Standardele din familia iso-9000

STANDARDELE DIN FAMILIA ISO-9000

Standardele ISO seria 9000 sunt standarde generale, care contin recomandari privind managementul calitatii si cerinte pentru asigurarea calitatii. Ele descriu elementele sistemului calitatii, fara sa specifice cum sa fie implementate de catre o anumita intreprindere. Modalitatea concreta de proiectare si aplicare a unui sistem al calitatii depinde de obiectivele, procedurile, procesele si practicile specifice ale fiecarei intreprinderi.

ISO (Organizatia Internationala de Standardizare) este o federatie mondiala de organisme nationale de standardizare (comitete membre ale ISO). Elaborarea standardelor internationale este, in general, incredintata comitetelor tehnice de ISO. Fiecare comitet membru interesat intr-o tematica pentru care a fost creat un comitet tehnic are dreptul sa fie reprezentat in acel comitet. Organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale, care intretin legaturi cu ISO, participa de asemenea la lucrari. Proiectele standardelor internationale, adoptate de comitetele tehnice, sunt supuse aprobarii comitetelor membre inainte de acceptarea lor de catre consiliul ISO ca standarde internationale. Proiectele sunt aprobate in conformitate cu procedurile ISO, care necesita aprobarea a minim 75% din comitetele membre care au votat.

Familia de standarde ISO 9000 a inceput sa apara prin anii '60 in productia de armament cand Ministerul Apararii din Marea Britanie a introdus Standardele Apararii -adica proceduri de calitate care sa fie implementate de proiectantii, producatorii si furnizorii de echipamente militare, pentru a oferi garantia conformitatii produselor cu specificatiile lor.

Avantajele crearii unor sisteme si a unor standarde prin care furnizorii ar fi putut sa fie controlati au dus la aparitia unor standarde aplicabile in alte industrii prelucratoare, astfel ca incepand cu anii '70, nu numai produsele, ci si sistemele calitatii fac obiectul normarii, seria de standarde ISO 9000 devenind tot mai mult de neocolit.

Comform rezolutiei din 7 mai 1985 a Consiliului Comunitatilor Europene privind armonizarea standardelor tuturor tarilor membre, sunt stabilite cerintele esentiale carora trebuie sa li se conformeze produsele pentru ca acestea sa poata circula liber pe piata. Cele trei criterii esentiale care trebuie sa fie respectate sunt urmatoarele:

protectia consumatorilor impotriva pericolelor care le-ar putea afecta sanatatea si securitatea.

protectia mediului inconjurator si lupta impotriva poluarii.

folosirea rationala a energiei si a materiilor prime.

Datorita cererii la nivel international, in 1987 au fost elaborate standardele internationale pentru sistemele calitatii din familia ISO 9000 (ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003, ISO 9004), respectiv ISO 8402-Vocabular. Acestea au fost adoptate in Romania astfel: SR ISO 8402-1995, SR ISO 9000-1995, etc.(SR-Standard Roman). In anii '90 au aparut standardele de mediu din familia ISO 14000.

.Normativele referitoare la calitate au evoluat, de la originea americana si concretizarea lor britanica, la actualele standarde ISO. La aceste normative au aderat peste 100 de state, ele fiind in prezent in curs de generalizare. Standardele de calitate au fost modificate in mai multe randuri, ultima modificare concretizandu-se in standardele ISO 9000/2000, care in 3 ani vor lua locul celor utilizate in prezent.

Seria standardelor ISO 9000 sintetizeaza experienta acumulata in domeniul sistemelor calitate pe parcursul a cateva decenii, fiind in permanenta susceptibile de imbunatatiri. Cerintele lor sunt minimale, constituind doar "numitorul comun" al modului de actiune in vederea obtinerii calitatii.

Structurarea pe domenii a normativelor ISO 9000 este reprezentata in figura 2.2.1.:

Figura 2.2.1.

Principalele caracteristici ale standardelor seriei ISO 9000 sunt urmatoarele:

ISO 9000 reprezinta un ghid care are rolul de a furniza informatiile necesare privind selectia si utilizarea seriei de standarde referitoare la sistemele calitatii.

ISO 9001 este cel mai complet normativ, el fiind destinat, de regula, intreprinderilor mari, care trebuie sa asigure prevenirea aparitiei oricarei neconformitati referitoare la un produs, in toate fazele obtinerii acestuia, de la proiectare si pana la service.

ISO 9002 are un domeniu de actiune mai restrans, facand referire la prevenirea si descoperirea tuturor neconformitatilor in timpul productiei si a montajului.

ISO 9003 se aplica atunci cand se urmareste evidentierea, cu un nivel suficient de incredere, a conformitatii produsului realizat cu cerintele specificate.

ISO 9004 descrie un set de elemente de baza cu ajutorul carora sistemul de conducere a calitatii poate fi aplicat si dezvoltat.

Toate standardele din seria ISO 9000 se bazeaza pe terminologia ISO 8402-Vocabular.

Standardele ISO seria 9000 pot fi utilizate in urmatoarele situatii:

in scopul asigurarii interne a calitatii: intreprinderea urmareste satisfacerea certintelor referitoare la calitate, in conditii de rentabilitate;

in situatii contractuale, intre furnizor si client: clientul prevede prin contract anumite cerinte privind sistemul calitatii furnizorului, specificand un model de asigurare a calitatii;

pentru obtinerea unei aprobari, sau in scopul inregistrarii de catre o secunda parte: sistemul calitatii furnizorului este evaluat de catre client, in scopul recunoasterii conformitatii acestuia cu standardul de referinta;

in scopul certificarii sau inregistrarii de catre o terta parte: sistemul calitatii este evaluat de catre organismul de certificare, furnizorul mentinand acest sistem pentru toti clientii sai, cu exceptia situatiilor in care, prin contract, se stabilesc alte cerinte. Adoptarea unei asemenea solutii este avantajoasa, pentru ca permite reducerea numarului evaluarilor sistemului calitatii intreprinderii, efectuate de clienti.

Standardele ISO seria 9000 pot fi utilizate din initiativa conducerii, sau la cererea unei alte parti.

Utilizarea standardelor ISO seria 9000 la cererea unei alte parti este predominanta in multe tari, respectiv, sectoare economice, fapt datorat extinderii certificarii sistemelor calitatii. Furnizorul implementeaza in acest caz un sistem al calitatii, potrivit standardelor ISO 9001, ISO 9002 sau ISO 9003, pentru a raspunde cerintelor imediate ale clientilor sau altor parti, deci in scopul asigurarii externe a calitatii. Concomitent, sau intr-o etapa ulterioara, conducerea intreprinderii poate hotara perfectionarea sistemului calitatii, plecand de la modelul de asigurare a calitatii stabilit ca baza.

Utilizarea standardelor ISO seria 9000 din initiativa conducerii presupune un efort mai mare din partea intreprinderii pentru anticiparea nevoilor si a tendintelor pietei. In acest caz, furnizorul utilizeaza mai intai standardul ISO 9004-1 si standardele derivate din acesta pentru a implementa un sistem al calitatii, in scopul cresterii capacitatii sale de a obtine nivelul calitativ dorit. Ulterior, el poate utiliza standardele ISO 9001, ISO 9002 sau ISO 9003, ca modele de asigurare a calitatii, daca intentioneaza sa solicite certificarea conformitatii sistemului calitatii, cu aceste standarde.

In ambele situatii, se consulta in prealabil standardul ISO 9000. Acesta clarifica conceptele referitoare la calitate, relatiile dintre ele si contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO seria 9000, in cele doua scopuri principale (figura 2.2.2.):

asigurarea externa a calitatii (ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003);

asigurarea interna a calitati (ISO 9004).

Figura 2.2.2.

Standardul (ISO 9000) prevede, de asemenea, conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat, evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. Potrivit acestui standard, activitatile intreprinderii se realizeaza printr-o "retea de procese"a carei structura este, adesea, deosebit de complexa. Intreprinderea trebuie sa identifice, sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interfetele lor astfel incat sa poata obtine si imbogati permanent calitatea produselor. Acesta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza standardele ISO seria 9000.

Principalele cerinte rezultate din standardele seriei ISO 9000 pot fi grupate in trei categorii, dupa cum urmeaza:

Cerinte legate de activitatea manageriala:

raspunderea conducerii de varf privind strategia si obiectivele sistemului calitate;

evaluarea si revizuirea sistemului calitatii;

costurile calitatii;

securitatea in legatura cu produsul si raspunderea juridica pentru produs.

Cerinte functionale:

raspunderea conducerii de la nivelurile ierarhice superioare privind strategia si obiectivele sistemului calitatii;

controlul echipamentelui de masurare si incercare;

descoperirea neconformitatilor;

adoptarea actiunilor corective;

elaborarea documentatiei si a inregistrarilor privind calitatea;

utilizarea metodelor statistice.

Cerinte operationale:

calitatea in marketing;

calitatea in aprovizionare;

calitatea in productie;

controlul productiei;

verificarea produsului;

manipulare si activitati ca urmare a productiei.

Referitor la standardele ISO 9000 se poate afirma ca a nu dispune de un sistem de calitate in conformitate cu recomandarile acestora inseamna, pentru un viitor nu prea indepartat, disparitia de pe piata a intreprinderii respective.

Un loc aparte in legislatia care vizeaza sistemele de calitate este detinut de Normele Europene din seria EN. Acestea sunt de doua tipuri si anume:

de adoptare a standardelor ISO seria 9000 si care se noteaza EN 29000;

de certificare, apartinad seriei EN 45000.

Alaturi de aceste normative au fost elaboratre si alte standarde conexe, cum ar fi:

ISO 8402: Calitate-vocabular;

ISO 10011-1: Linii directoare pentru auditul sistemelor calitatii;

ISO 10011-2: Criterii de certificare pentru auditorii sistemelor calitatii;

ISO 10011-3: Managementul programelor de audit;

ISO 10012-1: Cerinte referitoare la asigurarea calitatii echipamentelor de masurare. Atestarea sistemului metrologic pentru echipamentul de masurare.

ISO 10012-2: Controlul procesului de masurare;

ISO 10013: Linii directoare pentru elaborarea manualelor calitatii.

In completarea reglementarilor prezentate mai sus, exista si Ghidurile ISO, care contin liniile calauzitoare si cerintele de ordin general obligatorii privind evaluarea conformitatii. Cateva dintre aceste "Ghiduri" sunt:

Nr.2/1991 -Termeni generali si definitiile privind standardizarea si activitatile conexe;

Nr.16/1978 -Cod de principii privind sistemele de certificare;

Nr.25/1990 -Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de etalonare si de incercari;

Nr.40/1983 -Cerinte generale pentru acceptarea organismelor de certificare.

In paralel cu standardele internationale amintite, fiecare tara in parte poseda propriile Normative nationale, care fac referire la conditiile pe care trebuie sa le respecte produsele sau serviciile realizate pentru a putea fi comercializate pe piata interna respectiva.