe langa aceasta" se mai exporta " si facilitate de productie, energie, amortizarea masinilor.

Din perspective cooperarii economice internationale lohn-ul este denumit " productia la comanda'';

Lohn-ul are atributele unor operatiuni in contrapartida, in masura in care stingerea obligatiilor dintre parteneri se face partial prin produse ( materii prime, produse finite).

Lohn-ul constitue o sursa de promovare a reexportului, deoarece ordonatorul (importatorul ), de regula, vinde produsele respective, in principal, pe piete straine;

Sub.2. Avantajele si limitele (riscurile) lohn-ul pentru executant.

2.1 Avantaje:

folosesc capacitate de productie pe seama unor piete externe, mentinand productia la un nivel cantitativ acceptabil;

Mentine la un nivel ridicat gradul de ocupare a fortei de munca;

Beneficiaza de impactul favorit al know-haw-ului oferit de ordonator in perfectionarea lucratorilor (know-haw de fabricatie);

Obtin profituri in moneda de larga circulatie si recunoasterea international;

Sunt dispensati de obligatia procurarii de materii prime si semifabricate;

Executarea unor produse in lohn reprezinta o dovada a competitivitatii intreprinderii sub aspectul productiei.

Limite (riscuri)

profit redus care nu permite dezvoltare;

Lohn-ul conduce la stacnare iar pe termen lung la faliment;

Exista posibilitatea ca ordonatorii sa renunte la contracte din dorinta de a incheia altele mai avantajoase;

Riscul de pret care se manifeste pentru exportator, in sensul ca pretul dupa semnarea contractului de lohn, poate creste exploziv la forta de munca, la utiliati cum ar fi energia,apa, asfel incat profit sa fie derizoriu.

Sub.3.Avantajele si limitele (riscului) lohn-ul pentru ordonator.

Avantajele:

obtine un nivel ridicat al productie pe seama executantiilor;

Nu au cheltuieli cu productia, cu forta de munca;

Obtin profit ridicat deoarece executantii provin din tari cu forta de munca ieftina;

Isi furtifica la maxim atributele pe care la detine de marci de renume( isi dezvolta marcile sub marca proprie);

Limitele (riscurile):

Exista posibilitatea ca executantul sa nu respecte intocmai cerintele de calitate;

Preia o serie de conjunctii nefavorabile;

Ordonatorul "preia" indirect unele riscuri, care apar la executant datorita unui management uneori de calitate redusa, dereglari sociale si politice, calamitati natural.

Sub. 4. Contractarea operatiunilor in lohn

Contractul afacerilor economice prin prelucrarea in lohn cuprinde o serie de elemente comune oricarui contract de vanzare-cumparare international, care a fost prezentat si analizat in primul volum al acestei lucrari, dar si unele elemente specilice, care cu cel de productie, materiile prime si alte accesorii care circula de la ordonator la executant.

Clauzele intalnite frecvent in contractual de lohn sunt urmatoarele:

Partile contractate:

- Ordonatorul=functie de importator;

- Executantul=funtie de exportator;

Obiectul contractului: executarea unui produs la comanda, indicandu-se in mod précis denumirea, cantitatea si calitateaprodusului;

Pretul : detalierea cel putin sub urmatoarele aspecte: pretul elementelor aduse de ordonator si cele ale componentelor valorificate de executant;

Conditiile de plata :modalitatile si instrumentele de plata folosite;moneda in care se face plate( moneda de larga circulatie);

Conditiile de plata: INCOTERMS 2000( EXW)

Obligatii si drepturi specifice

Pentru executant

- Obligatii: sa execute produsele in calitate convenite, sa respecte termenul de livrare, sa asigure pregatirea pentru vanzare, stocare, ambalare, sa asigure conditii pentru receptia cantitativa si calitativa;

-drepturi: sa incaseze pretul convenit, sa beneficieze de avansuri, de materii prime, modele, desene, uneori sa indice denumirea fabricii sub marca ordonatorului;

Pentru ordonator

obligatii: sa asigure modelele, desenele, consultant tehnica, materii prime, si material in totalitate sau partial, sa plateasca pretul cuvenit si eventual un avans pentru lansarea produsului in fabricatie ;

Drepturile sa controleze procesul de fabricatie si sa efectueze receptia produsului direct sau printr-o institutie abilitata in controlul calitatii, sa perceapa penalizari pentru nerespecterea de catre executant a conditiilor de calitate si de termen de livrare;

Clauze de incetare a contractului

Alte clauze: locul de executarea a obligatilor; modalitati de receptie; garantii privimd calitatea; conditii de ambalaj, etichetare, marcare; transportul; clause asiguratorii; notificari;

Dispozitii finale: clauze de confidentialitate; litigii si jurisdictii; prelungirea sau modificarea contractului.

Sub.5. Marca: definire; caracteristicile si functiile acesteia in ec. Contemporana

DEF: Marca este in semn distinctive care inmanuncheaza ansamblul semnificatiilor referitoare la produs sau serviciu, care da o imagine personalizata a acestora.

Caracteristici:

Distinctive: marca permite realizarea unei legaturi cu produsul sau serviciul respective asfel incat sa le putem deosebi de alte produse concurente;

Omogenitatea: trebuie sa fie create in accord cu celelate elemente specifice activitati de marketing;

Perceptibilitatea redicate: este data de caracterul lizibil estetic si armonios al marci;

Puterea de evocare: capacitatea marci de a transmite caracteristicile produsului;

Personalitatea: presupene capacitatea marci de a demonstra originalitate;

Notorietate: este o consecintata a activitatiilor intensitati de marketing pe piata;

Asociativitatea: permite realizarea cu usurinta a legaturilor cu celelalte marci cu imaginea firmei pe piata;

Capacitatea de memorizare: sa fie usor de retinut;

Functiile:

Semn de proprietate: se dobandeste in urma inregistrari marci la Oficiul de Stat ptr. inventii si marci;

Component a strategie de marketing si de promovare a vanzarilor

Simbol al culturii organizatorice

Rol de umbrela: deoarece sub aceeasi marca se pot produce si comercializa un nr.

Este in mijloc de diferentiere fata de produsele concurentilor

Este in instrument de a evita caracteristicile unice ale produsului

Este o modalitate de certificare a calitatii produselor si a sursei provenientelor acestora

Sub. 6. Strategiile de marca: prezentare, avantaje, limite

Strategia marca-produs: consta in a destina in mod exclusive un nume unui produs si unui singure pozitionari. In conditiile aceste strategiile marca-produs este in acelasi timp semn, cuvant, obictiv, concept,

Avantajele; -este o strategie ofensiva ptr. intreprinderile care se concentreaza asupra unei piete; - faciliteaza perceperea diferentelor de catre consumatori, chiar atunci cand asectul exterior al produselor se aseamana; - este o strategie adecvata intreprinderilor inovatoare, numele marcii" brevetand inovatia"; - fiecare marca fiind independent de cealelalte,

Dezavantaje: sunt in principal de ordin financiar, dar si promotional la nivel de intreprindere;- despartirea neta dintre marcile-produs este un real avantaj in conditiile de criza;

Strategia marca-linie: - linia raspunde preocuparii de a furniza o oferta concreta, sub acelasi nume, propunand mai multe produse complementare.

Avantajele: - eventual extindere a liniei nu necesita publicitate; costul extinderii find costul marginal; - confera forta pozitiei marcii si instaleaza o imagine de marca foarte coerenta;

Dezavantaje: - se uita ca linia este un univers delimitat; - nu pot fi introduce decat inovatiile sau produsele foarte apropiate de oferta existent; - introducerea unei inovatii puternice poate frana dezvoltarea liniei;

Strategia marca-gama: - desemneaza sub acelasi nume de marca si promoveaza sub aceeasi promisiune un ansamblu de produse apartinand a aceluiasi teritoriu de competent;

Avantajele:- evita dispersia si imprastierea comunicatilor, concentrandu-se asupra unui nume unic; - numele marcii construieste un capital ptr. marca ce se rasfrange si asupra produselor; - defineste printr-un sprincipiu, are un teritoriu de legitimitate précis.

Dezavantaje: - opacitatea ofertei; - unicitatea comunicatiilor produselor si incapacitatea de a se adapta la diferitelor categorii de public;

Strategia marca-umbrela: aceasta marca sprijina mai multe produse pe piete diferite: fiecare produs are propria comunicatie, isi dezvolta propria promisiune,( uneori are propri agenti de publicitate).

Avantajele: - realizarea sinergiei capitalizarii, fiecare actiune, produs sau comunicatie contribuind la notorietatea marcii; - sectoare cu investitii de marketing redus,;- revine mai usor in memoria o marca deja cunoscuta;

Dezavantaje: nu trebuie sa umbreasca produsele si servicile pe care le cuprinde; - extensia vertical devine un handicap al marcii, mai mare decat extensia orizontala;

Strategia marca-sursa: aceasta strategie este esemanatoare cu strategia marca-umbrela, intr-un punct cheie: produsele nu au nume generic, ci nume propriu.

Avantaje: - se poate distinge pe doua nivele ale sensului de diferentiere si aprofundare.;- gamele care au un nume propriu permite marcii sa cucereasaca noi categorii de consumatori si sa-si insuseasca noi teritori;

Dezavantajele: necesitatea de a respecta fondul marcii, spiritual si identitatea ei delimitand un perimetru de exstindere al marcii care nu trebuie depasit.

Strategia marca-garantie: are ca sarcina functia de garantare, de care toate produsele au nevoie si se refera la calitate, expertiza stiintifica, responsabilitate civica si respect ecologic;

Avantaje: - marea libertate de manevrare pe care o confera;- beneficiaza, ca si marca-sursa, de avantajele produselor care au propiu nume; - fiecare nume confera un impact si o putere de evocare produsului care alimenteaza si imbogateste marca-garantie.Exista o repartitie a rolurilor fiecarui etaj (nivel) al marcii

Sub. 7.Licenta - forma principala a transferului international al brevetelor de inventii: definire, clasificare

DEF: licentierea reprezinta intelegerea pe baza de contract prin care titularul unui drept de propietete industriala transmite, pe baza contractului, unei alte personae, in total sau in parte, folosinta dreptului sau exclusiv de exploatare, in schimbul platii unei sume de bani sau a unor produse.

Clasificare:

Tinand cont de continutul drepturilor conferite licentiatului, distingem:

1. Contracte de licenta exclusiva: presupune ca licentiarul acorda licentiatului dreptul exclusive de utilizare a inventiei, renuntand la concedarea unor drepturi identice tertilor

Licenta eclusiva cunoaste doua variante:

Forma atenuata: in care caz, licentiarul isi pastreaza dreptul sa foloseasca in nume si pe cont propriu inventia;

Forma absoluta: in care caz, licentiarul se oblige, ca in afara faptului de a nu acorda alte licente, sa renunte el insusi la orice exploatare a obictului contractului

2. Contracte de licenta simple: presupune ca licentiarul, acordand licentiatului dreptul de exploatare a inventiei brevetate, isi rezerva dreptul de a acorda licenta in cauza si altor beneficiar .

Sub .8.Restrictii sau limitari in contractul de licenta de brevet

"Intinderea licentei", respective a dreptului de exploatere acordat beneficiarului, poate comporta o serie de restrictii sau limitari , considerate a deriva din dreptul la brevet si care reflecta existent unor aspect divergente ale intereselor partenerilor:

Limitari temporale- durata contractului putand fi inferioara intervalului de timp ramas pana la expirarea brevetului, obiect al contractului;

Limitari teritoriale - exploatarea de catre licentiat a brevetului urmand sa se limiteze la o anumita portiune din teritoriul unde unde acesta se bucura de protectie;

Limitari in cea ce priveste aria de comercializare a produselor realizate sub licenta;

Limitari la o firma sau inteprindere determinate- exploatarea brevetului nefiind permisa decat in anumite unitati productive ale beneficiarului, expres mentionata in contract;

Limitari in cea ce priveste obiectul licentei - in cazul in care inventia este susceptibila de aplicatii multiple, licentiatul va fi obligat sa exploateze procedeul referitor la aplicatia specificata in contract;

Limitari cantitative - vizand volumul (sau valoarea) productiei si a comercializarii;

Limitarea actelor de exploatare - se poate prevedea, de exemplu, fabricarea unui produs sub licenta, dar nu si comercializarea acestuia;

Sub.9.Interese ale partenerilor in contractual de licenta de brevete

interesele licentiarului sunt:

Sporirea veniturilor, prin exploatarea in strainatate a brevetelor, marcilor si know-haw ului;

Valorificarea maxima si recuperarea cheltuielilor de cercetere;

Folosirea exportului de inventii in scop promotional pentru stimularea exportului de masini si utilaje;

In masura in care inventiile sunt folosite in productie proprie, pastrarea zonelor de desfacere, pentru a nu incuraja concurentii din partea licentiatului;

Preocuparea de know- haw prin intermediul cercetarilor facute in strainatate, ca rezultat al contractelor de licenta incrucisata;

Asigurarea surselor de finantare, prin prelevarea de profituri realizate de filiale din strainatate;

licentiatul are in vedere urmatoarele interese:

Realizarea de economii monetare pe seama reducerii importurilor, ca urmare a trecerii la fabricatie proprie;

Ocolirea barierelor comerciale care interzic sau fac prohibitive importul unor produse de inalt nivel tehnologic;

Promovarea exporturilor de produse prelucrate, realizate sub licenta;

Valorificarea superioara a resurselor de materii prime si de forta de munca.

interese commune ale tuturor partenerilor:

Interese comune pot sa se concetreze si in acordarea asistentei tehnice, de catre licentiar, licentiatului, in scopul obtinerii unor performante cat mai ridicate, e catre aceasta din urma;

Incheierea unor contracte incrucisate sau reciproce de licente ( cross-licencing), prin care partile titular ale unui sau mai multor brevete isi conced reciproc dreptul de exploatare al unuia sau a unora din ele( "pool' de brevete)

Sub.10 Pretul in contractual de licenta de brevete

Plata in contractual de licenta se poate face prin mai multe metode:

O suma forfetara achitata global sau in rate;

Redevente( royalties) calculate ca procent pe unitatea de produs fabricat sau comercializat sub licenta;

Metode ad valorem, carespunzator careia calculul se face la volumul valoric al produselor comercializate sun licenta;

Plata prin combinarea unor sume forfetare cu " runnig royalties";

Plata in produse fabricate cu ajutorul inventiei obtinuta prin licenta;

Plata prin redeventa este preferabila pentru licentiar, mai ales, daca acesta are certitudinea ca licentiarul are capacitatea tehnica si managerial sa realizeze o productie semnificativa sub licenta;

Plata prin combinare de sume forfetare si running royalties. Prin aceata metoda se cauta, pe de o parte, sa se asigure licentiarul cu un venit minim sub forma unor sume forfetareiar, pe de alta parte, aceasta sa fie cointeresat in cooperarea cu licentiatul, pentru valorificarea cat mai performat a inventiei;

Plata prin produse fabricate sub licenta: Aceasta metoda se inscrie in cadrul formulei de cooperare economica international care consta in livrarea de inventii sau utilaje rambursabile in produse, de preferinta, realizate pe baza importului mentionat.

Sub.11.Riscuri si restrictii in licentierea internationala

Riscuri si restrictii datorate licentiarului:

Clauza achizitionarii legale,care presupune obligativitatea licentiatului de a achizitiona odata cu brevetul de inventive si o serie de masini, instalatii, echipamente, la preturile fixate de licentiar si de care, uneori, licentiatul nu are nevoie;

Sistemul licentelor grupate, procedeu aplicat de licentari, care presupune trasmiterea, in paralel cu licenta de brevet solicitata de licentiat, si a altor licente colaterale care, uneori, nu prezinta interes pentru aceasta din urma;

Conditionarile si limitarile temporal si spatial ale productiei si comercializarii produselor realizate sub licenta, care au fost déjà mentionate, care franeaza promovarea exporturilor de produse prelucrate de catre firmele licentiate;

Preturile monopoliste: care sunt proiectate deoarece brevetele si tehnologiile de varf sunt concentrate intr-un numar relative redus de firme din tarile dezvoltate, din punct de vedere economic;

Riscuri si restricti datorate licentiatului:

Nerealizarea obiectivelor economic sub licenta la partenerii tehnici prevazuti de licentiar;

Schimbarile de reglementari provocate de revolutiile sau loviturile de stat din tara licentiatului;

Riscuri monetare commune tuturor afacerilor economice contemporane, cu deosebire in lumea subdezvoltata

Sub.12. Know-haw: definire, clasificare, particularitati ale negocierii contractului de know-haw

DEF: cuprinde inventiile nebrevetate sau nebrevetabile, inovatiile, abilitatea profesionala deosebita, experienta valoroasa profesionala, cunostintele si procedeele de exceptie.

Clasificarea

Contractual de know-haw pur - in care transferul, de know-haw nu este legat de alte operetiuni comerciale;

Contractual de know-haw complementar -care apare atunci cand conditiile de transfer de know-haw adiacent unei operatiuni comerciale complexe de genul celor amintite fac obiectul unui contract separat ;

Contractual de know-haw mixt sau combinat - in care transferul de know-haw intervine simultan cu transferul in cadrul aceluiasi contract si al altor drepturi de propietate industrial, in unele cazuri fiind asociat unei vanzari de utilaje complexe, livrarii" la cheie" a acestora;

Particularitati ale negocierii contractului de know-haw:

Know -haw-ul detine un loc insemnat in afacerile economice international si interne datorita mai multor factorii: -necesitatea valorificarii cu eficacitate maxima a investitiilor brevetate care fac obiectul unor contracte de licenta; - cerintele privind folosirea corecta a unor utilaje si instalatii importante; - necesitatea acordarii unei asistente directe prin specialist competent;

Negocierea in vederea incheierii contractelor de know-haw se particularizeaza printr-o serie de aspect si, prin riscurile pe care le prezinta pentru fiecare dintre parteneri;

Pentru propietarul si ofertantul de know- haw, negocirea comporta riscuri ce deriva din caracterul ireversibil al marfii odata insusit, fapt care necesita ca furnizarea sa ofere numai un minim de informatii asupra continutului respective asistente tehnice;

Ca atare, pe de o parte exportatorul trebuie sa manifeste o mare abilitate si sa-si prezinte oferta fara sa o decrie in detaliu, oferind numai cateva repere orientative, iar pe de o parte, in cadrul negocierii si contractarii se ridica problema alegerii mijlocului juridic de asigurare a pastrarii secretului divulgate de furnizor, in calitate de ofertant, potentialului beneficiar, spre a-l determina pe acesta din urma sa incheie contractual.

Pentru importator, negocierea si contractatrea transferului de know-haw comporta riscuri, in sensul ca acestuia Ii se pot oferi cunostinte intrate déjà in larga folosire prin publicarea in diferite reviste de specialitate.

Sub.13. Leasing-ul: definire, clasificare:

DEF: - este o tehnica de afaceri economice care are la baza un contract de locatie prin care una dintre parti denumita furnizor (finantator), proprietar al obiectului contractului trasmite celeilalte parti denumita utilizatordreptul de folosinta cu obligatia ca cel din urma sa plateasca periodic ratele de leasing .La expirarea contractului utilizatorul beneficiaza de tripla optiune: -de a achizitiona bunul in valoarea reziduala; - de a renunta la contract; - de a prelungi contractual.

Clasificare:

Dupa pozitia finantatorului:

Leasing direct= producatorul este si finantator;

Leasing indirect = intre producator si utilizator se interpune finantatorul;

Dupa continutul ratelor de leasing:

Leasing financiar = presupune ca daca prima inchiriere care se cheama inchiriere de baza sa se recupereze intreaga valoare a bunului + profitul finantatorului. Partile nu pot renunta nici una la contract. Riscurile economic-financiare se transmit catre utilizator inca din momentul semnarii contractului.Obiectul contractului nu poate fi incalcat pe perioada derulari acelui contract.Utilizatorul stie ca va devein propietarul bunului.

Leasing-ul operational = dupa prima inchiriere sau cea de baza se recupereaza doar o parte din valoarea bunului. Riscurile economic-financiare cad in sarcina finantatorului care ofera serviciu de intretinere si reparatii. Utilizatorul poate renunta la bun solicitand inlocuirea acestuia.

Dupa continutul ratelor dar continut ca strucura a ratei:

Leasing-ul brut = care se constitue pe baza pretului de vanzare + cheltuieli auxiliare;

Leasing-ul net = care se constitue numai pe baza pretului de vanzare;

Dupa mecanismul leasing-ului:

Leas-beack= este utilizat de catre propietarii unor intreprinderi atunci cand au nevoie de resurse financiare;

Time-sharing = adica este o inchiriere pe timp protejat de catre mai multi utilizatorii (ex: avioanale);

Leasing experimental = folosit ptr. promovarea produselor in afaceri economice;

Operatiunii reting = inchirierea pe zi sau pe ora se foloseste ptr. utilaje grele macarale;

Leasing-ul actionar = un leasing pe actiuni a societatii pe actiuni isi mareste capitalul social;

Master leasing sau leasing-ul cu containare care este folosite de catre companiile specializate.

Sub.14. Avantajele si limitele ptr. utilizator si finantator

Avantajele ptr utilizator:

v    Realizarea unor economii de capital in faza initiala a contractului;

v    Este mai avantajos fata de vanzarea cumpararea obisnuita din punct de vedere al uzuri morale si fizice a obictului contractului;

v    Economii apar si pe parcursul derularii contractului deoarece nivelul ratelor ramane constant permitand previzionarea cheltuieilor;

v    Bugetul firmei nu este afectat deoarece ratele de leasing se reflecta in contabilitatea ca si cheluieli si nu ca invetitie;

v    Utilizatorul poate devein proprietarul bunului cu obligatia sa plateasca valoarea reziduala;

v    Leasing-ul permite utilizatorului in anumite conditi inlocuirea bunului cu altul mai performant;

Limite ptr.utilizator:

v  este mai scump deoarece ratele de leasing se constitue pe baza pretului de vanzare al obiectului la care se adauga comisioanele si profitul finantatorului;

v  uneori se poate considera ca operatiunea prezinta avantaje financiare dar in situati limite( leasing-ul financiar);

Avantajele ptr. finantator:

v    are un rol de promovare si dezvoltarea exporturilor;

v    are un rol de promovare a produselor;

v    in plan financiar, finantatorul inregistreaza profit deoarece se aplica si o rate de risc;

v    ofera posibilitatea de a acorda service suplimentare contra cost;

v    poate trasmite de la bun inceput riscurile economice si financiare celuilalte parti;

v    bunurile respective pot beneficia de inchiriere;

Limite:

v    care decurg din dreptul de proprietate;

v    riscul deteriorari bunului;

v    riscul ca acesta sa nu mai poata fi reinchiriat/refolosit.

Sub. 15. Tripla optiune in leasing

de a achizitiona bunul la valoarea reziduala;

de a renunta la contract;

de a prelungi contractual.

Sub.16. Modul de calcul al taxei de leasing

Taxa de leasing este, de regula, fixate ca o suma constanta ce trebuie platita semestrial, trimestrial sau lunar

Calculul taxei ce trebuie platita de catre utilizator se face luand in seama conditiile de piata, riscurile care pot intervene pe perioade inchirierii de baza, posibilitatea de a reinchiria ulterior bunul altui clint.

Plata chiriei poate fi fixate in mod anticipat ( la inceputul perioadei) sau la sfarsitul perioadei. Societatea de leasing stabileste, de regula, ca trebuie sa se plateasca cu anticipatie un nr. de rate la inchierea contractului.

Etapele stabilirii ratei de lesing:

determinarea pretului real de achizitie a echipamentului, la care se adauga cheltuielile de transport si altele;

determinarea comisionului societatii de leasing, care depinde atat de pretul echipamentului cat si de cheltuielile generale ale societatii ( in general, el se situeaza intre 5-25%);

stabilirea cotelor procentuale de amortizare a echipamentului care, prin aplicarea la cheltuielile de capital si insumate, asigura recuperarea uzurii fizice a echipamentului;

aplicarea unei cote procentuale asupra cheltuielilor de capital, a factorilor care cuantifica serviciile de creditare sau ajutorul financiar pe care il acorda societatea de leasing clientului; acest factor este intalnit si sub denumirea "de rata taxei anuale".

Sub 17. Etapele unei afaceri de leasing

cercetarea pietei externe si desfasurarea unei activitati promotionale prin forme adecvate: promovarea leasingului presupune o atenta cercetare a cererii potentiale a pietei,precum si o reclama comerciala adecvata.

initierea operatiunilor de leasing: concentrarea partenerilor si declansarea nogocierilor se realizeaza fie ca urmare a initiative societatii de leasing, care intocmeste o cerere de obtinere a unor bunuri de leasing.

societatea de leasing examineaza cererea clintului: si, daca este de acord cu operatiunea comerciala respective, incheie un contract de vanzare cumparare cu propietarul bunului solicitat;

incheierea contractului de leasing: constitue etapa cu caracter hotaratoare in afacerea economica respective;

livrarea bunului: reprezinta un alt moment important, aceasta realizandu-se in conditiile incheierii unui proces-verbal de receptive, semnat de partile contractului.

Acordarea asistentei tehnice asupra produsului: conform prevederilor contractual;

Lichidarea operatiunii: facandu-se, de regula, tripla optiune: cumpararea produsului, prelungirea contractului de leasing, restituirea produsului.

Sub 18.Franchising-ul: definire, clasificare

DEF: este o tehnica de afaceri prin care o firma denumita franchisor-cedeaza unor personae sau firme individuale- franchiser ( franchisee) - dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-un anumit mod, pe o perioada determinate de timp si intr-un loc determinat, totodata beneficiind de succesul si protectia franchisorului contra unor procent din profitul realizat.

Clasificare:

Dupa domeniul de activitate:

v    Franciza de productie: de a produce si a comercializa un produs al francizorului indeplinind toate conditiile puse de francizor si care impune experienta din partea francizorilor;

v    Franciza de distributie: francizerul vinde produsul francizorului in spatile amenajate in conditiile cerute de francizer;

v    Franciza de service: presupune gestionarea anumitor servicii de catre francizer; in domeniul hotelir:Inter-Continental,Novatel, Hilton, Marriot;

Dupa modalitatea specifica de exploatare a francizei:

v    Franciza financiara: folosita in domeniul hotelier si presupune investitii mari de capital, calitate de catre un francizer asociat al francizorului;

v    Franciza de stant: presupune amenajarea unui stand cu insemnele francizorului, intr-un magazine;

Dupa gradul de determinare al obiectului francizabil:

v    Franciza afacerii ( Bussiness Format Franchising ): cea mai complexa in ceea ce priveste nr de transmise de francizor;

v    Franciza afiliata: in care francizorul identifica francizerii;

v    Franciza principal +subfranciza: francizorul identifica un beneficiar francizat ( urmareste afacerea prin alti francizeri ) francizorul care se numeste "master franchiser'';

v    Contractual de zona: cand un francizer deschide mai multe unitati pe un anumit teritoriu;

v    Franciza multi-conceptuala: priveste situatiile in care francizorii achizitioneaza sau dezvolta noi conepte franciza pe care le exploateaza in retea.

v    Acord reciproc de franciza: se realizeaza intre doi comercianti care ofera produse sau servicii identice sau considerate astfel dupa proprietatile lor, pretul sau folosinta lor.

v    Franciza Nisa: este un concept de franciza dezvoltat, in special in ultimii ani, mai ales in franciza lanturilor hoteliere si de restaurant.

Sub 19. Principalii factori care concur la reusita unei afaceri de franciza

Principalii factori in reusita afacerilor de franchising sunt:

v    Traditia : din tara in care se incepe o asemenea afacere, presupune ca beneficiarul sistemului de franchising sa se implice in punerea in practica a afacerii in tara sa, tinand cont de elementele traditionale din domeniul respective.

v    Legislatia: este obligatorie corelarea legislatiei international ce cea a tarii in care se realizeaza afacerea.

v    Comunicarea : contribuie la o buna intelegere cu partenerul din strainatate, iar reteau moderna de comunicatie poate contribui la schimbul de informatii, fara de care nu se poate obtine succesul;

v    Testarea pietei : in acest sens, trebuie sa se efectueze atat instruirea personalului in specificul pietei, cat si supravegherea acestuia pentru a avea siguranta calitatii serviciilor.

Sub.20. Etapele initierii unei afaceri in sistem franciza

Intreprinzatorul- viitorul francizor- pune la punct o afacere vizand lansarea unui produs, a unui serviciu, a unei retele de distributie. El trebuie sa devina titularul drepturilor asupra unei firme, emblem, marci comerciale, know-how, drepturile de autor, brevete de inventive, desene si modele indusriale, pe care le exploateaza in afacerea pe care o conduce;

Exploatarea conceptului de afacere al viitorului francizor in doua-trei unitati pilot, pe durata a doi-trei ani. Conceptul de afacere este verificat, imbunatatit, pregatit pentru multiplicarea in sistem de franciza, promovat printr-o publicitate adecvata impreuna cu marca folosita de catre intreprinzator;

Lansarea ofertei de creare a retelei de franciza. Oferta publica a francizorului poate fi urmata de numeroase raspunsuri care vor ingreuna selectia, in vreme ce o oferta lansata cu discretie poate sa nu ajunga la candidate cu adevarat valorosi.In practica este folosit, pentru evitarea neajunsurilor rezultand din aplicarea acestor metode de lansare a ofertei, sistemul de preselectie pe baza unor raspunsuri la chestionare intocmite de furnizor.

Selectarea candidatilor care indeplinesc criteriile stabilite de catre francizor

Incheierea ( eventuala) cu candidatii selectionati a unor contracte de reserve, care asigura partilor, in schimbului unui prêt, o exclusivitate in incheierea unui contract de franciza, intr-un anumit teritoriu, in perioada fixate si accesul la un numar mai mare de informatii confidential ale francizorului, intr care totalitatea clauzelor financiare ale contractului;

Punerea la dispozitia candidatilor selectionati a documentului cu informatii despre francizar si a conceptului sau de afaceri, examinarea de catre acestia a documentului pus la dispozitie, compementare documentatiei la cererea candidatlor, verificarea de catre acestia a conceptului francizorului in unitatile pilot ale acestuia.

Negocierea contractului de franciza cu candidatii care au acceptat parteneriatul in retea de franciza, urmata de transmiterea drepturilor de proprietate intelectuala si industrial francizate.

Sub. 21.Drepturile si obligatiile partilor in contractual de franciza

CESIONARUL ( FRANCHISERULUI):

v    Drepturi:

Autorizarea functionarii unui magazine, unitati de servicii;

Asistenta comerciala si financiara;

v    Obligatii:

Comercializarea produselor sau serviciilor;

Plata catre cedent a taxei de franchising;

Taxe de intrare sau de aderenta;

Redeventa royality;

CEDENTUL ( FRANCHISORULUI):

Drepturi:

Control asupra activitatii cesionarului;

Incheie aranjamente pentru finantarea operatiunii;

Devine coproprietar al unui verigi din retea;

incaseaza taxe platite de acesta;

Obligatii :

analizarea si modernizarea;

realizeazea marketingul publicitar;

inlocuieste stocurile nevandabile;

garanteaza rentabilitatea investitiilor;

pune la dispozitie procesul de fabricatie/ comercializare.

Sub 22. Avantajele si limitele franchising-ului in afacerile economice

Avantajele:

v    se bazeaza pe folosirea reciproca a resurselor material;

v    da posibilitatea franchisorului sa-si creze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace;

v    permite franchisorului sa-si extinde activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia produselor sale;

v    obtinerea de castig intr-un timp reletiv scurt, spre deosebire de intreprinzatorii obisnuiti, care au nevoie de mai mult timp pentru a castiga tot atat;

v    investitii reduse si risc valutar scazut in comparative cu folosirea unor exporturi directe prin constituirea de magazine in strainatate;

v    impartirea riscurilor;

v    imaginea unita care se trasmite pe piata;

v    adaptare la cerintele pietei;

Limitele:

v din punct de vedere al cesionarului:

lipsa unei independente totale in actiune si la faptul ca, odata cu incetarea franchisei, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele distribuite prin acest sistem;

in cazul unei operatiuni international, la aceasta se adauga si imposibilitatea de a beneficia in continuare de asistenta din partea cedentului;

v din punct de vedere al cedentului:

consumul de capital ptr initierea operatiunii;

repatrierea profitului;

selectarea cesionarilor corespunzatori;

intr-un sistem international apar problem noi referitoare la controlul si indrumarea activitatii cesionarilor;

v deosebirile de legislatie din tarile celor doi parteneri :

regimul juridic al marcilor de comert si serviciu in tara de operare;

posibilitatile franchisorului de a investi in tara respective ptr. initierea unor operatiuni pilot si posibilitatile de cooperare financiara intre cei 2 parteneri;

regimul financiar-monetar cu privire la repatrierea taxelor de redeventa sau utilizarea acestuia.

Sub 23. Licitatiile: definire, caracteristici, clasificare

DEF: tehnica de afaceri si o piata care concentreaza in timp si spatiu cererea si oferta de bunuri sau service au caracter periodic sau ocazional si presupune vanzarea sau cumpararea unor bunuri si servici la cel mai bun prêt care rezulta din adjudecare ( este momentul in care vanzatorul sau cumparatorul anunta ultimul pret).

Caracteristici:

v se desfasoara potrivit unuor reglementarii stabilite de legislatia in vigoare sau specifice firmelor organizatoare;

v Ofera premizele incheierii unor afaceri loiale;

v In cadrul licitatiilor pretul se stabileste ca rezultat al concurentei intre participant;

v Ofera posibilitatea promovarii negocierii si contractarii afacerii;

v In urma licitatiei se incheie contracte de vanzare cumparare in afacerile ec;

Clasificare:

Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii:

v    Licitatii pentru vanzare ( de export), numite si " auctiuni";

v     Licitatii pentru cumparare ( de import), numite si " tratative de concurenta" sau " adjudecari";

Tinand cont de regimul juridic:

v    Licitatii publice (deschise), la care numarul de participant este nelimitat, putand lua parte cu sanse egale toate firmele interesate;

v    Licitatii inchise ( limitate) organizate numai pentru un anumit numar de firme specializate, invitate de organizatori;

Dupa frecventa organizarii:

v  Periodice, care au loc cu regularitate, in anumite locuri;

v  Ocazionale, organizate atunci cand este;

Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate:

v    Licitatii cu ridicata;

v    Licitatii cu amanuntul;

Dupa natura obiectului tranzactionat:

v    Licitatii pentru produsele de baza ( materii prime, semifabricate);

v    Licitatii pentru produse finite;

v    Cele pentru anumite lucrari si obiectivele economice complexe;

v    Licitatii pentru servicii;

Sub 24. Mecanismul licitatiei de vanzare

Pregatirea licitatiei: organizatorul isi stabileste o serie de elemente adica se stabileste bunul licitatiei, locul,unde se va desfasura licitatia,perioada sau data, tipul de licitatie, se evalueaza bunul;

Realizarea anuntului: privind organizarea licitatiei si publicarea sau trimiterea acestuia.Intr-un anunt trebuie cuprinse urmatoarele date sau informatii: - firma organizatoare; - bunul vandut; data si locul cand se va desfasura licitatia; - tipul licitatiei; - pretul de pornire; - persoana de contact; - termenul pana la care se pot inscrie;

Pregatirea marfii si depozitarea: marfa trebuie depozitata corespunzator si pregatite mastre: cereale; fructe; legume. In anumite situatii este necesar un catalog de prezentare ( ptr. obiectele de arta, instalatii, echipamente, bunurile imobile). Anumite bunuri trebuie sa fie expuse in sala de organizare a licitatiei. In licitatii se foloseste in deosebi metoda de determinare a calitatii tel-qual (vazut-placut);

Stabilirea pretului: vanzatorul are la dispozitie 2 metode de stabilire a pretului: Pretul minim de strigare si Pretul maxim de strigare ;

Adjudecarea:- stabilirea castigatorului licitatiei;

Plata de catre castigator a unei garantii;

Incheierea contractului

25. Mecanismul pregatirii, organizarii si derularii licitatiei de cumparare din punct de vedere al organizatorilor si al firmelor participante

Din punct de vedere al organizatorului (cumparatorului):

Anuntul: privind organizarea licitatiei de cumparare, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: - sa fie complet ( toate datele de care ofertantii ar fi interesatii, cine organizeaza licitatia, termenul de achizitie a caietului de sarcina, pana cand depune oferta,locul, ora, zi); persoana de contact; anuntul trebuie difuzat in mass- media sau trimis sub forma de invitatie; nivelul taxelor trebuie sa fie cunoscut;

Redactarea caietului de sarcini: (principalul document in licitatia de cumparare si are rol cererea de oferta);

Elementele componente:

v    Conditii generale: date de identificare a cumparatorului, conditiile privin stabilirea ofertei, limba de redactare a ofertei;

v    Conditiile comerciale sau economice:- detalirea pretuluipe urmatoarele component: caietul de sarcini nu prevede nivelul pretului, ci doar o serie de elemente privitoare la prêt ( moneda, modul de detalire a pretului,termenul de plata, modalitatii si mijloace de plate); - termenul de livrare, conditiile de livrare, de transport, asigurari, taxe;

v    Conditile tehnice: sunt cele mai importante: - decrierea produsului; - caracteristicile tehnice ale produsului; - piese de schimb; - asistenta si servis; - intretinere;

Primirea ofertei: termenul de primire a ofertei;

Preselectia: cumparatorul analizeaza oferta tehnica, sa va selecta doar cele care corespund conditiilor tehnice din caietul de sarcini, oferta invalida nu participa la adjudecare;

Adjudecarea : - desemnarea ofertei castigatoare; - se ocupa de adjudecare comisia de analiza; - alegerea ofertei celei mai avantajoase pe baza urmatoarelor criteria: - pretul( cel mai mic) ; conditiile de creditare; experienta, notorietatea ofertantului; posibilitati oferite postvanzare;

Primirea garantiei: ( de buna executie de la castigator si returnarea garantiilor de participare( catre ofertantii necastigatori)). Garantia de participare se stabileste in cuantum de 1,5 % din valoarea produsului si se pote constitui in numerar sau sub forma de scrisoare de garantie bancara. Este achitata de toti participantii si se returneaza apoi de organizator firmei necastigatoare. Garantia de buna executie sau de onoare se plateste de catre castigatorul licitatie in momentul in care este informat de acest lucru. Are o valoare din 5% din oferta in general;

Incheierea contractului:

Din punct de vedere al firmelor participante ( ofertantului):

Primirea invitatiei,vizionarea anuntului;

Achitarea caietului de sarcina;

Intocmirea ofertei: conform cu caietul de sarcini:- ofeta generala, - oferta tehnica, - oferta comerciala ( apare nivelul pretului);

Participarea la licitatie si plata garantiei;

Primirea raspunsului sau a rezultatului licitatiei si a invitatiei de a incheia contractual dc este castigator;

Plata garantiei de buna executie:

Incheierea contractului

Sub 26.Caietul de sarcini: definire, rol, continut

DEF: document cel mai important in mecanismul licitatiei de import, indeplineste functia de cerere de oferta si cuprinde conditiile care pot fi grupate in 3 categorii: generale, comerciale, tehnice.Intocmirea caietului sta in sarcina organizatorului care, pentru elaborarea lui, apeleaza, de regula, la firme de consultant care au compentente necesare in domeniu respective.

Rol: indeplineste functia de cerere de oferta;

Continut: conditile generale; comerciale; tehice;

Sub 27. Criteriile de determinare a ofertei celei mai avantajoase in licitatiile de cumparare

v    Conditile de creditare;

v    Perioada de gratie;

v    Termenul de livrare (de executie);

v    Calitatea serviciului si asigurarea cu piese de schimb;

v    Gradul de antrenare a firmelor indigene;

v    Costurile operationale ( logistice);

v    Pret ;

v      Calitatea produsului;

Sub 28. Bursa: definire, caracteristici, clasificare, functii

DEF: este a tehnica de afaceri economice care caracterizeaza in timp si spatiu cerere si oferta de marfuri, valori, titluri si dupa un program bine stabiliti potrivit unor regulamente bine stabilite si intr-un loc cunoscut de catre vanzator si comparator care pot participa la tranzacti in nume propriu sau prin reprezentanti. Bursa este o piata concurentiala.

Caracteristici:

v    Are un caracter colectiv ( la constituire ei isi aduc contributie un nr de investitor prin actiunile pe care le detin);

v    Fiecare bursa isi activitatea dupa un regulament in plus activitatea bursiera este reglementata legal;

v    Tranzactiile se desfasoara in cadrul unor sesiuni sau sedinte stabilite dupa un program/orar, la incheiere contractelor, respective catatiile bursei;

v    Cotatile bursei sunt trasmise publicului si stau la baza analizelor privind evolutia sau tendintele pietei;

v    Bursa este o piata concurentiala prin libera formare a pretului in urma intalnirii cereri cu oferta.

Clasificare:

v    Dupa sfera de cuprindere:

Bursa generala= piete unde se tranzactioneaza marfuri;

Bursa speciala = piete unde se tranzactioneaza numai caracteristiciile unor anumite marfuri;

v    Dupa obiectul de activitate:

Bursa de marfuri: se caracterizeaza prin existenta in formarea fluxurilor tranzactionate trebuie sa aiba urmatoarele caracteristice: - sa poata fi inlocuite oricand cu altele de aceelasi calitate; - oferta tb sa fie ampla; - cererea tb sa fie ampla si solvabila; - loturile de marfuri tb sa fie inter-scimbabila; - produsele trebuie sa fie depozitate fara sa li se modifice nici o caracteristica;

Bursa de valorii: se tranzactioneaza hartii de valoare ( efecte comerciale), marfurii de valoare: - obligatiuni; actiuni;

Bursa de devidende: se tranzactioneaza devize;

v    Dupa proprietate:

Bursa privata;

Bursa publica;

v    Dupa modul de administare al participantilor:

bursa cu participare limitata: (numai anumite persoane);

bursa cu participare nelimitata.

Functiile:

faciliteaza derularea afacerilor economice nu toate activitatiile bursei se finalizeaza cu actiuni fizice;

valoare in formarea preturiilor marfurilor care influenteaza preturile altor marfuri de pe piata fizica;

valoare in formarea fluxurilor monetare;

ofera informatii cu privire la tendintele pietei si stau la baza previziunilor;

are o influenta complexa asupra riscurilor;

colectarea de date si de difuzare de informatii cu privire la cotatiile, volumul tranzactiei.

Sub 29. Ordinele de bursa: definire, clasificare

DEF: reprezinta mandate trasmise de catre investitori brockerilor sau intermediari, au caracter obligatoriu iar brockerul devine raspunzator ptr. felul in care le executa

Clasificare:

dupa perioada de valabilitate a ordinului:

Ordinele la zi : tb executat pe parcursul zile respective dc nu se executa se anuleaza automat;

Ordinal cu valabilitate prestanilita de investitor: care poate fi pana la 18 luni dc este vorba la termen, la vedere pe parcursul luni;

Ordine fara perioada prestabilita de investitor: pe ordin nu se scrie nimic se intelege ca pana la sfarsitul luni in curs;

dupa pretul indicat pe ordin:

Ordinele ''la piata': market order/au mienx ordinal trebuie executat la cel mai bun prêt al pietei;

Ordinele limita: cand investitorul stabileste o limita maxima ptr. cumparare sau o limita minima ptr, vanzare;

Ordinele stop: care se transmit atunci cand se doreste limitarea pierderiilor sau conservarea castigului. Investitorul ii trasmite brockerului sa execute ordinal tinand cont de evolutia pietei: Mentionand cu grije cu atentie.

Sub 30 .Cotatiile si cursul de bursa: definire, clasificare

DEF: reprezinta preturile inregistrate in cadrul sedintei bursiere care se i-au incalcul in incheierea contractelor de bursa;

Clasificare:

A.  din punct de vedere al utilizatiilor in afacere:

Cotatia efectiva: este pretul la care s-au incheiat contractele, marfa sau valuta s-au tranzactionat;

Cotatia nominal: pretul unei marfi sau valute care lipsesete de la tranzactie o anumita perioada;

B.  dupa caracterul lor identificam:

Cotati oficiale: respective preturile la care se incheie afacerile bursiere la sfarsitul sesiuni de dimineata sau oficiala (considerata);

Cotatii neoficiale: aceste sunt preturile rezultate in urma tranzactilor de dupa amiaza sau sesiunea de seara care este neoficiala cu scopul de a se previziona piata;

C. dupa modul de calcul:

Cotatii medii: media aritmetica a preturilor inregistrate intr-o anumita zi sau pe o anumita perioada;

Cotatii limita: limita maxima respective pretul maxim de vanzare sau de cumparare sau pretul minim de vanzare sau de cumparare inregistate pe parcursul unei sesiuni sau perioade.

Sub 31. Operatiuni de bursa: definire, clasificare

DEF: reprezinta afacerii desfasurate la bursa in deosebi cu scopul de a obtine un castig din diferentele de prêt si mai putin cu scopul de achizitiona sau de a vinde marfa.

Clasificare:

dupa momentul finalizarii:

La vedere: inseamna ca afacerea se incheie printr-un contract imediat dupa lansarea ordinului prin intalnirea vanzatorului cu cumparatorul pe piata;

La termen: care presupun existenta urmatoarelor conditii: exista o diferenta de timp intre momentul incheierii contractului si finalizarile lui; se impart in 2 categorii:

speculative: initiaza un nou tip de operatiuni; obtin un castig din diferente de pret:

Operatiunii ''a la hausse'': cel care initiaza mizeaza pe cresterea pretului intotdeuna este un comparator intre monentul t0 adica momentul semnarii contactului si t1 cand are loc lichidarea.Dc previziunea se adevereste obtine un cartig deoarece poate revinde marfa la un prêt mai mare;

Operatiunea "a la baisse": cel care intiaza mizeaza pe scaderea pretului este vanzatorul intre momentul t0 adica in momentul semnarii contractului si t1 adica cand are loc lichidarea. Dc previziunile se adeveresc obtine un castig deoarece isi poate recupera marfa la un prêt mai mic;

Futures: consta in angajamentul contractual al partilor de a livra, respective de a prelua la o dat viitoare, o marfa sau o valoare determinate, la un prêt convenit in momentul contractarii, daca pozitia operatorului ramane deschisa;

Conditionate (a prime) operatiunile la termen care permit insa permite cumparatorului sa aleaga intre executarea contractului sau abandonarea lui prin plata unei prime catre vanzator;

Dupa scopul urmarit:

v  Operatiuni simple: determinate de interesele vanzatorului si cumparatorului;

v  Operatiuni de arbitraj: prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri, fara ca arbitrajul sa-si asume riscul pretului;

v  Operatiuni de acoperire( hedging): prin care se urmareste acoperirea pierderilor determinate de evolutiile nefavorabila ale cursului bursier;

v  Operatiuni speculative: ce au drept scop obtinerea unui profit din diferente de curs existente intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii, prin asumarea unui risc;

v      Operatiuni cu caracter ethnic: generate de creatorii de piata ( market orders) pentru mentinerea echilibrului si stabilitatii pietei.

32. Operatiuni speculative 'a la hausse' si 'a la baisse'

Operatiunea'' a la hausse'': cel care initiaza mizeaza pe cresterea pretului intotdeuna este un comparator intre monentul t0 adica momentul semnarii contactului si t1 cand are loc lichidarea. Dc previziunea se adevereste obtine un cartig deoarece poate revinde marfa la un prêt mai mare;

Operatiunea"a la baisse'': cel care intiaza mizeaza pe scaderea pretului este vanzatorul intre momentul t0 adica in momentul semnarii contractului si t1 adica cand are loc lichidarea. Dc previziunile se adeveresc obtine un castig deoarece isi poate recupera marfa la un prêt mai mic.

Sub 33. Operatiuni futures: definire, caracteristici, modalitati de lichidare

DEF: consta in angajamentul contractual al partilor de a livra, respective de a prelua la o dat viitoare, o marfa sau o valoare determinate, la un prêt convenit in momentul contractarii, daca pozitia operatorului ramane deschisa.

Caracteristici:

Conditiile contractual sunt standardizate in privinta naturii activului de baza ( calitate,cantitate contractuala);

Fiecare contract are un termen de executare, precizandu-se locul unde va avea loc lichidarea;

Contractile sunt substituibile, deoarece obiectul lor este un active omogen;

Pretul contractelor futures se stabileste prin procedura specifica bursei, variaza zilnic si, ca atare, valoarea contractului este variabila, marcata la piata ( market to market), pierderile unei dintre partile contractual fiind transferate ca venituri ale celeilalte parti;

Modalitati de lichidare:

Prin livrare, respective acceptarea livrarii, in cazul pozitiei " long" sau efectuarea livrarii activului e baza contractului futures, in cazul pozitiei short;

Prin efectuarea unei afaceri futures de sens contrar,operatiunea denumita compensare (" offsetting'). In plus, anumite contracte permit, ca alternarea la livrarea fizica, plata in numerar.

Sub 34. Operatiuni de hedging: definire, clasificare:

DEF: conta in imbinarea unor afaceri de sens opus ( vanzare/cumparare) in scopul reducerii sau eliminarii riscului de prêt sau a celui de schimb monetar si presupune stabilirea unei pozitii viitoare ( futures) la bursa, pozitie inversa celei detinute pe piata fizica ( cash), dar pe aceeasi baza de pret.

Clasificare:

Dupa pozitia de vanzare sau cumparare:

Hedingul scurt sau de vanzare (short hege): este initiat de un hedger care detine o marfa in stoc, cumpara sau produce o marfa fizica si, in vederea limitarii sau eliminarii riscului de scadere a preturilor cash, vinde un echivalent de contracte futures.

Hedgingul lung sau de cumparare( long hedge): consta in cumpararea la un moment dat a unor contracte futures, luand pozitia " long" la bursa, in scopul limitarii sau eliminarii riscului cresterii preturilor cash in cazul vanzarilor de marfa pe care urmeaza sa o achizitioneze ulterior;

Dupa mecanismul de realizare si scopul urmarit:

.Hedgingul perfect sau pur, care permite eliminarea complete a riscurilor de pret, intrucat presupune o evolutie perfect paralela a preturilor cash si a celor la termen ( futures), astfel incat pierderea inregistrata pe una din piete va fi total compensate de profitul realizat de cealalta (la bursa);

Hedgingul ca alternative a contractarii cu livrare ulterioara: prin care operatorul dechide o pozotie la termen, prin lichidarea unui numar de contracte la termen el evitand riscul de neexecutare la scadenta a obligatiilor celeilalte parti contractante;

Hedgingul in scopul obtinerii unui profit: din evolutia preturilor viitoare care, la randul sau, cunoaste mai multe variante:

v    Hedgingul anticipativ : se cumpara sau se vand contracte la termen pentru a acoperi obligatiile ferme ce se vor contracta in viitor pe piata cash;

v    Hedgingul selective ( partial): numai o parte din cantitatea totala de marfa se acopera prin hedge, cealalta putund servi speculatiei;

v    Hegingul prin baza: se vinde sau se cumpara la un prêt superior sau inferior unui anumit contract la termen.

Sub 35 Operatiuni de spriding: definire, clasificare

DEF: este o imbinare a doua contracte futures opus, presupunand luarea simultana sau la date aprapriate de pozitii contabalansate de cumpararea si vanzarea, pozitiile futures putand sa se refere la :a - luni de livrare deferite; b - piete diferite; c- produse diferite dar interdependente; d- produs principal-subprodus.

Clasificare:

Intre luni de livrare( Interdelivery Spread, Intaprodus(Intracommodity Spread)): comercializarea unor contracte pentru aceeasi marfa se face la aceeasi bursa, dar la doua termene futures diferite;

Spread-uri interpiete/interburse( Intermarket Spread): sau arbitraje cu marfa ( Arbitrage): comercializare pentru aceeasi marfa si luna de livrare, dar la doua burse diferite;

Spread-uri interprodus (Intercommodity Spread): spread la aceeasi bursa, ptr. aceeasi luna de livrare, dar pentru produse inerdependente;

Sprea-uri produs-subprodus (Commodity- Producr Spread): spred la aceeasi bursa, intre contractele futures ale unui produs de baza si un subprodus al sau.