 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
REFORMAREA SISTEMULUI SPORTIV NATIONAL - O NECESITATE
Abordarea unor schimbari de structura in sistemul sportiv national
Factorii responsabili ANS si COSR (nu sunt singuri), au formulat cateva puncte strategice pentru reformarea sistemului (subsistemului sport). Pornind de la aceasta viziune, imi permit sa abordez printr-o parere personala aspectele vizate, dar prin prisma managementului performant.
Managementul schimbarii, ca si in alte domenii va cuprinde trei etape:
analiza;
decizia;
implementarea.
O analiza s-a efectuat, propunandu-se cateva cai si mijloace de reformare, actiunea oprindu-se la acest stadiu - caci nu s-a trecut la etapa decizionala. De implementare nici vorba.
Acest aspect, regretabil, se intalneste si la nivelul federatiilor sportive nationale.
Ce trebuie sa se urmareasca prin reformare?
Aspectele principale (vor fi si colaterale, cu certitudine, greu de cuantificat in present), sunt:
orientarea activitatilor sportive de la "public" la "privat" (toate resursele);
trecerea de la "administratie" la "management";
valoarea activitatilor sportive se va raporta la dorintele practicantilor, la competitivitate pe plan international, la nivelul marilor "forte" sportive;
atentie si sprijin (public si privat) asigurarii unei activitati continue in federatiile sportive nationale;
modernizarea structurilor sportive (legislatie si aliniere la cerintele U.E.);
activitatii sportive de performanta ii va fi specifica calitatea inalta si vor prevala activitati cu nuante de eficienta devansandu-le pe cele democratice;
implementarea managementului se va realize prin legislatie si organizare, prin relatii interpersonale pe un fond de mentalitate noua, recunoastere a managerilor ca reale personalitati ale domeniului si actionare perfecta in relatiile economiei de piata.
Urmarind aceasta abordare a reformei la nivel de macrosistem - inclusiv federatii, este necesar a se tine seama de tendintele din U.E.
Domeniul educatiei publice
|
Educatie
In viziunea preconizata de U.E., managementul sportive va trebui sa opereze intre managementul politic (interes si sprijin National si logistic mentinut pentru sport) si managementul commercial (management performant pentru rezultate sportive de exceptie asigurand un marketing productive).
Management Politic Management Comercial
2. Structurile organizationale si resursele sistemului sportiv national (macrosistem)
Organizatii guvernamentale, nonguvernamentale si nonprofit, cu implicatii in sport
Raportand intreaga problematica a organizarii, la perioada dupa 1989, trebuie remarcat ca au functionat organizatiile guvernamentale:
Ministerul Sportului;
Ministerul Tineretului si Sportului (mariajul cu "Tineretul" nu a reusit);
Agentia Nationala pentru Sport.
Structural, celelalte organizatii ce functioneaza in Romania, se grupeazain doua categorii:
Organizatii guvernamentale (O.G.);
Organizatii nonguvernamentale (O.N.G.), in care le cuprindem si pe cele nonprofit (O.N.P.).
Toate aceste organizatii, fie ele guvernamentale sau nonguvernamentale functioneaza ca efect a unor acte legislative.
Diversificarea si multiplicarea resurselor in managementul sistemului sportiv, in prezent si intr-o perspectiva apropiata
Constituind o adevarata "problema" pentru toate structurile sportive, vom incepe cu resursele financiare.
Resursele financiare provin din urmatoarele surse:
a) Subventii de la Bugetul de Stat (% din PIB)
anul 1998 - 0,072%;
anul 1999 - 0,079%;
anul 2000 - 0,92% - an olimpic;
anul 2001 - 0,066%;
anul 2002 - 0,049%;
anul 2003 - 0,068%;
anul 2004 - 0,091 % - an olimpic;
anul 2005 - 0,065%;
anul 2006 - 0,065%.
b) Fondul National pentru dezvoltarea sportului (F.N.D.S)
c) Procent din profitul "Loteriei pentru Sport"
d) Cota de 3% din incasarile Loteriei Nationale
e) Cota de 10 - 30% din sumele jucate la pariuri si pronosticuri
sportive
f) Cota de 25% din impozitul pe spectacole si manifestari sportive
g) Cota de 2% din accizele de bauturi alcoolice si tutun
h) Cota de 10% din impozitul pe transferul sportivilor
i) Contributia de 10% din cesionarea de catre organizatori a
drepturilor de transmisie TV
j) Cota de 10% din taxa de urbanism si autorizatiei de constructie
(local).
Beneficiarii acestui fond sunt: colectivitatile locale si federatiile sportive nationale.
Apar multe semne de intrebare, referitoare la anumite "cote", de asemenea privind transparenta sumelor incasate vis-a-vis de nevoile federatiilor sportive nationale?
Sustinerea legislatiei, este determinanta in asigurarea resurselor financiare, aceasta trebuie imbunatatita in favoarea structurilor sportive (legea privind Codul Fiscal, Legea Sponsorizarii etc.).
Resursele materiale, constituite din active mobile si imobile, sunt cunoscute. Trebuie, in cadrul reformei, sa se aplice principiul de administrare descentralizata, avandu-se in vedere in primul rand federatiile sportive nationale. Situatia celor 10 federatii, care dispun de baze sportive primite in administrare, trebuie generalizata la toate cele ce au nevoie pentru pregatirea sportivilor de nivel international (lupte, box, volei, baschet, schi, bob, etc.).
Administrarea si punerea la dispozitia loturilor reprezentative (pregatire - rfacere) a Complexelor Sportive Nationale, trebuie sa urmareasca un unic scop - performanta sportiva, inclusiv din punct de vedere al calitatii.
Complexele Sportive Nationale aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, sunt:
Complexul Sportiv National "Lia Manoliu" Bucuresti;
Complexul Sportiv "Poiana Brasov";
Complexul Sportiv "Izvoru Muresului";
Complexul Sportiv "Bascov" Pitesti;
Complexul Sportiv "Piatra Arsa";
Complexul Sportiv Snagov "Baza Noua";
Complexul Sportiv "N. Navasard" Snagov.
Referitor la bazele sportive (complexe - baze unisport) - in preocuparea reformarii - a aplicarii managementului trebuie sa se realizeze in perioada 2005 - 2012, urmatoarele:
refacerea si modernizarea tuturor bazelor sportive existente si construirea de noi baze moderne pentru fotbal, jocuri sportive, patinoare, bazine de inot (polo), piste de canotaj, kaiac-canoe, omologabile etc., toate cuprinse si subventionate printr-un program guvernamental;
sprijinirea (legislativa si administrativa) a federatiilor, pentru "improprietarirea" federatiilor sportive nationale cu baze sportive, locatii etc.
Resursele umane, raman esalonul principal al implementarii managementului in sport, omul fiind cel in jurul caruia se concep si dezvolta toate actiunile. Este nevoie de manageri tineri, formati si instruiti pentru relatiile societatii capitaliste, ale Uniunii Europene.
Se impune:
program national de selectie (federatii);
formarea si perfectionarea specialistilot domeniului:
invatamantul liceal si universitar de specialitate (de stat si particular);
conectarea institutiilor din structura Agentiei Nationale pentru Sport, la nevoile federatiilor sportive:
Institutul National de Cercetare pentru Sport;
Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor;
Muzeul Sportului.
Practica sportiva
Cercetare
Invatamant de specialitate
Obiectivele activitatilor din trinomul de mai sus, va cuprinde:
Studii privind metodologia performantei sportive;
Studii privind marketingul activitatii sportive;
Studiul privind infrastructura si ambientul competitiei sportive;
Studiul privind resursele umane si informationale.
La nivelul sistemului sportiv, resursele informationale la "moda", pentru perioada ce urmeaza sunt cele ce sustin schimbarile manageriale preconizate cat si cele de consolidare si perfectionare continua.
Informatiile utile, sunt:
de natura interna;
de natura externa.
Pe langa cele cunoscute, trebuie sa se apeleze la o forma de consulting (firma de specialitate si mijloace specifice), urmarind:
elaborari si dezvoltari ale strategiei;
investitii in activitatea sportiva;
crearea si dezvoltarea ofertelor de licitatie;
managementul proiectelor diverse;
negocieri de contracte;
contracte cu mass-media;
asistenta in promovarea imaginii structurii sportive, competitiilor, sportivilor, sponsorilor, etc.;
sugestii alternative privind resursele organizationale sportive;
sugestii privind armonizarea relatiilor cu autoritatile guvernamentale, locale.
3. Legislatia in sport
Consiliul Europei si legislatia in materie de sport
Activitatea Consiliului Europei, din punct de vedere legislativ, in materie de sport, este coordonata de Consiliul director pentru dezvoltarea sportului.
Activitatea juridica a acestui for, se materializeaza in Rezolutii si Reconectari care au devenit obligatorii si pentreu activitatea din tara noastra, odata cu semnarea de cate Romania a acordului cu Consiliul Europei.
Cum sportul nu poate fi tratat, din punct de veder juridic "ca o insula izolata in cadrul intregii societati (prof. Collomb), in atentia Consiliului Europei, au stat aproape toate aspectele activitatii sportive:
promovarea sportului;
probleme etice si umane ale sportului;
sportul si autoritatile locale;
echipament si instalatii sportive;
masuri disciplinare;
lupta impotriva dopingului si a huliganismului;
sportul si sanatatea;
gestionarea activitatilor sportive;
formarea specialistilor domeniului.
Se pune problema "diferentierii" legislatiilor de ordin general cu cele specifice sportului, aspect care nu este agreat de Consiliul Europei dar nici nu este impotriva, fapt demonstrat de numarul de tari - 19 care au o legislatie diferentiata si 16, nu (situatie existenta in anul 1995).
Se "recomanda", o armonizare a actelor juridice privind activitatile sportive cu cele de substanta generala.
In mod concret, cauzele care fac obiectul justitiei sportive, se impart, in:
cauze de ordin existential, administrativ, contencios etc.;
cauze generate de arbitraj, pe terenul sportiv, transferuri sportive, litigii cu interese intre organisme - structuri.
Din lucrarile Consiliului Europei privind legislatia in materie de sport, cateva din din ideile de baza, se refera la:
este absolut necesara aplicarea Cartei Europene a Sportului, in toate statele membre si in Romania;
armonizarea legislatiei sportului cu legislatia generala;
respectandu-se autonomia organizatiilor (structurilor) sportive se va
aborda responsabilitatile autoritatilor publice centale si locale;
armonizarea legislatiei sportive cu regulamentele organizatiilor sportive internationale si europene.
Cerinte legislative indispensabile derularii activitatilor manageriale, in sistemul sportiv national
Structurile sportive, pentru a obtine statutul de persoana juridica, trebuie sa aiba un caracter de durata si implicit stabilitate si sa indeplineasca trei conditii principale:
organizare de sine statatoare;
cu patrimoniu propriu si distinct;
un scop determinat si licit.
Toate aceste conditii trebuiesc indeplinite cumulativ.
Persoanele juridice sunt de o mare diversitate, noi vom clasifica structurile sportive (persoane juridice) numai dupa criteriile ce le deosebesc cu privire la problematica managementului, inclusiv de atragere a resurselor umane - ocupatia fortei de munca (aspect social).
Persoanele juridice pot fi:
de drept public;
de drept privat.
Persoanele juridice de drept public, sunt acelea care urmaresc scopuri de utilitatea publica, cele de drept privat se constituie prin act juridic de asociere urmarind alte scopuri decat cele de utilitate publica, printre ele sunt nominalizate si federatiile sportive nationale.
Federatiile sportive nationale, persoane fizice de drept privat, prin natura activitatii lor au un statut preferential in cadrul societatii civile (Ordonanta de Guvern nr. 26/2000).
Pentru structurile sportive de drept public, functionarea lor se asigura prin norme juridice cu continut constitutional, administrativ, fiscal iar pentru cele de drept privat actioneaza in special cele cu continut de drept civil, comercial, etc.
Dupa scopul lor, persoanele juridice se impart in persoane cu scop patrimonial (societati comerciale) si in persoane fara scop patrimonial (asociatii, fundatii). Rezulta ca majoritatea structurilor sportive sunt persoane juridice cu scop nepatrimonial - cluburi sportive, asociatii judetene, ligile profesioniste, federatiile sportive nationale (exceptie clubul sportiv de drept constituit ca societate comerciala pe actiuni).
Si prin aceasta structurare, se constata o orientare a activitatilor sportive din sfera publicului spre sfera privatului.
Resursele umane si ocupatiile sportive din Romania
Resursele umane materializate prin profesiile din domeniul sportului sunt nominalizate in Clasificarea Ocupatiilor din Romania, iar in Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Legii 69/2000, sunt precizate ocupatiile complementare din activitatea de educatie fizica si sport, creindu-se totodata si cadrul juridic de angajare a personalului, fie salariat, fie voluntar, dar intotdeauna potrivit competentelor profesionale.
Ocuparea posturilor se realizeaza prin concurs in conformitate cu legislatia in vigoare si se finalizeaza prin incheierea unui contract individual de munca, iar pentru voluntari in baza unui contract de voluntariat.
Ocupatii sportive.
Activitatile sportive sunt practicate, conduse, finantate, consiliate, cercetate, controlate si asistate metodologic si psiho-medical, de un numar de specialisti.
Sportivii de performanta pot fi "amatori" sau "profesionisti".
Sportivii amatori nu au relatii contractuale de munca cu cluburile sau asociatiile sportive, la care sunt legitimati.
Sportivii profesionisti, sunt cei care pentru practicarea sportului respectiv, indeplinesc urmatoarele conditii:
obtine licenta de sportiv profesionist (de la federatiile sportive);
incheie cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca sau o conventie in conditiile Codului Civil.
Daca prin H.G. nr. 537/1991, a fost reglementat statutul de profesionist la fotbal (sportiv - antrenor), inclusive salarizarea si celelalte drepturi, prin H.G. nr. 205/2005, a fost extinsa posibilitatea obtinerii statutului de profesionist si pentru celelalte ramuri sportive.
In clasificarea "Ocupatiilor din Romania" sunt cuprinse ocupatiile sportive, fiind clasificate pe grupe, in structura arborescenta - sub raportul competentelor profesionale, elaborata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Familiei precum si Comisia Nationala de Statistica.
Raporturi juridice de munca si voluntariat
Raportul juridic de munca (individual) se naste, de regula, prin incheierea unui contract individual de munca - fapt constatat in toate structurile sportive. Acest contract individual estr singurul act care garanteaza raporturi juridice de munca - obligatii si drepturi.
Daca dreptul de asociere in structure sportive este un drept fundamental al omului, garantat de Constitutie si exercitat prin Legea 69/2000, acceptiunea notiunii de voluntariat comporta interpretari, aceasta pana la aparitia Legii voluntariatului nr. 195/2001 (modificata si completata), care aseaza in cadrul legal desfasurarea activitatii.
Beneficiara a voluntariatului, poate fi orice structura sportiva. Si in cazul voluntariatului activitatea se desfasoara pe baza de contract privind actiuni de interes public.
Raspunderea civila in activitatea sportiva, la nivel de macrosistem, inclusive la federatiile sportive
Pentru completarea legislatiei specifice si adaptarii acestuia la situatiile sociale, se propune pentru completarea cadrului juridic si rezolvarea urmatoarelor aspecte intalnite in practica, in relatiile interpersonale (structura sportiva - sportive - specialisti):
problematica raspunderii civile precontractuale;
problematica pierderii unei perspective.
CAPITOLUL 6
MANAGEMENT SI EFICIENTA IN FEDERATIILE SPORTIVE NATIONALE
Spiritul de intrecere, competitia, dorinta permanenta a fiintei umane de autodepasire, ne convinge odata in plus ca managementul sportiv nu poate fi gandit si aplicat decat eficient, performant.
Pentru a masura eficienta managementului, in general, este necesar a se cunoaste caile si directiile de maximizare a profitului:
sa produca in conditiile celui mai mic pret de cost;
sa pastreze o cota de vanzari cu o piata de desfacere stabila;
productia sa ajunga la un nivel in care venitul marginal sa fie egal cu costul marginal.
Cum profitul pentru activitatea sportiva se materializeaza in performanta, relatia matematica a eficientizarii, arata asfel:
performanta
A.
Eficienta = resurse maxim
resurse
B.
Eficienta = performanta minim
"Lupta" dintre resurse si performanta sportiva va fi continua in procesul de management, eficienta va urmari cheltuieli minime, fara a aduce prejudicii obtinerii performantei
Modalitati privind aplicarea managementului in activitatile federatiilor sportive nationale
Este cazul sa aratam ca tot ceea ce caracterizeaza activitatea sportiva la nivel de federatie sportiva, depinde de factorul economic care asigura cantitatea si calitatea resurselor managementului, folosirea rationala si performanta a acestora.
Ce se poate face in cazul unei economii mai putin performante?
Solutiile de utilizare a resurselor manageriale trebuiesc cautate in interiorul federatiilor si mai putin in structurile administratiei statului - centrale sau locale (insistam asupra acestui aspect).
Resursele umane, atat cele chamte sa produca performanta sportiva cat si cele sa asigure mecanismul de conducere, indiferent de nivel, vor fi asigurate de fiecare federatie in parte si nu printr-un program unic "recomandat" de ANS.
Cu privire la sportivii practicanti, solutia acestora se realizeaza in proportie de 80% sub forma recrutarii si nu ca urmare a unui program. Sunt federatii (de valoare in sportul romanesc) care isi pun in mod serios probleme selectiei (F.R. Gimnastica, Canotaj, Lupte, etc.) unde s-a ajuns sa se lucreze in regim de sera, sportivii practicanti ai ramurilor sportive identificandu-se cu componentii loturilor reprezentative! Federatiile "reclama" situatia in care se afla Cluburile Sportive Scolare - neproductive, care au devenit, institutii de asigurare a salariilor pentru profesori, atat!
Spre acest esalon de structuri, trebuie sa se indrepte managementul.
Constatam ca un numar mare de fosti sportivi de valoare, se indreapta spre a deveni manageri federali si chiar daca esecurile de la federatiile de gimnastica, natatie, tenis de masa etc., aspectul in sine este de retinut si cultivat in viitor.
Formarea si perfectionarea antrenorilor, trebuie sa devina obligatia federatiilor sportive nationale, scolarizarea fiind asigurata de Centrul National de formare si Perfectionare a Antrenorilor.
Pentru popularizarea ramurii de sport, pentru ridicarea prestigiului unor competiti (nationale - internationale) unele federatii apeleaza la nume sonore ca: E. Lipa, V. Cochelea, V. Racila, S. Toma, G. Szabo, V. Hagiu, I. Lupescu, etc.
Avand asigurata baza juridica, reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 205/2005 prin modificarea Legii 69/2000 prin care se deschid usile consolidarii sportului profesionist, federatiile vor actiona in aceasta directie rezolvand multe aspecte ale resurselor umane.
Resursele materiale, pot si tebuie sa fie multiplicate pe axa bazei sportive - locatii anexe - materiale si echipament sportive.
In toate aceste compartimente, managerul va fi implementat cu ajutorul institutiilor guvernamentale, contributia de "mecenat" trecand intr-un plan secundar.
Dintre toat resursele, cele informationale au fost oarecum neglijate, considerand ca au o contributie limitata - gandire paguboasa.
Pornindu-se de la star de lucru existenta:
posibilitati reduse de a le avea;
posibilitati reduse de a folosi firme de consultanta;
depozite sarace de date;
mass-media, cu inclinatii spre subiecte de scandal, reticenta la cele de ordin metodic si organizatoric;
experienta, cunostintele acumulate in timp se considera a fi suficiente.
Finantarea si gestionarea activitatilor federatiilor sportive nationale
Ce se intrevedere pentru viitor, in actiunea de finantare a activitatilor federale?
Cu certitudine, actiuni ferme, ca:
sponsorizarea si marketingul sportiv, sa devina practici curente;
sponsorizarea sa satisfaca federatia dar si pe cele ce sponsorizeaza;
folosirea activului voluntar, diminuand cheltuielile necesare;
gestionarea corecta (beneficiu), a fondurilor financiare:
contracte avanajoase cu ANS, firme, mass-media, etc.;
cotizatii si contributii banesti sau in natura;
donatii;
venituri pentru reclame si publicitate;
venituri obtinute din taxe, vize, penalitati sportive;
cote din desfacerea unor produse la baze sportive;
chirii, locatii;
produse sportive si desfacerea lor;
activitati specifice ramurii sportive: initiere, agrement, kinetoterapie, aerobic-fitness etc.;
productie de materiale si echipament (asociere firme).
Federatiile sportive nationale trebuie sa constituie in completarea celor ce au functionat in mod obisnuit, noi comisii federale:
comisia de legislatie (jurist in organigrama);
comisia de sponsorizare si marketing (expert marketing).
Pentru obtinerea unui randament, eventual al unui profit din rularea resurselor financiare la nivelul federatiilor sportive, este nevoie de indeplinirea a doua cerinte:
A. Rigurozitate intelectuala:
a) rigoare teoretica;
b) rigoare empirica;
c) rigoare contextuala.
B. Responsabilitate:
a) managementul sportului sa satisfaca obligatii publice;
b) asigurarea unei discipline de regularizare la nivelul compartimentelor de specialitate;
c) cercetare transparenta de un bun nivel stiintific.
Concept propriu de organizare a unei federatii sportive nationale
Organigrama care sa corespunda cuprinderii circuitului activitatilor federale, poate fi cea propusa prin schimtas ce urmeaza:
FEDERATIA SPORTIVA NATIONALA
|
Compartiment cu Formare cadre |
Promovare performante sportive |
Compartiment comisii si voluntariat |
Compartiment probleme juridice |
Compartiment finantare - organizare |
|
Comisie de formare specialisti si perfectionare continua |
Coordonarea activitatii loturilor sportive reprezentative |
Comisiile: Antrenori Arbitrii De competitii De disciplina Statude si regulamente De voluntariat etc. |
Relatii juridice cu organizatii si ONG, Contracte baze-parteneri, legislatia domeniului sportiv si a ramurii de sport |
Comisia de finantare-sponsorizare Comisia de organizare competitii Comisia de relatii mass-media |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
