 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Structura managementului durabil
Putem stabili un tablou synoptic al managementului durabil ,care pretinde gestionarea trecutului,prezentului si viitorului.
Acest tablou ,nefiind complet,in fata complexitatii acestei probleme,ne permite situarea diferitelor actiuni -si actori-ai dezvoltarii durabile in cadrul unei intreprinderi sau al unei organizatii.
Este vorba de situarea activitatilor intreprinderilor si organizatiilor ,care nu figureaza in conceptia traditionala a managementului ,intr-un ciclu trecut-prezent-viitor pe care ne este foarte greu sa-l intelegem,dat fiind ca domina perioada pe termen scurt.
Diferentierea managementului durabil de gestiunea clasica
Am inteles deja ca managementul durabil al intreprinderii si organizatiei este transversal prin legatura pe care o tese intre aspectele sociale ,de mediu si economice,si are in vedere trecutul ,prezentul si viitorul.Este vorba despre un management clasic si tebuie in acest sens sa raspunda la mai multe exigente care depasesc perimetrul gestiunii clasice.
Schematic,putem reprezenta diferenta conceptiei intre gestiunea clasica si managementul durabil in felul urmator:
|
Gestiune clasica |
Management durabil |
|
|
Continut politic |
Financiar |
Moral |
|
Obiecte si scopuri |
Prezent |
Trecut/Prezent/Viitor |
|
Perimetrul responsabilitatii |
Organizatie |
Interactiune organizatie/ lumea exterioara |
|
Perimetrul competentelor |
Specializat |
Transversal |
|
Dimensiune temporala |
Termen scurt |
Termen lung |
|
Indicatori |
Econometric |
Economic/Social/Mediu |
|
Unitati de masura |
Financiar |
Monetar |
Mai bun decat un discurs lung,un exemplu ne va ajuta sa intelegem mai bine diferenta fundamentala care exista intre gestiunea clasica si managementul durabil.
EXEMPLU
POTASIUL DIN
Salinitatea panzelor fraetice din Alsacia,atinge in unele locuri 35 de grame/litru-adica egala cu cea din apa de mare-nu se datoreaza gestiunii dirigentilor actuali ai POTASIULUI DIN ALSACE.Aceasta se datoreaza nepasarii si inconstiintei a sapte generatii (1810-1960) de responsabili si ingineri care au lasat sa se acumuleze munti de deseuri saline pe malul Rhinului.
Inginerii si tehnicienii contemporani,mostenitori ai unei probleme de care nu sunt responsabili ,nu au gasit ca si unica solutie fezabila din punct de vedere tehnic si justificabila din punct de vedere economic ,decat de a delega gradual acesti munti de sare aruncandu-i in Rhin.
Doar omologii lor olandezi au o alta problema -invazia panzelor lor freatice prin apa de mare.Aceasta invazie se datoreaza prelevarilor excessive de apa ale panzelor freatice pentru nevoile unei agriculture extensive si ale uneii urbanizari fara egal in ansamblul Uniunii Europene de 25 de ani.Tarile de Jos reprezinta o regiune situata pe o distanta considerabila sub nivelul marii.Principiul vaselor comunicante intre mare si panzele freatice face ca acestea sa nu mai fie apte comunicarii.Singura sursa de apa dulce este in consecinta Rhinul ,care ,dupa ce si-a gasit sursa in Elvetia ,a traversat Germania si Franta,se varsa in Marea Nordului ,intr-un estuar care iriga jumatate din suprafata Olandei.
Insa Rhinul ,in afara DBO(cerere biologica de oxigen)si DCO(cerere chimica de oxigen),fara a vorbi de MES(materie in suspensie)transporta in ciuda unui nivel de sare de fosfat mult superior normelor sanitare internationale.Si,aceasta din cauza fosfatului din Alsacia.
Inginerii si tehnicienii olandezi nu au alta solutie decat de a trata apa din Rhin inainte de a o distribui in retelele din Amsterdam si din Rotterdam.Din punct de vedere ethnic,social si ecologic,acest lucru nu pune nici o problema.
Insa cine plateste?
Toate statele riverane sunt la originea acestui fapt,fara nici o contestatie a poluarii Rhinului.Cresterea salinitatii apei Rhinului se datoreaza POTASULUI DIN ALSACIA.
Daca olandezii au nevoia vitala de a-si colecta resursele in Rhin,este pentru ca au epuizat ,chiar distrus patrimoniul natural al apelor subterane.
POTASIUL DIN
Fanta si Italia sunt
singurele tari din Europa bcare isi stapanesc fluviile pe pamant national(cu exceptia Rhinului pentru Franta).De aici
si crearea agentiilor de basin,al caror system de functionare a fost copiat
Daca ne intrebam totusi daca perenitatea sistemului francez este inca garantata,sistemul de control al calitatii apeisi posibilitatea legala de reactie in caz de alerta,se subintelege.
Daca luam ca referinta sistemul social, altfel spus oamenii, relatiile materiale si imateriale pe care le nasc mai multe obiecte ce produc si se schimba intre ele, mediul lor nu este altul decat cadrul biopsihic in care iau forma. La nivel global, al intregii umanitati, acest cadru biopsihic se confunda cu natura. Notiunea de mediu natural acopera, in acelasi timp, cadrul natural cat si ansamblul obiectelor materiale structurate intr-un Tot Unitar, exterior sistemului social, dar si reteaua relatiilor care le leaga de acesta din urma. In particular, mediul natural nu poate fi conceput independent de reprezentarile colective sau de valorile sociale care ii sunt atasate.
Elaborarea de tehnici de valorificare in termeni monetari a fenomenelor mediului
inconjurator si
aplicarea analizei cost - avantaje : lucrarile de pionierat sunt trasate in
Marea Britanie, mai ales cu evaluarea " Comisiei Riskill" (la sfarsitul anilor
60) pentru construirea celui de-al treilea aeroport din Londra 8, sistematizate
de D. Pearce in numeroase lucrari. In Statele Unite,
Conceptia si punerea in rol a instrumentelor politicii mediului inconjurator. In traditia pigouviana, taxele si redeventele au retinut atentia economistilor. In Statele Unite,
lucrarile " Resources pur Future" (A. Kneese, B. Bower) deschid drumul aplicarii practice a acestor instrumente care gaseau in Franta o aplicare directa impreuna cu punerea in rol a agentilor de bazin 10 (Legea asupra apei din 1964) ca urmare a muncii de pionierat desfasurata de S. Kolm si H. Levy-Lambert.Cercetarile asupra dimensiunii internationale a fenomenelor si politicilor mediului inconjurator. Pe plan mondial, multi cercetatori au studiat problemele poluarii transfrontaliere si ale alocarii costurilor la scara internationala.
Viziunea ecologica a dezvoltarii durabile implica gestiunea, mentinerea stocului de
resurse si a
factorilor cu productivitate cel putin
Dezvoltarea durabila va asigura salvarea si transmiterea in viitor a capitalului natural din
urmatoarele considerente: capitalul natural constituie un factor neinlocuibil al cresterii economice; resursele naturale sunt sursa de bunastare prin aporturile lor (frumusetea unui loc natural, placere, sanatate);aceleasi resurse sunt neregenerabile si epuizarea este iremediabila: disparitia unei specii de animale, a unei vegetatii, a unui lac natural (ne confruntam astfel cu ireversibilitatea acestor actiuni); numeroase resurse care au substituit artificial, de exemplu, ecosistemele regulatoare: padurile tropicale, oceanele, speciile animale, vegetale care dispar in fiecare an.
O cale mediana se ofera gestionarului intre simplismul reducator si complexitatea dificil de stapanit,pe care o numim responsabilitate globalizata.
A lua calea mediana a responsabilitatii globalizate
Pentru intreprinderi si organizatii,managementul durabil presupune o responsabilitate globalizata ,pe care o puetm vizualiza intr-un tablou synoptic al carui principiu este acela de a prezenta managementul durabil in dimensiunile trecutului,prezentului si viitorului.
Este vorba despre activitatile intreprinderilor si organizatiilor ,care nu figureaza in conceptia traditionala a managementului,intr-un ciclu trecut-prezent-viitor,pe care il intelegem cu greu ,tocmai din cauza dominatiei termenului scurt.
Diferitele etape si principalele tehnici si metode de gestiune gasesc o logistica secventiala,care se inspira din clasica Roata Deming:
-Plan(planifica);
-Do(realiza);
-Check(verifica);
-Act(corecta).
Iruperea politicii locale,nationale si internationale in fiecare etapa a responsabilitatii globalizate si a indispensabilei negocieri intre interesele opuse nu trebuie sa fie niciodata mascata de aceasta prezentare rationalista a dezvoltarii durabile.
Reversul este un fenomen nu doar posibil,ci trebuie sa fie imaginat,prevazut si planificat,fara a stinge elanul spre success.In termeni de gestiune,managementul durabil se traduce printr-un numar destul de limitat de analize,de sinteze si actiuni,care vizeaza trecutul ,prezentul si viitorul intreprinderii.
Gestionarea trecutului
Due diligence
Evaluarea permanenta a pasivitatii mediului,sociale,si economice, insa si progresele inregsitrate ,trebuie sa faca obiectul unui bilant costuri/beneficii,exprimat in termeni de eforturi consimtite,tehnici,socialisi financiari .Mai mult decat o evaluare, un raport de Due Diligence contine o documentare solida a aspectelor legale, comerciale, financiar-fiscale ale afacerii pentru a oferi o imagine completa asupra potentialului afacerii pentru investitor. Din punctul de vedere al unui potential investitor, principalul obiectiv al unui raport Due Diligence ar fi acela de a "extrage" aspectele esentiale din cele mai importante arii ale tranzactiei supuse derularii.Due Diligence tarator este, de asemenea, in sfera de management pur.
Tablou sinoptic
Managemntul durabil al intreprinderilor si al organizatiilor
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||
Nici o negociere de
transfer de proprietate industriala nu se face actualmente ,inclusive in
fostele tari comuniste,in
EXEMPLU: STUDIU DE CAZ AL INDICATORILOR FINANCIARI AI UNUI STUDIU "DUE DILIGENCE"
Rascumpararea unei uzine de vopsele industriale
Descrierea uzinei
Intreprindere familiala la origine,stabilita pe o suprafata de 15 hectare in mediu rural,o singura locatie industriala cu o anumita suprafata(125 angajati,18 milioane de euro ca cifra de afaceri in 2002,0,4 milioane de euro ca beneficii),uzina este pusa la vanzare de catre mostenitorii stramosului fondator.
Potentialii cumparatori,inainte de a lua o decizie,cer un studiu al potentialelor riscuri ,legate de activitate.
Raportul financiar care rezulta din acest studiu se imparte in trei ramuri:
-Riscuri legate de trecut;
- Riscuri legate de present;
- Riscuri legate de viitor.
Riscuri legate de trecut
»Riscuri de mediu
Productia utilizeaza negru-carbon intr-o cantitate importanta ,precum si aliaje din plumb si cadmium.Magaziile de stocare a materiilor prime se gasesc in mijlocul raului care alimenteaza satul cu apa potabila(echivalentul a 2800 locuitori),panza freatica se gaseste la 3,5m. Riscul de mediu rezulta in urma interactiunii dintre activitatile
umane si mediu.Managementul riscului ecologic, care trateaza problematica riscurilor generate de catre activitatile umane trecute, prezente si viitoare asupra florei, faunei si ecosistemelor,constituie doar o componenta a managementului riscului de mediu.Acest tip de risc admite faptul ca activitatile unei organizatii pot genera anumite forme de modificare a mediului. Riscul de mediu poate viza:
. flora si fauna;
. sanatatea si bunastarea economica a oamenilor;
. bunastarea sociala si culturala a oamenilor;
. resursele de apa, aer si sol;
. energia si clima
Valoarea unei intreprinderi ,prin intermediul pasivitatii de mediu ,se reduce la 1 250 000 euro.
»Riscuri sociale
Mentinerea negrului-carbon ,a aliajelor pe baza de plumb si de cadmium,fara EPI(echipamente de protectie individuala)a reprezentat probabil regula ,dupa care sa rationam.In consecinta,riscul de boala profesionala este diferit insa real.Poate fi estimate statistic la 3% din populatia in contact permanent cu aceste substante cancerigene ,in special in ceea ce priveste afectiunile pulmonare.Cu un efectiv lejer inferior fata de media din ultimii treizeci de ani(100 salariati),insa cu un turn-over foarte slab,riscul de imbolnavire profesionala este pentru atelierele de productie si pentru magaziile de stocare,in medie de 3 % din 60 de salariati.
Prudenta juridica din ultimii cincizeci de ani a unor cazuri similare in aceasta profesie,indica faptul ca daunele si interesele obtinute de catre victime se situeaza intre 50 000 euro si 150 000 euro,sau in medie 100 000 euro.Valoare uzinii este redusa la 1 150 000 euro ,cauza find reprezentata de pasivitatea sa sociala.
Riscuri legate de prezent
»Riscuri de mediu
Aria de spalare a cuvelor si cailor de acces ale raurilor trebuie sa fie prevazute cu o lespede din beton,facand astfel o cuva de oprire,in caz de accident cu butoaiele de vopsea.
Cost estimate:50.000 euro.
Valoarea uzinei va fi redusa la 1 100 000 de euro ,in urma conformizarii sale.
»Riscuri sociale
Respectul absolut al purtarii EPI ,inca de la rascumparare,este considerat ca un aspect al unei bune gestiuni a noilor proprietari si nu poate,in consecinta,sa fie considerat ca risc legat de o repetare.
Riscul miscarilor sociale legate de aceasta repetare si de eventualele reduceri ale efectivelor este considerat un risc al persoanei insarcinate si nu poate fi considerat un risc legat de cumparare.
Riscuri legate de viitor
»Riscuri de mediu si sociale
Tinand cont de dispozitiile deja stabilite in Scandivia si in unele Lander din Germania,este mai mult decat probabil ca utilizarea plumbului in vopselele interzise in Uniunea Europeana de acum pana in 2007-2010.Aceasta ar implica inlocuirea malaxoarelor zgomotoase actuale (cumparate in 2000) la un pret de 150 000 de euro.
Acest prêt nu diminueaza valoarea uzinei ,ci trebuie sa avertizam cumparatorul.
|
Trecut |
Prezent |
Viitor |
Total |
|
|
Valoarea de origine | ||||
|
Pasivitate de mediu |
| |||
|
Pasivitate sociala | ||||
|
Total |
In concuzie
Deprecierea valorii unei intreprinderi la o treime din valoarea sa estimata in functie de practicile considerate clasice,avand drept cauza pasivitatea sociala si cea a mediului ,nu mai este o exceptie, ci o regula.
Valoarea unui patrimoniu industrial nu este decat rareori acceptata sub pretextul rezultatelor si al bilanturilor verificate la timp de catre experti contabili ,insa aceasta face obiectul unei analize fine a riscurilor sociale si de mediu,legate de trecut ,de present si de viitor.
Depoluare Remediere
Pentru mediul inconjurator trebuie sa cunoastem:
-Poluarea solurilor ,cele mai potrivite tehnologii de depoluare,costurile si intarzierile lor;
-Performantele instalatiilor , in termenii emisiilor de gaze,a varsarilor apelor poluate,a consumarii de energie,de apa si de materii prime,precum si investitiile tehnice si financiare necesare conformizarii acestor instalatii la nivelul normelor europene si internationale;
-Impactul unei noi conformizari a instalatiilor asupra mediului inconjurator;
-Riscurile pentru viata in sine si pentru sanatate induse de modurile de operare si investitiile tehnice si financiare necesare pentru modificarea lor,pentru eliminarea sau diminuarea acestor riscuri;
-Nivelul intellectual si operational a cadrelor si a mainii de lucru si eforturile necesare consimtirii in termeni de formare ,de motivare,de comunicare ,de evaluare a remuneratiilor si a carierelor;
-Planul de actiuni si de costuri /beneficii preventive.
Pentru planul social,trebuie sa cunoastem:
-Riscurile in materie de igiena si securitate;
-Nevoile de educare si ingrijiri;
-Posibilitatile si competentele locale de educare si ingrijire;
-Configurarea familiala a angajatilor si modul lor de viata;
-Configurarea sociologica a angajatilor;
-Planul de actiune sociala urmat.
EXEMPLU
LANSAREA PE PIATA ,PRIN LOTURI ,A PARCULUI . . INDUSTRIAL DE LA E LA V.(sudul Frantei)
Pentru ca parcul nu a facut obiectul unui Plan local de urbanism inca de la crearea sa in 1970,ii lipsesc:
-infrastructurile de circulatie si de securitate /siguranta;
-infrastructurile sociale de transport ,de servicii ,de politie,de telecomunicare,etc.
-infrastructurile de evacuare a apelor uzate;
-planurile de organizare impotriva potentialelor inundatii,etc.
Din punct de vedere social,terenurile nu au nici un interes pentru o intreprindere ce cauta sa se instaleze.
Costurile remedierii fiind mai mult decat probabil dublul valorii imobiliare a terenurilor,este inevitabil sa nu asistam la desertificarea unui teren industrial.Este vorba de o locatie de activitate creata ,acum o generatie.
Nu este chiar un exemplu de dezvoltare ,nici de management durabil ,insa poate consta un contra-exemplu pentru alesi ,doritori de a-si dezvolta propriul parc de activitate ,fara a avea reflexul de a calcula costul social si de mediu.
Compensare
Putem remedia efectele poluarii solurilor,poluarii istorice a apelor sau existentei unui depozit,insa nu putem remedia impactul pe care l-a avut o mina in aer liber sau a unei cariere de ciment.
Calcularea inca de la punerea in functiune a unei asemenea exploatari ,costul masurilor compensatorice (localizarea unei arii de activitati in jurul unui lac,reamenajare de peisaj,etc)este o parte integranta din momentul aparitiei unor constrangeri reglementative.
Insa raman multe de facut in materie de compensare pentru niste peisaje ramase in paragina dupa exploatare.Costul se impune cel putin pana de curand ,colectivitatii.
Exceptia
Marile opere hidraulice din Franta(baraje,canale)au facut o exceptie in acest sens .Inca de la sfarsitul Celui de-al Doilea Razboi Mondial putem intalni in calculele previzionale ale marilor operatori ale proviziilor pentru munca de compensare.
Intretinere si Mentinere
Franta in special,si tarile Uniunii Europene in general,au mostenit un patrimoniu cultural si artistic unic in lume,care va fi imbogatit ,intretinut si transmis generatiilor viitoare.
In acest domeniu,mai mult chiar decat in lumea intreprinderilor,notiunea de management este analizata la intreaga sa valoare.
Pentru a intretine si a mentine acest patrimoniu ,indicatorii financiari trebuie in mod evident sa depaseasca de departe perimetrii responsabilitatii de gestionare a unui intretinator de museu, a unui director de teatru sau de opera,a unui responsabil de monumente istorice sau a unui organizator de festival.Notiunea de indicatori financiari ai impacturilor provocate capata in acest sens o acuitate speciala.
Oricare ar fi afluenta vizitatorilor,la Louvre in Paris,la Office in Florenta,la Metropolitan in New York,la Ermitage in Saint-Petersbourg,in orice moment retetele intrarilor nu pot depasi 10% din cheltuielile de intretinere ,mentinere si functionare.
Managementul durabil al patrimoniului trecutului Europei implica un post intretinere/mentinere si functionare extreme de important ,foarte echilibrat pentru impacturile sociale,economice si de mediu.Trebuie sa invatam sa calculam acste impacturi in termeni financiari.
Responsabilitate financiara
Responsabilitatea sociala a intreorinderii si aorganizatiei in trecut implica doi factori principali:
-consecintele si urmarea igienei si a securitatii angajatilor expusi unor produse si unor tehnici periculoase pentru sanatate;
-consecintele si urmarea economica a masurilor impuse prin natura contractului ,licentierea personalului ,datorate unor masuri de redresare a intreprinderii.
In aceste doua cazuri ,sarcina financiara nu se impune -cel putin nu in Europa-intreprinderii ci colectivitatii.
Adoptarea acestui tip de sarcini pe de o parte,si presiunea exercitata de mijloacele media pentru a inlesni aceste responsabilitati -inclusiv cele financiare-a intreprinderilor si organizatiilor , duc la adoptarea unui sistem de indicatori care integreaza costul trecut al sanatatii si al responsabilitatii sociale in calculele intreprinderii.
Gestionarea prezentului
↓
|
Politica, obiective, scopuri
A gestiona prezentul ,inseamna sa ai o politica ,obiective si scopuri cuantificate in cadrul de referinte care au adesea o baza reglementativa,in domeniile ce tin de mediu,de societate si de economie.Astfel,indicatorii sunt bine stabiliti ,mereu exprimati in termeni financiari.
Astazi,domeniul ce tine de mediul inconjurator nu este deloc,sau este prost integrat in aceastagestionare a prezentului ,si totusi este posibil sa realizam un calcul costuri/beneficii a investitiilor de mediu in raport cu beneficiile pe care le vizeaza sau riscurilor pe care le elimina.
Sa iesim din logica de aparare a mediului ,la un cost minim,tinand cont de faptul ca este considerata o piesa raportata la rationamentul economic si social.Singura modalitate de a pune mediul pe picior de egalitate in politica ,obiective si scopuri cu domeniul economic si social,este fondarea acestuia pe indicatori financiari ,bazati pe principii de remediere si de reversibilitate.
In domeniul mediului inconjurator,politica ,obiective si scopuri ,vizeaza fie eliminarea ,fie diminuarea impacturilor sau a riscurilor de impact asupra unor aspecte diferite de mediu.
In domeniul social ,politica ,obiectivele si scopurile au in vedere igiena si securitatea (HSE),dar si negocierea intereselor opuse in interiorul ca si in exteriorul organizatiei,formarea,comunicarea, etc.
EXEMPLU
PETROBRAS-EDF-ARCELOR
PETROBRAS in Amazonia,are obiective care vizeaza educatia copiilor,formarea cadrelor si angajatilor sai,igiena si securitatea,cercetarea si dezvoltarea pentru supravegherea padurii.Nu doar din filantropie,ci pentru ca supravegherea implantarilor sale in Amazonia depinde de acest fenomen.Acest ansamblu de actiuni este urmat de foarte aproape de indicatori financiari.
EDF,are obiective care vizeaza impamantarea firelor de medie tensiune(impact asupra peisajului ,dar si asupra pasarilor),dar si asupra cercetarii si a dezvoltarii vizand impamantarea firelor de inalta tensiune,dificil de realizat in zilele noastre din punct de vedere tehnic. Aceste obiective au un cost stabilit,usor de calculate,dar cuprinde deasemenea si beneficii:diminuarea costului de mentinere,de pierdere puterii din fire,de distrugeri datorate unor intemperii,etc.
ARCELOR are ca obiectiv captarea unui maximum de enrgie calorica -sub forma de caldura si de gaz-prin cogenerarea de electricitate.Stabilit asupra unei locatii precise ,acest obiectiv poate fara probleme sa faca loc unui calcul costuri/beneficii al amortizarii investitiilor,al functionarii si al veniturilor datorate producerii de electricitate.
Organizare
Managementul durabil se bazeaza din punct de vedere al organizarii, pe doua tipuri de elemente de referinta la nivel international:
-Exigentele legale,in ceea ce priveste normele de igiena ,de securitate si de protectie sociala,existente,dar foarte diferite de la un Stat la altul de pe parcursul planetei si mai mult,foarte diferit aplicate.
-Normele internationale si Organizatia la standard international(ISO),care vizeaza calitatea (ISO 9001-2000) mediul inconjurator(ISO 14001),si la care se adauga norma britanica OHSAS 18001 ce vizeaza igiena si securitatea.
Aceste norme ,editate si controlate de catre un organism privat,reprezentat in 134 de tari de catre auditori agreeati in diferite tari,nu sunt recunoscuti de catre govern,insa devin un pasaport indispensabil comertului national si international.
De ce este indicat implemetarea unui un sistem de ISO 14001? Protectia mediului si potrivirea in momentul din fata devine foarte important. Daca activitatea firmei noastre nu este poluanta, nu apar probleme legate de protectia mediului, daca avem un sistem care regleaza procesele cu o posibila sursa de poluare, ea devine apreciata si de catre cumparatori. In schimb daca este poluanta este verosimila aparitia unei amenzi. Vreti sa evitati aceste cazuri. Existenta unui sistem ISO 14001 va ajuta si la evitarea acestora. Consultantii la implementarea sistemului va atrag atentia la problemele de mediu, cauta solutii optime pentru rezolvarea acestora. O organizatie creste eficacitatea si eficienta generala daca abordeaza ansamblul proceselor sale ca un sistem. Abordarea dintr-o perspectiva sintetica a ansamblului de procese din organizatie ajuta organizatia in definirea si urmarirea cu eficienta si eficacitate a scopurilor propuse.
Nu este de mirare in aceste conditii ,organizatia managementului mediului inconjurator si social sa fie fie redus la simpla expresie:legea,doar legea,nimic decat legea.
In consecinta,dirigentii cunosc costurile ,dar nu si-au data niciodata interesul de a calcula beneficiile.
In concluzie
O avansare considerabila pentru organizarea managementului durabil ar fi reprezentata de o organizare a managementului social,de mediu sau economic pe baze recunoscute la nivel international si impuse in mod legal .Trebuie sa ne obisnuim si sa avem curjul de a stabili in cele trei domenii ale managementului durabil ,cifrarea tablourilor costuri/beneficii pe termen scurt, mediu sau lung,iar aceasta fara a uita ca esecurile ,chiar si financiare,deciziilor economice nu se masoara niciodata doar in aria responsabilitatii sale,ci sa includa si unele impacturi importante
Formare si comunicare
Este vorba despre cel mai dificil si mai important post al managementului durabil.Provocarea este reprezentata de cel al sintezei ,in programele de sensibilizare si formare,intre mesajele si invatamintele ce urmeaza:
Relatia intre politici si obiective planetare ,asemenea Agendei 21,Kyoto ,Johannesburg,pe de o parte,gestionarea de pe o zi pe alta a intreprinderilor si administratiilor ,pe de alta parte.Relatia interna intre politcile economice,sociale si de mediu ale organizatiei.Relatia trecut/present/viitor in gestionarea dezvoltarii durabile a organizatiei si in aplicarea sa practica,managementul durabil.
Coerenta intre aceste mesaje si fiabilitatea intentiilor politice,atingerea obiectivelor si a scopurilor,nu poate fi garantata decat de indicatori transversali.Singurii care exista sunt cei care se bazeaza pe o evaluare si anticipare financiara.
Formarea
Formarea dirigentilor
Dirigentii reprezinta primul scop al formarii si al comunicarii in managementul durabil.Este vorba de capacitatea de a convinge puternica fondare a managementului durabil si de oferirea mijloacelor necesare,si anume:
-A reflecta si a reaction ape termen lung;
-A integra dimensiunile,economie,sociale si de mediu,intr-un singur corpus;
-A exprima politica,obiectivele si scopurile in termeni financiari;
-A allege obiectivele si scopurile concrete pentru organizatie si nu pentru planeta:"think local,act local,count global".
EXEMPLU
RESPONSABILITATI ALE PME-PMI
Pentru curatarea Rhon-ului si a Mediteranei este cu mult mai important ca responsabilii locatiilor industriale si ai PME-PMI de pe tot parcursul culoarului industrial al Rhonului sa fie constienti de poluarea produsa si sa reduca la maxim emisiile si efluentii lor,asa cum prevad conventiile de la Bale,Kyoto,Planurile albastre pentru Mediterana.
Responsabilul nu se recunoaste in declaratiile peremptorii ale marilor ansambluri mondiale ale dezvoltarii durabile.Trebuie ,in consecinta,sa-l putem convinge sis a-l invatam cum sa aplice un management durabil in cadrul intreprinderii sau organizatiei sale,astazi ,in contextual sau cotidian,departe de incantatiile planetare ,insa cu oviziune pe termen lung.
Experienta in administratie
Imi amintesc ,in cursul unui seminar despre dezvoltarea durabila,ca am rugat pe inaltii functionari francezi prezenti,sa identifice elementele contradictorii principiilor de dezvoltare durabila.Consternare in randuri!Dezvoltarea durabila ,poate oare cobori la simplul nivel de echipament de sala de conferinte?
Totusi,scaunele de plastic pe care s-au asezat, se vor uza la un moment dar,si vor fi aruncate intr-un loc de depozitare a deseurilor-salbatic sau nu-si arse degajand astfel clor in atmosfera;
Totusi,picioarele scaunelor arse au fost manevarte la un moment dat de mainile muncitorilor expusi la crom,metal sau alte substante toxice.
Totusi,peretii de un alb imaculat au fost vopsiti cu o vopsea pe baza de plumb sau,mai bine,pe baza de solvanti toxici.Vopselele care au fost folosite risca sad ea semen de saturare peste douazeci de ani de la finalizarea acestui santier.
Totusi,mocheta sintetica uzata si care necesita inlocuirea;insa cum sa te debarasezi de un petic lipit de beton cu o fasie toxica?
Totusi,marker-ele cu cerneala diluata intr-un solvant toxic,de care ma servesc pentru a transcrie observatiile lorpe tabla,unde vor ajunge odata uscate si golite?
Totusi,tuburile cu neon care lumineaza sala,unde vor ajunge dupa uzare?Probabil ,undeva intr-un loc public de depozitare a deseurilor.
In concluzie
Dezvolatarea durabila si aplicarea sa practica,managementul durabil,sunt concepte nobile si generoase ,dar care trebuie sa fie neaparat traduse in termeni concreti ai gestionarii cotidiene a intreprinderilor si administratiilor noastre.
Formarea in cadrul managementului durabil este o formare de teren ,aici si acum.Stratul de ozon,padurea Amazoniana ,balenele din Arctic au suferit deja asemenea deprecieri,la care le pot deasemenea astepta.Sa maturam mai intai in fata usii noastre,inainte de a se stradui sa salvam planeta.Iata mesajul formarii si comunicarii pe care ar trebui sa-l inteleaga cadrele dirigente ale emisferei nordice,precum si cei ai emisferei sudice.
Pentru asta,ne trebuie curajul de a vizualiza perioada pe termen lung,sa integram dimensiunile economice,sociale si de mediu,intr-un management cotidian sis a exprimam totul in termeni financiari.Insa nu este sufficient:este vorba deasemenea de a invata ,chiar de a impune o etica a responsabilitatii organizatiei si a dezvoltarii durabile a propriilor lor colaboratori care reprezinta defapt deficienta formarii meritocratiei Uniunii Europene.
Formarea muncitorilor si a angajatilor
Muncitorii ,angajati si functionarii,rerezinta un alt scop al formarii si al comunicarii managementului durabil.
Educarea clasei mijlocii in conceptual managementului durabil
Nefacand parte nici din instantele dirigente ,nici din instantele corporatiste sindicale,acestia reprezinta totusi , ca cetateni ,majoritatea in Uniunea Europeana.Foarte sensibili la distrugerii de zi cu zi si foarte putin instruiti in prevenirea viitorului copiilor lor pe termen mediu sau lung ,acestia au pierdut sensul transcendentei geeratiilor ,ce caracteriza Franta de la Jules Ferry pana la Pierre Mendes-France:agricultorul de-abia alfabetizat are un fiu invatator care ii va aduce un nepot politician.
Acestia reprezinta cel mai sensibil scop vis-a vis de tezele managementului durabil,pentru ca au mostenit aceasta nevoie de dezvoltare durabila economica ,sociala,intelectuala si de mediu,care a explodat dupa Primul Razboi Mondial.Clasa mijlocie,cea mai mare consumatoare de servicii si produse ,trebuie sa fie educate in conceptual managementului durabil.
Situatia actuala
Astazi,in afar unor initiative de asociatii,propagate doar unor indivizi convinsi ,nu trebuie facut nici un effort,la nivel European,pentru a forma aceste clase mijlocii in conceptul managementului durabil,domestic si professional.
Calcularea raportului costuri/beneficii
Daca o asemenea formare are un cost,aceasta trebuie deasemenea sa prezinte si beneficii.Aceste costuri nu sunt doar niste cheltuieli directe ale formarii si ale orelor care ii sunt consecrate,ci si cheltuielile induse ,aparute din lipsa de formare si informare asupra impacturilor sociale si de mediu ale propriilor lor gesturi si obiceiuri:utilizarea autoturismului,civism in trierea deseurilor,urmarirea risipei de energie si de apa la domiciliu.
Impacturile induse,intr-o intreprindere ca la domiciliu,trebuie incluse in aceste beneficii.
Formarea sindicatelor
Educarea sindicatelor in conceptual managementului durabil
Linistea sindicatelor,reprezentanti ai personalului din intreprinderi si administratie,vizand dezvoltarea durabila,este foarte puternica,in Franta,Marea Britanie si Germania,Italia,Spania si in celelalte State ale Uniunii Europene.
Scolile cadrelor principalelor centrale sindicale din Europa sunt bine puse in practica pentru predarea economiei,a legislatiei sociale,a artei de a tine o dezbatere in contradictoriu,organizarea manifestatiilor,insa managementul durabil si in special managementul mediului inconjurator,este cu totul absent din acest program.
-Aplicarea managementului durabil,vis-à-vis de revendicari
Marile sindicate franceze s-au redus,cantonandu-se in temele revendicatoare ale originii lor(durata de lucru,salariu) fara a fi integrat dimensiunile de mediu ,igiena si siguranta,si chiar sanatatea economica pe termen lung.
Este surprinzator ca in Uniunea Europeana ,ca si oriunde in Statele Unite ,cadrele si militantii sindicali sa nu fie niciodata interesati ,nici de dezvolatarea durabila,nici de mediul inconjurator,sau cel putin,nu au facut niciodata o tema centrala a revendicarilor,lasand cale libera formatiunilor politice.
Ipoteza pe care o putem emite este aceea ca,formati in asa fel incat sa identifice inegalitatile sociale de bogatie si amenintarile asupra drepturilor dobandite corporatiste,au trecut pe ;anga drepturile mediului inconjurator,drepturi ale salariatilor in restul lumii care pentru ei nu sunt doar niste abstractii,ci niste amenintari.
EXEMPLU
TEME DE REVENDICARE
Temele de revendicare -avand ca sprijin cifre
si calcule financiare-nu lipsesc ,in Uniunea Europeana,in Statele Unite,in
America de Sud,in Africa,in
Dreptul la viata in
Dreptul la er curat si la apa potabila,ar fi oare mai putin important in Abidjan decat dreptul la pensionare la varsta de 50 de ani in Franta?Totusi,ar fi mai usor daca am calcula costul unei statii de epurare in echivalentul a 50000 de locuitori,pentru un cartier din Dakar,contra celui unui congres syndical national.
-Aderarea la dezvoltarea durabila la nivel local
Sindicatele,fara exceptie,totusi influentate de statisticile si calculele indicatorilor,sunt in totalitate absente din dezbaterea asupra dezvoltarii durabile,asupra mondializarii,asupra imigrarii controlate,asupra constructiei Europei,asupra intreprinderii si a organizatiilor avand vointa-nu si competentele,si nici capacitatile-de a adera la dezvoltarea durabila.
Totusi,daca este o tema sindicala mondiala
care sa conteze in acest inceput de secol,este acesta.Insa nu vom invata sa
formulam revendicari ale managementului durabil la
Comunicarea
Comunicarea asupra performantei de mediu este inca confundata cu publicitatea.Maturitatea de gandire la care acced in acest moment intreprinderile industriale in materie de gestionare a mediului,presupun o informare obiectiva,impartiala,de preferinta verificata de catre auditorii independenti,asa cum se procedeaza si pentru bilanturile si raporturile financiare.
Pentru a fi credibil in fata marelui public,si mai ales in fata clientilor si actionarilor,aceasta informare trebuie sa fie efectiva,cuantifiata in termeni de masurare si de control oriunde este posibil,tradusain termeni de costuri/beneficii financiare pe termen scurt/mediu si lung;
Apreciere
Atata timp cat comunicarea ce vizeaza gestionarea mediului se va limita doar la enuntarea actiunilor "far" si a avansarilor senzationale in lupta anti-poluare,aceasta va fi primita de mijloacele media ,de public si-din ce in ce mai mult-de actionari si clienti,ca o perelina in cel mai fericit caz,sau mai rau,ca o tentative nedreapta de deturnare a atentiei asupra riscurilor reale pe care le inglobeaza orice activitate industriala,sau umana.
Modelde raport de dezvoltare durabila
Raporturile de dezvoltare durabila,a caror publicare a devenit obligatorie pentru societatile cotate de bursa,din 2002,ar trebui sa contina urmatoarele informatii factice:
-Studiul pasivitatii de mediu
Pasivitatea de mediu nu se limiteaza la constatarea impacturilor negative ale trecutului:trebuie deasemenea sa evaluam si riscurile pe care activitatea respectiva le inglobeaza.
EXEMPLU
ERIKA
Pomparea combustibilului de pe ERIKA a fcaut loc unui deposit provizoriu,pe o arie de depozitare din Dombes.Acest depozit intermediar a determinat scaderea sentimentului de criza si,in consecinta,atentia mijloacelor media si sentimental generalizat de urgenta.
Problema este ca intr-adevar ar trebui sa facem ceva cu aceasta masa lipicioasa care se gaseste intr-un loc sigur,pe un acoperamant de protectie etansat.Costurile ce trebuie contabilizate nu sunt doar cele ce tin de catastrofa ERIKA .Calculul pasivitatii de mediu impune deasemenea calculul costului de eliminare finala.
-Evaluarea riscurilor si pericolelor
In nici un caz,o evaluare a rsicurilor si pericolelor nu poate fi doar un exercitiu in sine.Toti cei care sunt expusi riscurilor si pericolelor,sau care expun prin activitatile lor ,elemente exterioare acestor riscuri si pericole,trebuie sa participle la aceasta analiza.
Riscurile trebuie evaluate intr-un mod obiectiv(de unde si interesul de a fi evaluate si de aceste elemente exterioare ),si presupun:
-riscurile pentru persoanele fizice,angajati ai societatii;
-riscurile pentr riverani si pentru colectivitate;
-mijloacele si actiunile puse in practica pentru stapanirea si diminuarea riscurilor.
EXEMPLU
SILOZ DE CEREALE
Activitatea silozului de cereale de laM la B prezinta un risc primordial de explozie.
Acest risc include:
-cei 11 angajati;
-riveranii;
-biotopul in caz de accident,caci silozul este situate de-a lungul Garonnei,in amonte de Bordaux.
Mijloacele si organizarea pusa in practica pentru a include aceste riscuri sunt:
-investitiile de izolare a electricitatii,protectia anti-incendiu;
-organzarea riguroasa (ISO 9001 si ISO 14001) a procedurilor de operare si mentinere;
-asigurarea trasabilitatii operatiunilor;
-controlul strict al prezentei in zone cu indice ridicat de risc.
Punerea in practica a acestor mijloace si a acestei organizari are un prêt,care trebuie sa preceada costul in termeni de pierderi de vieti umane sau de rani,de distrugeri a uneltelor de productie,de depoluare a Garonnei in caz de deversare masiva a cerealelor.
Rezultatul ,ierarhizat,trebuie sa faca loc unui plan de actiune,care va fi corespunzator subventionat in timp,cu identificarea responsabilitatilor.
-Costuri/beneficii ale investitiior de mediu
Este indispensabil sa opunem costurilor ,niste programe de mediu,beneficiile reale,nu doar in ceea ce priveste consumatia(apa,materie prima,energie,etc.) ci si in materie de diminuare a riscului calculat
-Sistem de management de mediu
Sistemul de management de mediu trebuie sa fie bazat pe o revedere a directiei ,care are ca scopuri:
-Verificarea eficacitatii planului de actiune precedent si punerea sa in practica;
-Verificarea pertinentei politicii si a obiectivelor urmarite;
-Identificarea politicii si a obiectivelor pe termen scurt(1 an),mediu(5 ani),si lung(mai mult de 5 ani).
Pe cat posibil,enuntarea acestor elemente trebuie sa fie prezenta in termeni financiari.
Descrierea sistemului de management de mediu trebuie sa indice reusitele,dar si esecurile.
-Analiza costuri/beneficii a ciclului de viata a procesului si a produselor
Este cel mai complex post,unde trebuie sa evidentiem unul sa doua produse sau servicii,astfel incat sa putem evita o abundenta de informatii ce nu vor putea fi utilizate.
-Compatibilitatea mediului inconjurator
Reprezinta evidenta rezultatelor posturilor direct legate de mediul inconjurator.
-Raport anual
Reprezinta sinteza informatiilor precedente si a prevederilor pentru anul viitor.
-Rezultatul studiilor de impact
Reprezinta un rezumat al studiilor de impact impuse de catre administratie.
Extinderea managementului durabil la nivelul serviciilor
Plecand de la exigente din ce in ce mai precise si de la presiuni care s-au exercitat asupra sectorului industrial,managementul duarbil s-a extins considerabil in acesti ultimi ani spre agricultura,spre servicii si administratie.
Fie ca este vorba de banca,de asigurari,de fonduri de investitii,de administratie,serviciile si-au dezvoltat astfel propriile lor norme si exigente in materie de performanta si de riscuri sociale si de mediu.
"Rating-ul" societatilor pe baza de criteri de mediu si sociale ,reprezinta o practica pe care sectoarele serviciilor o aplica pe o scara din ce in ce mai larga si aceasta,la nivel mondial.
EXEMPLU
In America de Sud
In agricultura si silvicultura,legiferatorul impune din ce in ce mai mult masuri restrictive,care tind sa protejeze sau chiar sa regenereze biotipurile amenintate.
In Brazilia,exploatarea salbatica a padurilor nu este oprita ,insa mari grupuri precum CVRD,ARACRUZ CELULOSE sau PETROBRAS nu-si primesc autorizatiile de exploatare ,decat cu conditia ca un plan si niste mijloace ce prezerva sau regenereaza biodiversitatea padurilor,sa insoteasca institutiile producatoare.
Din punct de vedere social,fara servicii interne de securitate,de sanatate ,de educatie si de cultura,societatile braziliene nu ar putea pur si simplu sa supravietuiasca.Sau ,in alta ordine de idei,cu un cost social pe termen scurt,care ar fi suicidar din punct de vedere politic.
In
In
Astfel,printr-o ironie careia istoria ii rezerva secretele sale,cele mai bune exemple de management durabil ale industriei ne survin din emisfera sudica.Nu pentru ca managementul industrial ar fi mai cinstit decat in Europa sau America de Nord,insa doar din necessitate.Si necesitatea este o excelenta stapanire!
In Europa
In ceea ce priveste administratiile si serviciile publice ,grija de a conserva mediul inconjurator incepe sa faca parte din planurile de dezvoltare a programelor politice din Europa ,inclusive in Franta.
De mai bine de douazeci de ani,dupa demisia mea din postul de sef (PDG)al Grupului SOLEX-ZENITH PLC,mi-am dat silinta sa gasesc masurile care pot fi aplicabile la nivel de intreprindere ,ca si la nivel de organizatie,in toate domeniile.Am ajuns la concluzia,sprijinandu-ma pe experiente si aplicatii concrete, ca nu exista decat un singur fascicul de indicatori:indicatorii financiari.
Indicatorii
Ar fi fost o atitudine mult prea constrangatoare daca am restrange natura indicatorilor prezentului la singura expresie financiara a masurilor.In fiecare din aceste trei cazuri ale managementului durabil ,anumiti indicatori specifici raspund unor analize fondate pe unele referinte proprii disciplinelor care le succeda.
Indicatorii sunt niste ghizi indispensabili pentru gestionarea prezentului ,totusi singurul lor soclu comun este reprezentat de indicatorii financiari.
Se disting trei tipuri de indicatori:
Indicatori de conformitate legala
Acestia reprezinta instrumentele urmate de performanta organizatiei in raport cu normele legale,in domeniile sociale si de mediu.Acesti indicatori sunt la origine,tehnici.
EXEMPLU
In mediul social
Inspectia muncii(si legea) impune intr-o locatie data,un anumit nivel de m3 de aer proaspat pe cap de angajat,utilizarea EPI(Echipament de protectie individuala) a unui anumit tip,un system de alarma in ceeace priveste emanatiile de CO si SO2,de gaz cianuric,in sfarsit un system fizic si organizational de evacuare in caz de incident sau de accident.
Aceste specificatii tehnice,care sunt identificate in codul muncii sau,din greseala,in raporturile de inspectie a muncii,pot fi traduse in termeni financiari ,in materie de:
-Investitii necesare unui process de consimtire;
-Calcul al costului unui accident.
In mediul inconjurator
DRIRE (Directia regionala a industriei,a cercetarii si a mediului inconjurator)(si legea) autorizeaza un maximum de metale grele,de hidrocarburi si de solvanti,de materii in suspensie(MES) si de colibacili in apele menajere,un anumit tip de tratament a DIS(Deseuri industriale).
Aceste specificatii tehnice,care sunt identificate in aresturile realizate de prefectura,cel putin in ceea ce priveste ICPE(Instalatiile clasate pentru protectia mediului )pot fi traduse in termeni financiari,pentru ceea ce presupune:
-investitiile necesare
-costul mentinerii si masura
-calculul costului unui incident.
Indicatori de conformitate politica
Sunt acele instrumente urmate de organizarea propriilor sale obiective,care pot depasi au fi deconectati de exigentele legale.
EXEMPLU
In calitate
Directiunea intreprinderii germane a lucrarilor publice A, si-a fixat ca obiectiv obtinerea cu x% mai putine refuzuri sau reclamatii din partea clientului.
Aceasta specificatie tehnica,care face parte din politica de calitate a societatii nu este supusa in zadar unor masuri administrative sau legale.Totusi,sunt usor de tradus in termeni de:
investitii;
mentinere
control.
Este la fel de usor sa estimam costul financiar potential ale nonconformitatilor de calitate.Lipsa calitatii la un cost economic si de mediu(risipa,rebuturi etc).
In mediul social
Directiunea aceleasi intreprinderi si-a fixat ca obectiv sa nu aiba decat maxim 5% din cifra sa de afaceri pe un santier cu probleme.
Acest obiectiv, la o prima vedere tehnica,presupune o pregatire in termeni de analiza a riscurilor,de negocieri sociale, de revizii ale planurilor de implementare pe termen lung,pe care orice legiferator nu le-ar impune.Este posibil sa traducem aceasta vointa politica in termeni de:
-investitii de organizare;
-buget de negociere;
-buget de comunicare.
Indicatori specifici
Fiecare dintre aceste trei domenii ale managementului durabil dispune de indicatorii sai specifici.
Indicatorii economici se pot concentra astfel asupra raportului ROI(retur asupra investitiilor),a procentajului rebuturilor si deseurilor in calitate,a costului opririi lucrului datorat incidentelor,etc.
Este vorba mereu de indicator ce pot fi tradusi in termeni financiari.
Indicatorii sociali pot identifica numarul de ore de formare,accidentele sau cvasi-accidentele de munca,nivelul salariilor si al primelor,numarul orelor de munca,absenteismul ,chiar si productivitatea per ora de munca.Este vorba de indicatorii ce pot fi tradusi in termeni financiari.
Indicatorii de mediu identifica impactul asupra emisiilor,a apei poluate aruncate,a generatiei de deseuri industriale,a zgomotului ,a consumatiei de apa,a energiei si a materiilor prime,a gradului de poluare a solurilor,a riscurilor de contaminare cu substante toxice sau radioactive,riscul de deteriorare durabila a unei locatii sau a unui peisaj.
In fata ansamblului acestor impacturi si riscuri,este posibila realizarea unui catalog de masuri corrective si preventive,care sa poata fi correct calculate in termeni financiari.
Analiza ciclului de viata HSE
Igiena Securitate Mediu inconjurator
Ciclul de viata al unui produs,a unui serviciu sau al unei infrastructure,are un impact economic ,social si de mediu ,pe termen foarte lung,de care partile interesate si persoanele insarcinate cu luarea deciziilor nu sunt neaparat interesati,sau pe care il ignora din interes pe termen scurt.
EXEMPLU
Inventarea sacilor de plastic PVC in supermarkete in anii '60 a cauzat ,in mai putin de o generatie,un dezastru ecologic la nivelul zonelor rurale,al raurilor si al oceanelor ,unde ravagiile continua inca.
Unitatea centrala a unui calculator,ecranele demodate ale televizoarelor,cuptoarele cu microunde,frigiderele,masinile de spalat, si alte aparate electrocasnice fac acum obiectul unei directive europene de reciclare,ceea cenu impiedica exportarea lor de catre tarile membre ale Uniunii Europene-o data nu reprezinta un obicei-spre porturile din Asia de Sud-Est,unde sunt depasiti in densitate din motive de precautie igienica si de securitate.
Totusi,obligatia legala de dezasamblare exista si conceperea echipamentelor este profund schimbata.
Responsabilizarea fabricantilor se face din interesul lor
Pentru prima data in societatea de consumatie ,care dateaza doar de doua generatii (din 1960)pentru Europa si Statele Unite ,si care a oferit un loc principiului de a arunca totul(al carui simbol a ramas Bic) conceptorul sau fabricantul de produse se intereseaza -contrans- de soarta creatiilor sale dupa utilizarea lor.
Aceasta revolutie a consumatiei se face deja simtita generatiei noastre si va deveni efectiva pentru generatia copiilor nostril:nu vom mai cumpara masini ,echipamente de birou,calculatoare,televizoare,echipamente pentru timpul liber,insa vom semna un contract de locatie pe lunga durata,iar constructorul-distribuitor se va ocupa de inlocuirea echipamentelor uzate si de dezasamblarea acestora ,asa cum ii va impune legislatia.
Analiza ciclului de viata responsabilizeaza industria si comertul , nu pentru ca sunt mai cinstite ca cele care le-au precedat ,nici pentru ca legile si regulamentele ii obliga ,ci pentru ca cele doua generatii de consumatori de produse uzate,si de productie de deseuri toxice de catre industrie,ii ameninta serios pe cei care genereaza aceste deseuri.
EXEMPLU
Sa observam faptul ca Elvetia ajunge in capul palmaresului exportatorilor
de deseuri toxice ,urmata de Olanda,
Mondializarea economiei va impiedica ,pe termen scurt ,deversarea spre vecinii nostri saraci din Europa de Est,Africa,America Centrala sau din Asia de Sud a rezidurilor societatii noastre de consumatie.Integrarea Poloniei in Uniunea Europeana a privat deja Elvetia si Germania de mari campii poloneze ,unde aceste tari "cu o imagine curata" puteau deversa toate deseurile.
Electrocasnicele si biroticile uzate gasesc inca o cale -ilegala-de recuperare in Sud-Estul Asiei,dar pentru cat timp?
Substituirea pretului de serviciu cu contravaloarea produsului
Este evident ca responsabilizarea constructorilor si a productorilor de bunuri de consum este propriul lor scop economic.
Analiza ciclului de viata a devenit astfel un instrument essential inainte lansarii pe piata a unui produs industrial sau de consumatie.Calculul rentabilitatii bunurilor produse va aluneca astfel de la pretul actual spre cel de serviciu.
EXEMPLU
MULTINATIONALA DE FABRICARE DE IMPRIMANTE
Indicatorii de rentabilitate nu mai sunt calculati in termeni pretului pe produs,majorat in functie de pretul sau de distribuire.Din acel moment pana in prezent,indicatorii au in vedere ciclul complet al serviciului prestat clientului.
Acest ciclu cprespunde:
-costului R/D ,recuperate in urma serviciului prestat;
-costurilor de productie,incluzand amortizarile mijloacelor de productie,resimtite in urma serviciului prestat;
-cheltuielile de distributie;
-cheltuielile de recuperare;
-cheltuielile de dezasamblare.
Pretul serviciului este calculat dupa o medie estimate pe o durata de cinci ani pentru intreprinderile particulare ,zece ani pentru administratie.
Beneficiile acestei multinationale de fabricatie de imprimante nu mai sunt calculate in termeni costuri/beneficii ale productiei,ci in termeni de servicii prestate pe perioade de cinci pana la zece ani.
Bazele evidentei rezultatelor previzibile ale acestui specialist mondial al imprimantelor,sunt profund modificate din 2004:
Evidenta rezultatelor 1998-2004 si 2005-2015
|
Mod de calcul 1998-2004 |
Mod de calcul 2005-2015 |
|
Costuri (anuale) 1-Fabricatie ●Compusi de fabricatie ●Sub-tratare ●Asamblare 2-Cheltuieli generale ●Intendenta ●Distributie 3-Cheltuieli financiare 4-Impozite si taxe |
Costuri(plan pe zece ani ) 1-Fabricatie 2-Cheltuieli generale 3-Distributie 4-Recuperare 5-Reciclare 6-Cheltuieli financiare 7-Impozite si taxe |
|
Retete(anuale) 1-Vanzari anuale 2-Serviciu dupa vanzare 3-Subventii(Europa) |
Retete plan pe zece ani) 1-Contracte pe locatie 2-Produse de reciclare 3-Subventii |
|
Beneficii/Pierderi(anuale) 1-Beneficii inainte de impozitare 2-Beneficiu net |
Beneficii/Pierderi(plan pe zece ani) 1-Prevederea beneficiilor(2005-2015) 2-Beneficiu annual previzibil |
Dezvoltarea durabila si umanismul
La nivel socio-cultural,raportul costuri/beneficii este dificil de calculate,fiind incarcat emotional.
Care este costul de remediere al colapsului-din fericire doar ipotetic-Catedralei Notre Dame din Paris,a Catedralei de Chartres,a celei din Saint-Denis sau din Reims?Totusi toate au fost construite ,acum 80 de generatii,pe amplasamentele unor temple,dedicate zeului Neptun,Venus,Bachus sau Jupiter ,radiate si considerate santiere de recuperare a marmurei si pietrei timp de 15 generatii(din secolul V pana in secolul IX al erei crestine)ce pune dezvoltarea pe baza crestinismului din Galia.
Problema generala a economiei, respectiv preocuparea oamenilor de a alege, ierarhiza
si folosi resursele disponibile astfel incat sa-si satisfaca trebuintele in masura crescanda
constituie o constanta a dezvoltarii societatii, fiind prezenta in toate timpurile si toate locurile.Rezolvarea acestei probleme presupune a da raspunsuri corespunzatoare la o multime de intrebari, cele mai importante dintre ele vizand volumul si structura productiei ce urmeaza a fi create, tehnologiile utilizate in acest scop, consumul de resurse pe unitatea de efect, dar si consecintele asupra mediului natural, repartitia rezultatelor activitatii economice etc.
Raspunsurile la intrebarile ce insotesc problema fundamentala a economiei - ce, cat, cum si pentru cine sa se produca - sunt diferite, desigur, in timp si spatiu, in functie de raportul concret dintre nevoi si resurse, de sistemele si mecanismele economice si social-politice existente, de evolutia cadrului institutional si legislativ, etc.
Indiferent de nivelul la care se pune problema raportului dintre resursele limitate si
nevoile nelimitate, rezultatele economice obtinute trebuie sa corespunda aspiratiilor de viata normala ale oamenilor, exigentelor presupuse de asigurarea egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se succed la viata in cadrul unui anumit teritoriu national - statal, regional sau planetar. In conditiile in care individul, colectivitatea sau umanitatea in general,considera ca rezultatele activitatilor economico-sociale corespund din ce in ce mai putin trebuintelor lor de viata normala, se pune problema gasirii unui nou mod de alocare si utilizare a resurselor.
Cand neconcordantele rezultate-aspiratii apar la nivelul unor indivizi sau colectivitati,
solutiile sunt mai facile si tin de distribuirea (redistribuirea) unor resurse zonale sau nationale.
Daca miscarea vietii economico-sociale conduce insa la inrautatirea conditiilor de viata ale unor macrocolectivitati, atunci se instaleaza o adevarata criza natural-umana a dezvoltarii, a carei rezolvare implica atat eforturi national-statale, cat si solutii regionale sau mondiale.
Aspecte esentiale ale crizei natural-umane a dezvoltarii, la scara economiei mondiale
sunt analizate si dezbatute in lucrari stiintifice cu caracter interdisciplinar, in rapoartele
Clubului de la Roma, precum si al altor organisme ale societatii civile.
Omul priveste intotdeauna rezultatele actiunilor pe care le intreprinde prin prisma
modului in care raspund nevoilor sale de viata, ele incluzand in mod normal si un mediu
natural sanatos, in masura sa ofere tuturor generatiilor care coexista conditii corespunzatoare tranzitiei prin viata. Cand aceste rezultate se indeparteaza de nevoile prezente si viitoare ale unui numar din ce in ce mai mare de oameni, intr-un timp relativ indelungat, se produce o criza a dezvoltarii, o ruptura intre rezultatele acesteia si exigentele natural-umane pe care le presupune evolutia fireasca a vietii oamenilor in mediul ecologic in care coexistam si ne succedam.
O asemenea criza cu caracter uman-natural, capata gravitate atunci cand se afecteaza
echilibrele compatibilitatii dintre mediul creat de om si mediul natural, cu consecinte care
devin ireversibile in timp si spatiu, implicand negativ un numar din ce in ce mai mare de
oameni, sau putand chiar sa puna in pericol evolutia vietii la nivel global-mondial. "Criza
natural-umana a dezvoltarii pe planeta Pamant poate fi interpretata ca un proces complex, profund, de accentuare la scara globala a incompatibilitatii mediului creat de om cu
exigentele mediului natural, a profitului, in sens monetar, cu cel social-uman, proces ce pune in pericol echilibrele stabilitatii dinamice dintre eficienta, in sens strict economic, justitia sociala si egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed la viata, in mediul naturaluman care ne este dat."
Inteligenta ,creativitatea si calculul spiritului uman au demonstrat ,inca din Neandertal,ca sunt capabili de mai bine dar si de mai rau.
Adoptarea unei viziuni umaniste
Daca dezvoltarea durabila si aplicarea sa in cadrul gestionarea de zi cu zi,care este managementul durabil,vor sa aiba un sens ,vor trebui sa adopte o viziune umanista a universului (omul fiind centrul realitatii cognitive), tolerante si exterioara oricarei manifestari religioase sau entice ,departe de orice practica religioasa,clanica,mafioata,nationalista sau sexista a gestionarii inreprinderilor si organizatiilor.
Viziunea umanista nu s-ar sustrage calculului costuri/beneficii
Insa aceasta viziune umanista,nu impiedica cifrarea in termeni costuri/beneficii globale,realizarea ,mentinerea si formarea patrimoniului natural,artistic si intellectual al unei activitati industriale ,culturale sau sociale.
Atata timp cat nu vom avea reflexul de a cifra,prin estimare,raportul cost/beneficii al unui muzeu,al unui parc national,al unui spital,al unei universitati ,contabilii vor putea estima cu usurinta costurile cifrabile.De ce ar fi o atitudine aleatorie estimarea beneficiilor ,chiar daca aceste estimari pot -si trebuie-safie un subiect de controversa?Ca si cum estimarile prevazute ale unei intreprinderi -nu ar fi fost.
Concluzie
Indicatorii financiari sunt singurii ce pot oferi o viziune pe termen lunga vietii intreprinderilor private sau nu,organizatiilor ,incluzand acele organizatii cu scop non-lucrativ.
Gestionarea viitorului
|
Eco-conceptia
Inca de la lansarea pe piata a unui produs sau a unui serviciu,este posibil sa evaluam impactul social,de mediu si economic.Plecand de la elementele referintoare la fiecare dintre aceste domenii,indicatorii costuri/beneficii pot fi calculate.
EXEMPLU
PROIECTUL
In Conceptia satului olimpic pentru proiectul PARIS 2008 , situate la Saint-DenisAubervilliers,posibilele impacturi economice,sociale si de mediu au fost calculate ,incluzand aparitia instalatiilor dupa derularea Jocurilor.
Materialele utilizate pentru marea lucrare ca si pentru finisari,raspund unui caiet de sarcini care exclude recursul la lemne rare insa cere deasemenea un certificate de o buna conducere a mediului din partea furnizorilor (beton,porti si ferestre)precum si dovezile respectului legilor sociale asupra BTP.
Dezafectarea satului olimpic dupa eveniment,transportul pieselor detasate(CKD) spre o capacitate a Africii Occidentale face parte integranta din caietul de sarcini.Repunerea in valoare a satului ca loc de locuire face deasemenea parte din caietul de sarcini.
Revolutionarea eco-conceptiei la nivel de amenajare a teritoriului
Intr-un univers mondializat unde megalopolurile vor include 2100,80 % din populatia mondiala,daca nu apare nimic care sa rastoarne aceasta tendinta,marile orase europene ,dupa exemplul megalopolurilor ca Mexico City,Sao Paulo sau Tokyo,vor deveni locuri de nedrept,unde poluarea aerului,lipsa igienei si a serviciilor publice ,degradarea retelelor electrice,tratarea apelor uzate,vor duce la deteriorarea galopanta si inexorabila a conditiilor de viata.Din punct de vedere ethnic,financiar si social,este posibil de a inverse aceasta tendinta,dar aceasta presupune o revolutie in eco-conceptia amenajarii teritoriului si in arhitectura urbana.
EXEMPLU
COMERTUL DE PROXIMITATE
Habitatul integrat de proximitate
Revalorizarea habitatului individual ,al comertului si al serviciilor de proximitate,poate inlocui cursa spre gigantismul HLM al Le CORBUSIER,din hipermarchetele retelei rutiere.
Autonomia energetica a acestor habitaturi,de talie umana nu reprezinta un punct de vedere:fotovoltaicul ca biogas poate deveni autonom in ceea ce priveste nevoile de energie aceste locatii.Anumite cartiere dinLondra dau exemplul a ceea c ear putea fi eco-conceptia arhitectului si al amenajarii teritoriului unui megapol din secolul al-XXI-lea.
Comertul de proximitate ,mai cu seama in emisfera Nordica cu o populatie in contiuna imbatranire,are un raport cost/beneficii mult superior canalelor de distributie,tinand cont de faptul ca sunt integrate de la producator la consumatori,dupa cum este si cazul in Marea Britanie si in Germania.
Este evident ca o contabilizare a rezultatelor unui supermarchet,luat in considerare in functie de perimetrul sau restrans de vanzari-cumparari de produse de prima necessitate,este foarte benefica.Insa nicaieri costul de transport individual nu este contabilizat (amortizarea obligatorie a masinilor de catre client),de reteaua de cai publice necesare accesului sau ,emisiilor masinilor,a poluarii datorate aruncarii irationale a produselor de consum .
Comertul de proximitate este oare mai scump decat un supermarchet?O noua viziune si atitudine practica asupra educatiei vizeaza dimensiunea existentiala a
omului si desemneaza actul prin care acesta ia cunostinta de sine si isi influenteaza propriul proces de formare, de devenire prin efort individual si permanent de adaptare la mediu, de relationare. In acest sens, vom enumera cateva directii de restructurare a realitatii educationale :
- introducerea unor noi tipuri de educatie ;
- asigurarea unui echilibru cat mai bun intre cele doua tipuri de invatare : invatarea de
mentinere si invatarea inovatoare ;
- extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului ;
- un raport optim intre educatia formala ,nonformala si informala ;
- echivalenta intre munca si invatare ;
- la nivelul demersurilor instructiv-educative asigurarea echilibrului intre dimensiunea
informativa si formativa .
In contextul globalizarii, UE trebuie sa lanseze un numar de initiative menite sa contribuie la cresterea competitivitatii afacerilor, in vederea atingerii obiectivului "Europa - prima economie bazata pe cunoastere" din lume.
Initiativele au in vedere:potentialul tehnologic - un plan suplimentar care sa permita accesul IMM-urilor la noi tehnologii, programe de invatare si perfectionare pe viata,
o mai buna convergenta a sistemului fiscal si social, securitatea tranzactiilor electronice,
flexibilitatea regulilor pietei de munca.Pe de alta parte, afacerile nu pot beneficia, inca, de toate avantajele oferite de Piata Interna, datorita legislatiei complexe si prezentei a numeroase obstacole administrative. Pentru aceasta este necesara cresterea eforturilor pentru simplificarea si fluidizarea legislatiei si indepartarea barierelor administrative. In acelasi timp, la orice propunere legislativa este important:-sa se analizeze aplicabilitatea socio-economica;-sa se identifice cine este beneficiarul si la ce nivel;-sa se evalueze efectele in legislatia nationala;
Pentru instituirea unui mecanism de adoptare a deciziilor rapid, transparent si previzibil, Camerele de Comert si Industrie europene propun:
-clarificarea competentelor intre diferitele nivele de decizie, cu respectarea principiului subsidiaritatii
-o reducere vizibila a duratei necesare pregatirii si adoptarii unui act normativ
-extinderea fundamentarii si adoptarii deciziei, la majoritatea calificata institutii puternice - pentru a asigura neutralitatea deciziilor fata de considerente economice sau politice de natura autarhica.
Este foarte important ca, atat cetatenii cat si actorii economici sa simta ca UE si institutiile sale joaca un rol important in bunastarea lor. Pentru aceasta. Trebuie sa fie mai bine informati despre obiectivele politicii europene, cine si ce decide. Trebuie eliminate temerile si neintelegerile legate de largirea UE. Pentru aceasta UE trebuie sa puna in practica o politica a comunicarii mult mai convingatoare.
Aceste perspective sunt perfect realiste,insa ele trebuie sa fie fondate pe niste indicatori financiari,care depasesc de departe singurul perimetru al supermarchetului.
Productia de nergieelectrica in Franta
Raportul cost/beneficiu al unei politici de generare individuala de electrcitate pentru habitat ar determina diminuarea nevoilor de mobile,transport,mentinere de electricitate in Franta cu 20 %.
Mijloacele tehnice si tehnologice exista ,insa problema este aceea de a deconecta calculul global costuri/beneficii de cel al unei generatii personalizate la nivelul caselor individualizate ,al imobilelor de locuitori.
Aceste 20 de procente economisite ar permite Statului sa se concentreze ,pe de o parte asupra resurselor de reciclare a deseurilor nucleare ,pe de alta parte asupra noilor energii de masa care vor fi reprezentate de hidrogen si fuziune.In plus,se impune o abordare globala a costurilor/beneficiilor pentru colectivitati.
Evaluarea riscurilor
Orice proiect de viitor este ghidat prin definitie de o speranta de reusita.De aceea, din punct de vedere psihologic,este logic ca protagonistii unui proiect sa aiba tendinta de a ignora ,chiar de a oculta-voluntar sau nu-riscurile.
EXEMPLU
NEGAREA RISCULUI
CONCORDE acumo generatie ,EUROTUNNEL mai aproape de noi insa si dezordinea din HALLES DE PARIS,cu care nimeni nu mai stie ce sa faca ,de-abia dupa o generatie de la ce eradicarea pavilioanelor din BALTARD a devenit un joc politic si ideologic al guveranarii epocii ,sunt exemple tip ale proiectelor pentru care riscurile nu erau luate in vedere ,ignorand principiul reversibilitatii,care este unul dintre stalpii de rezistenta ai managementului durabil.
Putem realiza un clasament descrescator in ceea ce priveste nivelul de stapanire al riscurilor :
-riscul economic si financiar;
- riscul social si uman;
- riscul de mediu;
- riscul tehnologic;
- riscul juridic;
- riscul moral;
- riscul negociativ.
Riscul economic si financiar
Stapanirea riscului economic si a celui financiar este probabil cel mai bine asigurata pe termen scurt ,atat inintreprinderi cat si in administratii,cel putin in emisfera Nordica.
Instrumentul de stapanire exista,contabilitatea analitica si contraputerea sunt stabilite si codificate in mod legal;comisarii conturilor pentru intreprinderile private;Curtea conturilor ,pentru administratii.
Apreciere
Daca exista anumite derapaje-ENRON,VIVENDI,FREGATELE DIN TAIWAN sau PETROLUL DIN ANGOLA-asta nu inseamna ca ca va fi riscul economic si financiar cel care a reprezentat cauza si nu a fost stapanit ,ci celelalte riscuri ,direct legate de interesele conflictuale umane,politice si de influenta.
Riscul social si uman
In teorie,riscul social si uman este bine stapanit in intreprinderile si organizatiile occidentale.In Franta,legiferatorul de mai bine de trei generatii(1902),si sub impulus organizatiilor sindicale la putere(1946) a incercat sa formalizeze stapanirea riscului social si uman in industrie si servicii.
Bineinteles,este un efort care nu cunoaste un sfarsit,,accidentele nefiind prin definitie ,nici previzibile,nici planificate.
Totusi,in cazul accidentelor grave,stapanirea este marcata de reguli ,o organizatie sociala si economica ,care isi va lua responsabilitatea consecintelor.Aceste accidente pot fi brutale(de tip AZF) dar si foarte etalate in timp(de tip saturnalism,iradiatii).
Riscul uman si social nu este legat doar de calitatea investitiilor si precautiilor luate in acest domeniu,dar si formarii si autosupravegherii a ansamblului de operatori.
EXEMPLU
EXPLOZIA AZF
Daca ipoteza originii exploziei AZF ,adica deversarea de catre un operator a unei cutii cu produse cu un inalt grad de inflamabilitate asupra unor combustibile,era exacta ,unde este eroarea.daca nu in lipsa de organizare in formarea operaotilor din uzina?
Daca dimpotriva,ipooteza uui arc electric,facut posibil prin conceperea tehnica si tehnologica a echipelor era exacta,unde sa gasim eroarea,daca nu in lipsa de contradictie si de contestare a inginerilor responsabili de conceptual uzinei.
Principiul analizai si al eliminarii sau diminuarii riscurilor sociale si umane este simplu:daca conditiile unei erori umane sunt prezente,aceasta va fi comisa intr-o zi sau alta.Este vorba deci despre eliminarea la maximum a posibilitatilor de eroare , prin investirea de securitate ,dar si de formare ,informatia si audit-ul permanent al conditiilor fizice si organizatorice.
Proliferarea certificarilor ISO 90001 pentru calitate,ISO 14001 pentru mediul iconjurator,OHSAS 18001 pentru igiena si securitate,incep sa mascheze prea des competenta auditorilor ,interni sau externi,de a evalua riscurile,impacturile si eficacitatea reala a certificarilor.
Atentie
Sindromul care ameninta intrepriderile si organizatiile,consta in confundarea hartilor cu teritoriul,in mascarea realitatii riscului social si uman de catre o organizatie carepretinde eliminarea acestor riscuri.
Certificarile ISO sau OHSAS sunt deasemenea niste repere utile a unei bune guvernari a calitatii,a igienei si securitatii,si a mediului inconjurator,insa exista situatii care le pot pune la indoiala validitatea:
In gestionarea calitatii(ISO 9001-2000),absenta totala a unei referinte legale poate face suspecta aceasta marca,pe termen mediu sau scurt.
In gestionarea mediului ,atitudinea care consta in conformarea si,daca este posibil,parcurgerea legii,nimic decat legea,poate face suspecta certificarea ISO 14001.
In gestionarea securitati si a igienei,reducerea problematicii , a cunoasterii si a respectarii codului muncii,poate face suspecta certificarea OHSAS 18001.
EXEMPLU
SEMINTELE "EXTERMINATOR"
Daca MONSANTO nu ar fi retras,sub presiunea opiniei publice,semintele numite"exterminator" prin mijloacele media(nedand decat o singura recolta ,fara posibilitatea de generare ulterioara de seminte) nimic nu l-ar fi impiedicat sa-si certifice utilitatea de productie ISO 9001-2000 in calitate.
Nu este surprinzator ,in aceste conditii,ca un numar destul de mare din asociatiile de aparare a consumatorilor sa puna la indoiala validitatea marcii ISO 9001,foarte adesea din greseala,insa cum orice alt anunt public este supus criticii,certificarile de calitate sunt supuse aceluiasi regim.
In gestionarea mediului(ISO 14001,EMAS),referirea la respectarea reglementarii si a legilor este explicita.
Aceasta find,verificarea conformitatii reglementare(DRIRE in Franta,EPA pentru Statele Unite pentru care certificarea ISO 14001 nu reprezinta nici o garantie oficiala de conformitate).In consecinta,nu este surprinzator ca asociatiile de protectie a mediului,deja ostile in mod traditional industriei,sa manifeste o ostilitate declarata vis-à-vis de marcile ISO 14001 a gestionarii mediului.
In gestionarea igienei si a securitatii
In sfarsit,in ceea ce priveste certificarea OHSAS 18001(Occupational Heath and Safety Assesment System),se impun doua constatari:
-Nu exista o norma internationala de igiena si securitate,norma britanica facand office,in absenta unei referinte pentru mare parte din industriile mondiale.
Motivele absentei unei norme internationale ,chiar proventa dintr-o institutie private precum International Organization for Standardisation(ISO),sunt multiple:
-conditiile de munca au facut obiectul,de mai bine de un secol(1870 pentru Germania ,1876 pentru Franta)legislatiilor constrangatoare,insa care nu sunt omogene de la o tara la alta;
-igiena si securitatea fac obiectul conventiilor si al negocierilor intre partenerii sociali la nivel national,de unde solutia va face loc unor reguli foarte stricte in interiorul fiecarei tari,al Uniunii Europene,al Statelor Unite,al Asiei,al Americii Latine,a caror armonie este supusa unor presiuni politice,economice si sociale;
-conceptia de responsabilitate si a acoperirii igienei si a securitatii in munca este radical diferita de fiecare part a Atlanticului:in cadrul Uniunii Europene ,este vorba despre o responsabilitate esential statala ,in Statele Unite ,este vorba despre o responsabilitate esential private;
-aplicarea acelorasi regului de igiena si securitate pentru intreprinderile din emisfera Nordica si Sudica are un are un sens pentru grupurile industriale si tertire multinationale,insa in starea actuala de disparitati economice mondiale ,aceasta incercare nu poate fi aplicata la nivelul intreprinderilor si serviciilor locale.
Acolo unde calitatea (certificata ISO 9001-2000) nu face obiectul unei conventii de contract intre client si furnizor,si unde respectarea mediului este o problema intre operatori si puterile publice,igiena si securitate fac sa intervina competenta medicului,ale carui prerogative in domeniul profesional sunt foarte disparate de la o tara la alta.
Nu este surprinzator faptul ca certificarea OHSAS 18001,cu toate ca indispensabila,sa fie observata,cu prudenta de catre puterule publice ,corpul medical sis indicate.
In concluzie
Certificarile sunt indispensabile ca si intrumente de gestionare.Rigoarea si autocontrolul pe care il impugn amelioreaza in toate sectoarele,eficacitatea organizatiei.
Nici o certificarea nu elimina riscul social si uman.Atat timp cat va fi vorba de o initiative privata ,fara nici o recunoastere publica sau politica,valoarea acestor certificari in calitate de instrumente de comunicare se va dovedi relative.
Recunoasterea oficuala,la nivelul Uniunii Europene ,al Statelor Unite,al Mercosur,fara a vorbi de Rusia ,de Japonia ,de India sau de China,si de controlul audit-ului care ar fi garantii,ar consitui un progress considerabil in recunoasterea certificarilor de catre opiniile publice.
Insa,chiar si o recunoastere oficiala nu ar afecta cu nimic gestionarul in stabilirea unui bilant costuri/beneficii siin alegerea unor indicatori financiari.
Riscul mediului inconjurator
Riscul mediului inconjurator este,teoretic,usor de stapanit din punct de vedere tehnic ,insa foarte dificil din punct de vedere economic si mai ales politic.
EXEMPLU
MANAGEMENTUL MARII
Ar fi de preferat ,dupa exemplul apelor teritoariale di Statele Unite,de a interzice intrarea canalului Manecii oricarei surse petroliere ce nu dispunde de un invelis dublu,si befiind in posesia vreunui certificat de inspectie a unui organism de audit international recunoscut,cum este dealtfel cazul la nivelul controlului ethnic pentru mare parte din liniile aeriene interantionale.
O asemenea masura ar presupune cooperarea intre serviciilemaritime spaniole ,franceze,englezesti,belgiene,olandeze,luxemburgheze si daneze.
Aceasta ar obliga o buna parte din produsele petroliere cu invelis simplu,ce navigheaza sub pavilion decomplezenta panemian ,liberian,grecesc,cipriot..sa se intoarca prin Atlanticul de Nord ,pe langa apele teritoriale din Irlanda,din Ulster si din Danemarca,pentru a ajunge la Rotterdam sau la Anvers ,cele mai mai porturi petroliere din lume.De unde si o prelungire de zece pana la cincisprezece zile de traseu si o anumita pierdere de atractivitate a acestor porturi ,pentru profitul din Havre , cazile de tip ERIKA fiind interzise de la inceput in transportul maritime pe Marea Nordului pe partea Sudica,startul cursei hidrocarburilor.
Din punct de vedere tehnic ,militar,juridic masura ar fi de o simplitate cvasi biblica.
Riscurile de poluare ar fi reduse in proportie de zece contra unu,cu atat mai mult cu cat forta maritima a tarilor riverane ale Marii Nordului ar putea juca rolul de depistare a fraudelor de degazare maritime,dupa exemplul Statelor Unite ,care dispun de un corp "coast guards"(paza de coasta) foarte eficienti in parcurgerea marilor coaste americane.
Pentru a pune in practica o asemenea ,este nevoie de o reala capacitate a Uniunii Europene,care sa poata opune intereselor regionale politice si economice o lege a managementului maritime.
Riscurile de mediu nu mai sunt niste riscuri care sa poata fi conduse de legi si de organizatii nationale,ci de legi si reglementari europene.
Insa Statele Uniunii europene fiind conduse de catre organizatii guvernamentale natioanle,ei insisi contabili ai economiei lor nationale,nici un indicator re risc nu depaseste perimetrul fiecarei tari riverane Marii Nordului.Totusi,un calcul financiar global face usor dovada avantajelor si inconvenientelor unei asemenea directive europene.
Avantajele se calculeaza in milioane de euro pe an,pentru ansamblul Uniunii Europene,tinand cont de costul de supraveghere divizata,de depoluare a accidentelor ecologice grave din ultimii zece ani(1995-2005),fara a lua in calcul daunele provocate asupra faunei si a florei maritime.
Inconvenientele pot fi deasemenea de ordin financiar:o asemenea masura ar favoriza ,cel putin pe termen scurt(timpul de impiedicare a armatorilor si al sponsorilor petrolieri in afara normei),portile cele mai apropiate de intrarea sudica a Canalului Manecii.
De unde si necesitatea unei negocieri de compensatie intre Statele riverane,o negociere ce nu poate incalcata concret ,decat daca este fondata pe indicatori financiari.
Riscul tehnologic
Situatia actuala
De la utilizarea mustarului de gaz la Ypres in 1917,a bombei nucleare de la Hiroshima si Nagasaki in 1945,a ciclonului B de catre germani pentru exeterminarea in regim industrial a unui intreg popor,suspiciunea publica apasa asupra cercetarii si a dezvoltarii.
Recent,aceasta suspiciune s-a extins la nivelul biotehnicilor ,al ciberneticii,al progreselor in recunosterea spatiului si in accesul la informatii la nivel mondial.
Orice avansare semnificativa a cercetarii si dezvoltarii comporta,riscuri tehnologice ,de deviere si de dezechilibru al puterii,inca din vechile timpuri pana la ultimul atac cu gaz Sarin de catre o secta de oameni dementi din Tokyo.
Diferenta de optica
Problema cercetarii si a dezvoltarii in tehnologie nu este aceea de a se teme ca vom gasi ceea ce riscam acum,ci de a profita de riscul folosirii a ceea ce riscam.Ceea ce nu reprezinta o problema de tehnologie , ci de etica.
Din punctual meu de vedere ,singura problema care se impune cercetarii si dezvoltarii este aceea a reversibilitatii.
EXEMPLU
REVERSIBILITATEA
DDT-ul a asanat definitive in anii '30 marrele dintre Roma si Ostie sub Mussolini,eradicand paludismul ,asa cum s-a intamplat si pentru mareele din Camarague sub Leon Blum si pentru mareele din Bas Congo,sub regimul colonial Belgian.DDT-ul era oare fascist,socialist sau colonial?
Sigur ca nu,insa s-a dovedit periculos pentru mult timp pentru sanatatea umana ,animala si vegetala,lasand urme durabile pentru organisme.In consecinta,cautam mijloacele de reversibilitate ,exterminatorii de substitutie si limitam productia si utilizarea DDT-ului.Fara a reintroduce paludismul.
Este fara indoiala regretabil,din punct de vedere filosofic, faptul ca nu mai gasim muste tse -ste in Europa,dar ca amatorii naturii"originale"se consoleaza ,pentru ca mai exista destule in Africa subsahariana si in Brazilia Tropicala(febra dengue) si omoara in jur de un milion de copii in intreaga lume.In mod natural.
Din moment ce constatam ca unele pesticide chimice ,extreme de eficiente pentru grau si porumb,provoaca exterminarea albinelor ,am putea,da sau nu sa ,sa revenim pentru a repara daunele ,cu ce prêt si cine va plati?
Din moment ce constatam ca asa zisa tratare a deseurilor nucleare prin afundare este o aberatie de mediu inconjurator,sociala si economica ,am putea reveni pentru a repara daunele,si cu ce prêt?
Si daca maine se va dovedi ca masina cu motor cu explozie,pe baza de pacura sau de esenta,reprezinta prima cauza a mortalitatii premature directe(accidente) si indirecte(boli datorate poluarii)dupa razboaie,si costuri ale securitatii sociale in emisfera Nordica,vom avea oare curajul de a calcula costul reversibilitatii?
Este evident ca vom avea nevoie de mijloace de transport individuale si colective,ca tehnologia de locomotie va fi pe baza de motor cu explozie ,pentru secolul al-XXI-lea .
Insa cine va plati mutatia tehnologica?Noi.Pentru ca din doua lucruri,una consta in :
-schimbarea tehnologiei de locomotie ,insa aceasta va costa scump in cercetare si dezvoltare;iar cealalta:
-pastrarea sistemului actual absurd de motoare cu explozie,ceea ce va costa mult mai scump pentru generatiile viitoare ,pentru depoluarea oraselor ,a strazilor,a satelor si gasirea in extremis a energiilor de substitutie.
Nimeni, din cunostintele mele,nu a stability pana in present un bilant costuri/beneficii a masinii personale ca mijloc principal de deplasare in lume.Si aceasta in termeni economici,sociali si de mediu.
Am intuitia ca,daca am fi stability acest bilant asupra ultimelor cinci decade (1945-2005) si daca aplicam principiul reversibilitatii bazandu-ne pe indicatori financiari,cercetarea si dezvoltarea ar cunoaste ,cel putin in emisfera Nordica,o explozie cantitativa si calitativa.
Riscul juridic
Intr-un articol extreme de lucid de Corinne Lepage(fostul ministru francez al Mediului),aparut recent intr-un mare cotidian matinal,aceasta explica ca opunerea la plantele transgenice nu poate in nici un caz,intr-un Stat de dreapta,sa treaca prin evaluari de risc.
Managementul durabil face fata mai multor riscuri juridice:
-riscul ilegalitatii socio-economice a muncitorilor clandestini,extrem de extins la nivelul Uniunii Europene si in Statele Unite,in special printre subcontractantii BTP,ai sectorului de textile,comerciantii restaurarii,sezonierii agricoli si marinarii.
-riscul non-conformitatii in raport cu exigentele legale sau cu arestatii prefecturali,in special din industrie,in materie de emisii,de respingeri,de tratare a deseurilor,de zgomote,de remediere a solurilor,etc.
-nici o intreprindere din mai mult de o suta pe care le-am vizitat si pentrucare a trebuit sa stabilesc un diagnostic de mai bine de cincisprezece ani ,fie in Europa,in America Latina,America de Nord sau in vechiul bloc communist,care nu prezenta nici macar o non-conformitate grava in raport cu exigentele ce vizeaza obligatiile legale de mediu.
-non-conformitatile legale ale sectorului agricol,pretutindeni in emisfera Nordica,vizand utilizarea fosfaturilor,a erbicidelor,a nitratilor ,reprezinta un flagel caruia autoritatile Uniunii europene,ca si ale Statelor Unite,ezita sa se atace ,tinand cont de greutatea electorala si financiara a grupului de presiune agricol.Totusi,acestea vor trebui sa se opuna ,daca vrem sa evitam contaminarea durabila a panzelor freatice si a rivierelor si reducerea costului exorbitant al tratarii apei.
-non-conformitatile legale ale serviciilor si,in special pentru primul dintre ei pentru Franta,turismul ,iti iau pur si simplu respiratia intr-o tara dezvoltata.
Lipsa de tratare a apelor,ale canalelor de deasupra fatadelor Mediteranei si Atlanticului,din lipsa de echipamente pregatite pentru tratarea deseurilor si a efluentilor ai unei populatii care se multiplica cu 100 in timpul verii,distrugerea prin incendii cvasi rituala a faunei si florei din Sud si din Corsica,sunt tratate ca si calamitati inevitabile.
In concluzie
Managementul durab il trebuie sa evolueze de la un respect minimal al legilor si al regulamentelor spre o atitudine de responsabilitate pe termen mediu si lung.
Aceasta datorie nu este nici fondata pe o ideologie,nici pe respectarea legilor,ci pe interesul egoist bineinteles al fiecaruia.
Fara vreun acord asupra procentajului sarcinilor financiare pentru viitor,nu va exista un asemenea viitor.Acest viitor nu este luat in considerare la nivelul mediatizarii unor glorii efemere,cila nivelul fiecarui responsabil de intreprindere sau administratie,responsabilul propriului buget.Soarta planetei este astfel in mainile bugetului individual.
EXEMPLU
O RESPONSABILITATE INDIVIDUALA
La Singapore,a lasa un caine sa-si faca nevoile pe strada , a arunca in mod neglijent hartii sau cutii,valoreaza o amenda de 15000 de dolari singaporiani sau 15 zilede inchisoare,la alegere.
Comparativ,in Franta,dupa fiecare sezon traditional ,voluntari ce respecta natura se angajeaza timp de cincisprezece zile sa stranga deseurile pe toata suprafata coastelor mediteraneene si atlantice.Luand in considerare tipul de detritus si de deseuri(castroane de toaleta,cazi sparte,oglinzi sparte,calorifere ruginite )pe care le evacueaza,nu este vorba despre niste deseuri pe care prietenii nostril belgieni ,olandezi,britanici sau germani le-ar fi lasat in momentul in care si-au parasite locul de vacanta.Insa de ce nu invata francezii principalele notiunide civism ce constau in respectarea celuilalt evitand poluarea iresponsabila?
Aceasta ne duce iremediabil spre o problema de ordin etic si de risc moral.
Riscul moral
Moralitatea laica si umanitara este fundamentala in evaluarile unei bune guvernari si ale managementului durabil.Dezvoltarea durabila si expresia sa practica,managementul durabil,nu au nici un sens decat daca detin o dimensiune etica ,care nu a fost clarificata in cadrul gestiunii intreprinderilor si al organizatiilor si care se rezuma in final la reguli de buna guvernanta atat de simple:
Respectul absolut al vietii umane in munca,a demnitatii acestei vieti si a bunurilor si mijloacelor economice si culturale produse de aceasta munca.
Calculul,pe termen lung ,adica depasindu-si cel putin generatia,impacturile sociale,de mediu si economice ale deciziilor luate in materie de investitii industriale,tertiare, de mentinere si intretinere.
Optimizarea ,prin cercetarea si dezvoltarea asociat scenariilor de reversibilitate ,rezultatelor economice si financiare pe termen lung,adica depasind perioada generatiei la comanda.
Gestiunea responsabila de patrimoniul ecologic si cultural,astfel incat s transmita generatiilor viitoare ceea ce am primit,dar si de a repera erorile generatiilor care ne-au precedat.
Respectul demnitatii umane,al femeilor si barbatilor la un nivel de egalitate,de inteligenta si de competenta.
Sunt constient de faptul ca anumite culture nu pot sa se recunoasca in acest al cinci-lea precept al managementului durabil,femeia nefiind considerata ca egala barbatului.Totusi,punerea in practica a managementului durabil,presupune respectarea intr-un mod clar a egalitatii reselor,a religiilor si sexelor,si de a refuza dominatia unuia asupra altuia.
Managementul durabil presupune un adevarat PLAN MARSHAL de formare si integrare a imigratiei trecute,prezente si viitoare in Uniunea Europeana.Acest plan va costa probabil in jur de 5% dinPIB din ansamblul Uniunii europene ,se va etala de-a lungul a trei generatii ,2010 pana in 2100,insa se va impune ,de bunavoie sau fortat,ca singura solutie pentru dezechilibrul Nord-Sud de-a lungul planetei.
Managementul durabil nu trebuie doar sa ia in cinsiderare factorul essential al vietii economice si sociale al Uniunii Europene in secolul ce urmeaza,ci sa si calculeze costurile si beneficiile unui asemenea program de formare si integrare.Acest aspect va fi destul de geu aplicabil ,din motive electorale pe termen scurt pentru alesii politici,insa trebuie sa fie realizata pentru toti responsabilii economici care vor face obiectul politicii ,obiectivelor si scopurilor lor pe termen lung.
Comportamentul
Respectul celuilalt implica respectul mediului sau si un comportament care tinde
nu doar sa-l pastreze ,insa acolo unde este posibil,sa-l si amelioreze.
Specificul proceselor manageriale din domeniul logisticii militare se reflecta
atat in proportia superioara in care ofiterii de logistica trebuie sa posede o
serie de calitati, cunostinte, aptitudini si comportamente specifice domeniului
militar, cat si cunostinte si aptitudini proprii domeniului logisticii. Din
prima categorie fac parte inteligenta, memoria, spiritul de observatie,
capacitatea de concentrare, sanatate, caracterul - calitati necesare oricarui
ofiter, dar la dimensiuni sporite pentru managerii logistici, data fiind
complexitatea si dificultatea proceselor manageriale pe care acestia le
desfasoara. Pe langa calitatile native mentionate ofiterii de logistica, si in
special cadrele de conducere trebuie sa posede intr-o proportie sporita, pe
langa pregatirea de specialitate si o serie de cunostinte economice (de
economie politica, management, marketing, contabilitate, finante),
psiho-sociologie, juridice, tehnice, matematice si strategice, de cultura
generala etc. si aptitudini de autoperfectionare continua, de a lucra in echipa.
Fiind insa dependenta de nivelul ierarhic, capacitatea de a decide depinde de
cunostintele manageriale si este axat pe pregatirea militara si de specialitate
aplicabile la pace, criza sau razboi. Cunostintele de management si marketing
specifice aprovizionarilor si consumului militar, celelalte cunostinte
economice, abilitatea de a dirija oamenii si capacitatea de autoperfectionare continua
au un rol prioritar pentru oricare dintre managerii logisticii.
Capacitatea de a conduce in echipa, participativ, este o a1ta aptitudine cu o
importanta deosebita pentru problematica complexa a logisticii militare.
Managementul logistic participativ necesita cadre (de logistica) foarte bine
pregatite, capabile sa depisteze, mobilizeze si amplifice potentialul
microgrupului de executie si de conducere din care fac parte. De asemenea,
capacitatea de a conduce in echipa implica o stransa colaborare cu subordonatii
si utilizarea pe scara larga a consultarii acestora, a luarii deciziilor in
grup, in baza unor proceduri acceptate de legislatia in vigoare.
Influenta interpersonala pe care o exercita ofiterul de conducere logistica
asupra subordonatilor sai (militari si civili) cit si acestia asupra
personalului condus este reprezentata de capacitatea manageriala sau
"leadershipul'.
Capacitatea manageriala (leadershipul) reprezinta potentialul activ, manifest
al managerului logistic (sef de compartiment, birou, sectie sau serviciu
logistic etc.), prin care acestia isi aduce contributia directa la functionarea
unitatii sau marii unitati, in calitatea sa de manager al proceselor economice
specifice, prin care se delimiteaza, in ultima instanta, de celelalte categorii
de personal incadrat.
Din punctul de vedere care ne intereseaza, capacitatea managerului logistic
militar presupune, cu alte cuvinte, un complex de calitati, insusiri,
aptitudini si atitudini, concentrate in personalitatea acestuia. La acestea se
adauga autoritatea, responsabilitatea si pregatirea care ii dau competenta
necesara.
Capacitatea poate fi impartita in capacitatea de conceptie profesionala,
manageriala, organizatorica, umana si altele.
Acolo unde lipseste stiinta manageriala, isi face lor ineficienta si
risipa. Pentru aceasta, managerul logistic, fie organ de decizie sau de
executie, este dator sa discearna problemele sa le ierarhizeze si sa le rezolve
in ordinea importantei. De aceea, competenta personala este o conditie a
autoritatii managerului si o componenta a personalitatii sale, iar competenta
psihologica reprezinta o capacitate reala in activitatea manageriala logistica.
In opinia noastra perspectiva integrarii
euro-atlantice impune ca leadershipul logistic sa reprezinte o conditie sine
qua non pentru planificarea logistica in toate structurile de profil din
armata. Totodata, pentru o reusita in acest sens, periodic, trebuie actualizata
pregatirea in domeniul managementului si marketingului, adaptata domeniului
logisticii militare, tinand cont de ritmul rapid de uzura morala a
cunostintelor, metodelor si tehnicilor manageriale.
Responsabilitatea individuala in raport cu binele colectiv este in centrul eticii managementului durabil.Este mai important sa strangem si sa aruncam o hartie dintr-un parc sau o gradina,decat de a semna toate petitiile impotriva OMG de pe strada.
Riscul negocierii
Interesele economice ale unora nu coincid cu cele ale altora,puterea sociala si influenta unora sunt opuse celorlalti,ideologia ,adica ideea a ceea c ear trebui sa fie mediul unora ,nu coincide cu cel al altora.
Atentie
Recenta negociere ,pana la cele mai inalte instante ale Statului ,avand in vedere autorizatia sau nu de a ucide lupii,de a ocroti arborii sau de a introduce ursi in mediul nostru,este o ilustrare a riscului in cadrul managementului durabil :cel al negocierii fragilizate si reduse la fapte diverse,pe parcursul careia ratiunea nu este decat rareori castigaoare .
Ca orice negociere,solutia nu este doar nesigura,insa depinde de raporturile de forte care se transforma intr-o gestiune rationala a problemelor.
EXEMPLU
FACTURA ERIKA
Pare logic ca hidrocarburile ,pompate cu mari cheltuieli din epava ERIKA ,in largul Britaniei si din acel moment stocate pe un acoperamant de protectie etansat in Dombes, sa fie tratate si neutralizate ,ceea ce este posibil din punct de vedere ethnic.
Odata trecuta urgenta mareei negre, si dezordinea fiind circumscrisa intr-un mod fericit,in special prin mobilizarea serviciilor publice al DDE(Directia departamentala al Echipamentului)care va palti factura evenimentelor viitoare.Aceasta consta in tratarea si eliminarea a 33 000 de tone de combustibil solid stocate,asteptand sfarsitul negocierilor asupra responsabilitatilor financiare intre diferitele parti interesate ,dintre care si Statul francez.
Capitalul de risc
Fondurile de intretinere anglo-saxone au dat nastere unor policlinici de "rating" sau cotare,ale marilor grupuri industriale si al societatilor tertiare,fondate atat pe criterii sociale si de mediu ,cat si pe criterii de performanta financiara.
Tendinta actuala
Astazi se degaja un curent de opinie interantionala ,pentru care criteriile de alegere al investitiilor nu se mai rezuma la nivelurile de rentabilitate ale capitalurilor investite,ci tin cont si verifica performantele sociale si de mediu ale activitatilor in care sunt investite aceste fonduri.Aceasta miscare destul de curajoasa ,nu detine inca greutatea Nasdaq,a CAC 40 sau a Nikkei,insa demonstreaza clar ca investitorii incep sa se intereseze de aspectele sociale si de mediu ale activitatilor in care sunt angajate fondurile lor.
Provizii-Asigurari
Companiile de asigurari nu se mai multumesc doar cu evaluarea riscului financiar al activitatilor,al investitiilor sau al bunurilor pe care le acopera:riscul social si de mediu al activitatilor industriale si comerciale intra in calculul primelor.
Celule specializate in drept social si de mediu,avand ca baza inspectia locala ,pot merge pana la suspendarea sau chiar refuzul acoperirii ,in cazul suspendarii utilizarii mainii de lucru clandestine de pe santiere,vapoare sau avioane,ce nu se conformeaza normelor de inspectie internationala.
Proviziile pentru riscul de pasivitate sociala sau de mediu ,impuse de catre comisari de conturi si/sau de catre companiile de asigurari au devenit astfel,pe o perioada de cinci ani,jocul de puzzle nu doar al operatorilor tertiarului ,in special al bancilor,al turismului si al transporturilor aeriene.
Studii de impact
Obligatia legala a studiului de impact,pentru orice lucrare suspecta de alterare a mediului inconjurator are un regim general la nivelul lumii occidentale si este impus in lumea intreaga de catre Banca Mondiala si FMI,ca si conditie prealabila a oricarei finantari.
In mod general,nu putem decat sa regretam ca obligatiile legale,atat la nivel international cat si national si regional,nu include decat impacturile pe termen scurt si nu pe termen lung,asupra mediului-fauna,flora si amenajarea teritoriului-si nu au in vedere cifrarea financiara a esecurilor socio-economice pentru generatiile viitoare.
EXEMPLU
BARAJUL CELOR TREI CHEI
In China,impactul BARAJULUI CELOR TREI CHEI asupra faunei,a florei si a climatului a facutobiectul mai multor studii savante.Insa impactul pe termen lung a lasat loc unor constructii realizate in graba cum ar fi HLM de-a lungul imensului lac care va rezulta din acumularea apei,pentru a muta in graba o intreaga populatie.Niste camine ideale pentru criminalitate,organizata sau nu,pentru generatia viitoare.
Nimeni,nici la nivel international(FMI,Banca mondiala),nici la nivelul guvernarii centrale sau a Partidului comunist chinez,nu s-a pus problema impactului social pe termen lung a unei asemenea bulversarisocio-economice si ecologice a raului Yangzi Jing.
In concluzie
Managementul durabil tinde sa produca ,in timp,aspcetle economice,sociale si de mediu ca un ansamblu coerent.Stiind ca aceste trei domenii sunt cel putin partial conflictuale si ca trebuie, in orice moment, sa ponderam situatiile in cauza alegand solutia ce necesita o perioada mai lunga.Aceasta cere anumite negocieri ,compromisuri si decizii care vor fi inevitabil contestate de catre una sau alta din partile interesate.
BARAJUL CELOR TREI CHEI in China,dupa parerea mea ,este o eroare economica ,ecologica si sociala.Insa doar indicatorii financiari ar putea sa ne permita sustinerea acestei afirmatii.Totusi,catastrofele precedente ale impacturilor negative,si asupra carora incepem de-abia azi sa ne facem o idee asupra costului compensatiei,a BARAJULUI DIN ITAIPU construit pe PARANA si cel din ASSOUAN la originea lacului NASSER,cel din INGA pe fluvial Congo ar fi trebuit sa alerteze autoritatile chineze.Doua generatii vor fi necesare pentru a constata daunele economice,ecologice si sociale ,ale barajului CELOR TREI CHEI
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
