Stereotipuri

Stereotipuri

"Cand faci ceva, gandeste-te ce s-ar intampla daca toti ceilalti oameni ar proceda la fel."

Confucius

Carisma, personalitatea si imaginea determina atat subordonatii cat si indivizii care nu apartin organizatiei, sa accepte mai usor un manager, respectiv deciziile acestuia, pur si simplu pentru ca managerul este mai placut sau impune respect prin personalitate si imagine. In acest sens exista chiar o scoala in Toronto, unde mangerii de top unde felul de a te imbraca, de a manca si de a dansa constituie materii de curs.

Imaginea pe care individul o construieste despre altul este o structura complexa, la alcatuirea careia participa structuri cognitive ca stereotipurile sau teoriile implicite ale personalitatii, precum si informatii despre comportamentele celuilalt, infatisarea lui, relatia sociala care-l leaga de observator, contextul interactiunii etc.[2] Desigur, intuitia ne ajuta mult in practica, dar e, totusi, neprecisa, deseori nu poate fi insotita de argumente rationale si e lipsita de sistem, de coerenta. Formandu-se in cadrul relatiilor interpersonale, ale comunicarii interumane, psihologia simtului comun este profund marcata de prejudecata, de stereotipii sociale. Stereotipurile se refera nu numai la particularitatile psihice ale altor indivizi, ele se raporteaza si la caracteristici ale fizionomiilor, ale expresiilor fetei, ale meseriilor, genului, etc.

De foarte multe ori, avem stereotipuri puternice despre categorii de persoane cu care nu am avut niciodata contact direct. De exemplu, expresiile de tipul:" Femeile sunt Barbati sunt Homosexualii sunt Romii sunt Persoanele cu dizabilitati sunt Evreii sunt Arabii sunt Vegetarienii sunt", sau:"Politicienii suntToti barbatii stilisti sunt Toti baietii care poarta cercei sunt Toti oamenii de culoare sunt Blondele sunt", si de ce nu"Managerii sunt"

In cadrul cercetarii Intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica, 2003, Institutul pentru Politici Publice, prin intermediul Gallup, procentele rezultate sunt relevante: 79% cred ca este firesc ca fiecare sa isi aleaga propriul stil de viata, chiar daca acesta difera de cel al majoritatii. Dar 35% - cei care se abat de la morala crestina trebuie pedepsiti 39% - in familie, barbatul este cel care trebuie sa ia decizii 31% - cand sunt putine locuri de munca, barbatii trebuie sa aiba intaietate 31% - romanii nu trebuie sa se amestece cu alte natiuni 35.8% - romii trebuie sa fie fortati sa traiasca in afara societatii 55% - nu poti avea incredere in ceilalti.

Prejudecata este considerata in sensul cei mai frecvent utilizat; rationament oprit inainte de a se putea da o justificare rationala si considerat de obicei eronat. Opinie in general peiorativa, mai mult sau mai putin implicita, fara verificare, nici control critic, a unui individ sau grup despre celalat. Caracter ineluctabil: "Pentru a actiona, trebuie sa crezi; pentru a crede, trebuie sa te decizi, sa transezi, sa afirmi si, in fond, sa decizi dinainte chestiunile' (H.-F. Amiel. Fragments d'un journal intime).   Mai largi decit stereotipurile pe care le includ, prejudecatile se inrudesc mult cu atitudinile, cu studierea carora au tendinta de a se confunda. Asteptarile stereotipale ale celorlalti ne pot influenta. Asteptarile noastre stereotipale ii pot influenta pe ceilalti. Parintii si partenerii nostri de viata, profesorii nostri, managerii si colegii nostri au asteptari de la noi: sa fim intr-un anumit fel, sa ne comportam intr-un anumit fel, sa luam un anumit tip de decizii. Aceste asteptari dau nastere unor profetii - pot crea "realitati" atat de probabile si de certe incat ajung sa fie integrate, cel putin temporar, in scenariul nostru de viata. Interpretam informatia, atitudinile si comportamentele altora conform propriilor asteptari. Putem modifica situatii reale astfel incat sa corespunda stereotipurilor noastre, fie amintindu-ne incorect informatia, fie neretinand informatii contradictorii cu parerile noastre. Prezenta stereotipurilor la un individ este absolut fireasca, ele asociindu-se cu efecte pozitive (economie de energie psihica) si cu efecte negative )obstacole in cunoasterea interpersonala. Stereotipurile constituie elemente omniprezente in viata noastra, reprezentand tema predilecta a celor mai multe lucrari de psihologie sociala . Termenul de "stereotip", a fost pentru prima oara introdus in de catre Lippmann, in 1922, care le considera "imagini din minte", indispensabile pentru filtrarea realitatii obiective atat de complexe. Astazi, majoritatea cercetatorilor din domeniul psihologiei sociale sunt de acord cu definitia lui Leyens conform careia stereotipurile reprezinta teorii implicite ale personalitatii, comune pentru ansamblul membrilor unui grup si care se refera la ansamblul membrilor unui alt grup si la grupul propriu.[4]

Prin raport cu trasaturile de personalitate, stereotipurile evoca elemente foarte bine asociate, vizuale si distinctive, facilitand, prin urmare, activitatea cognitiva. Dar, in acelasi timp, si interpretarea orientata a informatiilor din mediu consolideaza stereotipurile. Aceasta probabilitate a stereotipurilor de a se perpetua se datoreaza faptului ca ele furnizeaza premisele pe care ne bazam comportamentele.Imaginarul constituie invelisul imaterial al imaginilor care ne inconjoara, putand perturba raportul nostru cu lumea reala interpunandu-se intre noi si aceasta, ca un fel de ecran-filtru. Acest filtru poate deforma dar poate sa contribuie si la o captare mai buna, la o ghidare, orientare sau centrare mai bune. Gandirea imaginar-simbolica nu este asadar apanajul exclusiv al copilariei, al copilului, al poetului sau al dezechilibratului mintal, ea e inerenta fiintei umane, precedand limbajul si gandirea discursiva. Imaginea realizeaza legatura dintre noi si lume, permitandu-ne astfel nu doar o simpla adaptare la realitate, ci, mai mult, chiar intrarea in rezonanta si armonizarea cu ea. [5]