Cererea și oferta de piața

1. Cererea de piața.

Intr-o economie de piata cumparatorii sunt cei care decid "ce" se produce si in "ce" cantitate.

Fiecare cumparator isi exprima zilnic preferinta fata de bunurile si serviciile de care are nevoie cu ocazia procurarii lor, cu alte cuvinte isi da votul in bani pentru ele. Producatorul va produce acele bunuri si servicii care sunt cerute si va renunta la producerea acelora care nu mai sunt cautate de consumator.

Intr-o economie de piata cererea joaca un rol de maxima importanta in organizarea productiei. Experienta a demonstrat ca pe piata se stabilesc legaturi reciproce intre pretul unui bun si cantitatea din bunul respectiv aflata pe piata. Cu cat pretul unui bun creste cu atat se va restrange numarul de indivizi care vor dori sa-l cumpere. Cu cat pretul unui bun oarecare va scadea cu atat va spori numarul cumparatorilor care ii vor agrea.

Studiind cererea de grau pe piata se impune sa examinam corelatia pret-cantitate in cazul acestui produs pe baza datelor din tabelul 1.

Se poate observa ca la un pret de 5$ pe bushel se pot vinde doar 9 mil. busheli grau. Probabil, in acest caz, graul este folosit numai pentru fabricarea painii. Daca are loc ieftinirea graului, atunci acest fapt va atrage dupa sine sporirea cererii. Oamenii vor procura o cantitate mai mare de grau si vor largi aria utilizarii graului (vor hrani si animalele domestice).

Tabelul 1

Relatia ce se stabileste intre cantitatea ceruta de consumatori si pretul pe care acestia sunt dispusi sa-l plateasca poarta numele de curba cererii. Constructia modelului pleaca de la ipoteza ca alti parametri care intervin in viata reala, procese de substituire, plafonare a consumului s.a. raman neglijabili ca importanta. Pe baza datelor din tabelul 1 se poate construi curba cererii de grau ca in figura 1.

Cantitatea si pretul se gasesc intr-o relatie de inversa proportionalitate. Acest raport se explica, in ultima instanta, cu ajutorul teoriei utilitatii marginale descrescatoare. Deci, nu intamplator daca Q va creste, atunci P va scadea.

Curba de cerere se simbolizeaza cu DD (D este initiala cuvantului englez "demand" = cerere). Curba se misca de sus in jos si de la stanga spre dreapta.

Configuratia descrescatoare a curbei reflecta o legitate care a fost sesizata in mod empiric inca de grecii antici. Este vorba de faptul ca volumul, cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa creasca o data cu scaderea preturilor.

Explicatia mai profunda a acestei conexiuni poate fi usor ilustrata cu ajutorul exemplului calculatoarelor personale. Cand preturile la acestea erau foarte ridicate, numai oamenii bogati isi puteau permite sa le cumpere.

Toata lumea facea calcule cu mana, folosea stiloul pentru a scrie lucrari, situatie intalnita si astazi in tarile sarace unde doar bancile si cercurile celor bogati poseda calculatoare personale. Pe masura ce preturile lor au inceput sa scada cumpararea lor a devenit accesibila pentru tot mai multi oameni care au inceput sa le utilizeze la locul de munca, in scoli, pentru hobby, etc. Deci preturile mai mici atrag noi cumparatori si drept urmare curba cererii are o panta descrescatoare.

Pe pietele bunurilor si serviciilor are loc nu numai scaderea preturilor, dar si procesul invers adica cresterea lor, cand cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa scada. In mod firesc apare intrebarea: "de ce cantitatea ceruta scade o data cu cresterea pretului?".

Doua sunt motivele principale care explica acest fenomen: efectul de substitutie si efectul miscarii veniturilor disponibile.

Efectul de substitutie al produselor cu utilitate apropiata se manifesta prin aceea ca daca pretul unui produs creste atunci acel produs va fi substituit cu un altul (pui in loc de carne de vita, camasi din fire sintetice in loc de camasi din bumbac, etc.);

Efectul miscarii veniturilor disponibile (VD) se manifesta prin faptul ca in urma cresterii preturilor produselor cumparatorii constata ca desi marimea venitului este aceeasi ei devin mai saraci decat inainte.

Pentru a avea insa o imagine mai completa asupra cererii, este necesar sa examinam cresterea tuturor bunurilor, adica sa trecem de la cererea individuala la cea de piata.

Cererea de piata este influentata de mai multi factori dintre care am examinat doar pretul. Ceilalti factori sunt: venitul mediu disponibil al consumatorului, marimea pietei, pretul produselor interschimbabile, factorii subiectivi.

Venitul mediu disponibil al consumatorilor este o determinanta esentiala a cererii. Pe masura ce veniturile oamenilor cresc acestia tind de regula sa cumpere mai mult din aproape orice: mere, barci, masini, etc.;

Marimea pietei, apreciata prin numarul cumparatorilor, determina cantitatea de produse ce se poate vinde. Un oras cu 8 milioane de locuitori va cumpara, de regula, de trei ori mai mult din aproape orice produs comparativ cu un alt oras cu numai 1 milion de locuitori;

Pretul produselor interschimbabile si complementare trebuie luat in considerare aparte. Avand doua produse A si B, daca produsul B poate substitui produsul A, atunci scaderea pretului la produsul B va determina scaderea cererii pentru produsul A. In cazul produselor complementare, cum sunt de exemplu automobilul si carburantii, o crestere de pret la carburanti duce la scaderea cererii de automobile;

Factorii subiectivi influenteaza de asemenea cererea unui produs. Gusturile sau preferintele consumatorului pot reflecta nevoi psihologice, fiziologice sau putem avea de a face cu o cerere creata artificial (tigari, droguri, masini pentru sporturi fanteziste). Acesti factori pot sa contina elementul traditie (biftecul este popular in SUA, dar este interzis in India).

Elasticitatea cererii este categoria economica care arata in ce masura modificarea pretului influenteaza cantitatea de bunuri ceruta.

Se pot intalni urmatoarele 3 situatii:

cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dintr-un bun, astfel ca incasarile totale cresc fata de perioada precedenta, vorbim de cerere elastica;

cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dar incasarile totale vor ramane neschimbate, vorbim de elasticitate unitara;

cand micsorarea preturilor provoaca cresterea lenta a vanzarilor totale, astfel ca incasarile realizate vor fi mai mici fata de cele anterioare reducerii preturilor, vorbim de elasticitate rigida.

Grafic, cele trei tipuri de elasticitate se prezinta ca in figura 2.

Se considera ca exista trei cazuri concrete de elasticitate.

In toate cele trei cazuri se reduce pretul de vanzare la jumatate, adica pretul initial se gaseste in punctul A, iar dupa reducerea lui in punctul B. Incasarile totale cu ajutorul noilor preturi sunt diferite. In cazul "b" volumul total al incasarilor a ramas acelasi, adica 1000 milioane lei (1,0 × 1000 = 1000; 0,5 × 2000 = 1000). In cazul "a" in loc de 1000 milioane lei se obtin 1500 milioane lei (1000 × 1 = 1000; 500 × 3 = 1500). In cazul "c" se obtin in loc de 40 doar 30 milioane lei (4 × 10 = 40; 2 × 15 = 30). Cererea bunurilor de folosinta indelungata (frigidere, autoturisme, televizoare color, etc.) este de regula elastica. Cererea bunurilor de consum necesare traiului zilnic (paine, ulei, zahar, etc.) este de regula rigida.

2. Oferta de piata

La prima vedere, prin oferta intelegem cantitatea de bunuri pe care oamenii de afaceri doresc sa o produca si sa o vanda.

Economic gandind, insa, producatorului nu-i este indiferent pretul la care poate desface o cantitate sau alta dintr-un produs. De aceea relatia cantitate (oferita de producator) - pret este cea care ne da imaginea corecta a ofertei pe piata unui bun.

Cu ajutorul datelor din tabelul 2. putem exemplifica oferta in cazul produsului "grau" (in busheli).

Tabelul 2

In conditiile cand pretul graului este de 5 dolari pe bușel, cantitatea de grau oferita spre vanzare este de 18 mil. bușeli.

Desigur, la acest nivel ridicat al pretului graului toate loturile de pamant (fertile si mai putin fertile) sunt folosite pentru producerea graului deoarece fiecare gospodarie obtine un profit in urma acestei culturi. Odata cu scaderea pretului la grau gospodariile renunta la folosirea pamanturilor foarte slabe si slabe din cauza cheltuielilor ridicate.

Graficul din figura 3 prezinta curba de oferta pentru produsul "grau" (in busheli).

Curba de oferta se simbolizeaza prin SS ( S este initiala cuvantului englez "supply" = oferta). Ea face legatura intre cantitatea dintr-un bun si pretul de piata al acestuia. Ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus, ceea ce arata ca pentru a produce o cantitate tot mai mare de bunuri este nevoie sa aiba loc cresterea preturilor. Deci curba de oferta are o panta crescatoare ce se explica prin legea randamentului descrescator, respectiv cresterea costului de fabricatie pe masura atragerii de resurse sarace in substanta utila (in exemplul considerat, pamant nefertil).

Alaturi de pret factorii care influenteaza oferta sunt urmatorii: costul de productie, pretul bunurilor interschimbabile, organizarea pietei, factorii subiectivi.

In general, la baza curbei ofertei unui produs se gaseste curba costului sau de productie. Nivelul costurilor influenteaza oferta pentru ca micsorarea lor poate stimula productia daca preturile de vanzare raman constante.

Cresterea costurilor poate frana productia. Daca in urma inovatiilor tehnologice are loc reducerea costurilor la productia de grau (daca celelalte conditii raman neschimbate) acest lucru va duce si la reducerea pretului graului. Reducerea acestuia va impinge curba de oferta a graului in jos spre dreapta ca in figura

Curba ofertei S^IS^I se deosebeste de curba SS prin preturi si costuri mai mici. Cresterea costurilor si a preturilor va determina deplasarea curbei de oferta spre stanga, in sus.

Al doilea factor important care influenteaza oferta este pretul bunurilor interschimbabile. Daca creste oferta la produsul A din motive diferite, conducand la reducerea pretului sau, atunci acest lucru va atrage dupa sine, in timp, reducerea ofertei la produsul B (produsul A poate substitui produsul B).

Organizarea pietei afecteaza oferta unui produs deoarece dominatia monopolurilor pe piata duce la cresterea preturilor bunurilor monopolizate.

Factori particulari, precum evolutia timpului probabil exercita o influenta importanta asupra agriculturii, turismului, etc.

3. Echilibrul dintre cerere și oferta a pietei

Cererea si oferta examinate separat se intalnesc si se confrunta in realitate pe piata rezultand un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.

Combinand datele pentru cererea si oferta de grau se obtine tabelul 3.

Tabelul 3

Tabelul 3

Graficul corespunzator apare in figura 5.

Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si ofertei sunt in balanta.

Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei in punctul E.

La un pret de-asupra punctului de echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vanda, sa o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori sa o cumpere, producand un surplus de bunuri si exercitand o presiune in bloc asupra preturilor.

Similar, un pret mai mic decat pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcand astfel catre pretul de echilibru.

Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparand un nou pret de echilibru si vanzandu-se o alta cantitate de bunuri.

In cazul in care intr-un an productia de grau este afectata, curba ofertei se va deplasa spre stanga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de grau.

In conditiile pretului vechi va apare lipsa de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la grau vor cunoaste o majorare pana cand se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.

Se poate observa ca in locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, S^IS^I, care este rezultatul reducerii cantitatii de grau vandute si al cresterii pretului.

Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei DD in sus, nu numai cand productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci cand guvernul ia masuri de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor parghii (guvernul acorda premii in bani pentru pamantul necultivat s.a.). In consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de grau sau porumb, atunci pretul acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar producatorului.

Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci cand cantitatea de grau vanduta creste, iar pretul scade.

Cunoaste o deplasare si curba de cerere. In cazul in care gospodariile casnice vor intra in posesia unui venit suplimentar si vor cheltui in plus pentru procurarea graului, va avea loc deplasarea curbei de cerere spre dreapta.

Se constata la inceput o intensificare a vanzarilor de grau ceea ce va duce la penuria de grau. Lipsa temporara de grau va determina pe termen scurt majorarea preturilor pana cand se va stabili un nou punct de echilibru.

Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii.

Noua curba a cererii D^ID^I a dus la cresterea cantitatii de grau vandute la un nou pret, majorat, si in consecinta la un nou punct de echilibru.

Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. In figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD in D^ID^I de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba SS nu s-a deplasat. Se poate imagina insa si situatia stabilirii unui nou echilibru in conditiile deplasarii curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

In concluzie, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, in consecinta, in conditiile liberei concurente rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.

Modalitați de utilizare a curbelor de cerere și ofertei

Analiza economica intreprinsa cu ajutorul curbelor de cerere si oferta este unul dintre cele mai utile instrumente de care dispune economia generala. Vom exemplifica acest lucru cu ajutorul unor cazuri concrete.

Oferta rigida, neschimbata

Exista bunuri, obiecte care cantitativ nu pot fi multiplicate, marite si nici inlocuite cu alte exemplare. Un astfel de bun poate fi tabloul unui mare pictor care se gaseste intr-un singur exemplar, suprafetele de pamant care sunt date, limitate, s.a. In astfel de cazuri oferta este o linie dreapta verticala ridicata dintr-un punct al axei "cantitate", nefiind sensibila la miscarea pretului, ci numai la cererea care se misca de-a lungul liniei de oferta in sus sau in jos ca in figura 8.

Cresterea cererii in conditiile ofertei totale rigide duce la majorarea proportionala a preturilor in raport cu factori cum sunt: posibilitatile de substituire, caracterul cererii pe care o satisface, etc.

Oferta in conditiile costurilor constante

Exista cazuri cand putem mari cantitatea dintr-un bun oarecare fara nici o dificultate, pretul bunului respectiv ramanand constant. Aceasta se explica prin rigiditatea costului unitar in raport cu cresterea sau descresterea productiei. Un astfel de bun ar putea fi o resursa naturala abundenta (apa de mare in statiile de desalinizare) cand cantitatea produsa din aceasta nu modifica pretul de vanzare. Oferta in acest caz este o linie dreapta orizontala, de-a lungul careia se deplaseaza cererea ca in figura 9.

Curba de oferta cu intoarcere

Pentru exemplificare s-a recurs la un caz din domeniul ofertei de munca. Graficul din figura 10 ilustreaza acest lucru.

S-a observat ca odata cu cresterea salariului oamenii doresc, de regula, sa munceasca mai mult. Dupa ce ating insa un anumit nivel al salariului prefera perspectivei cresterii venitului mai mult timp liber si-si reduc oferta de munca.

Se observa ca la inceput salariile orare cresc, ceea ce atrage dupa sine si cresterea cantitatii de munca. Dupa ce s-a depasit punctul T cresterea salariilor are deja un efect invers: va stimula marirea timpului liber in dauna cantitatii de munca depusa.

Cazul costurilor descrescatoare

Cu ocazia examinarii curbei de oferta s-a vazut ca ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus. Deci, odata cu marirea cantitatii dintr-un bun oferit spre vanzare cresc si preturile, determinate de sporul costului unitar conform legii randamentului descrescator. In practica intalnim insa si exemple cand pretul nu creste in urma deplasarii ofertei, ci scade. Trecerea de la productia de unicate sau serie mica la cea de serie mare sau de masa ofera un astfel de exemplu.

La reducerea costului conduce si progresul tehnologic. In aceste cazuri se produce ca in figura 11 o translare a curbei si nu o deplasare in lungul ei.

La inceput a avut loc deplasarea ofertei S^IS^I de-a lungul curbei cererii DD provocata de trecerea la productia de masa sau la o noua tehnologie. In locul lui E a aparut un nou punct de echilibru, E^I. Se realizeaza insa, in acelasi timp, si deplasarea curbei cererii de-a lungul curbei de oferta. Din aceasta cauza pretul nu va scadea prea mult, ci se va stabili la p^II, pret care, ca si p^I, este de asemenea mai mic decat cel corespunzator punctului de echilibru E, dar mai aproape de acesta.

BIBLIOGRAFIE

Eugeniu Hriscev, "Managementul firmei", Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chisinau, 1998.

Vasile Munteanu, George Medrihan s.a., "Marketing pentru toti", Editura Uniunii Scriitorilor, Editura "Meridianul 28", 1996.

Nicolae Postavaru, "Curs de marketing", Editura Bucuresti, 1997.

Demetrescu, M.,C., "Mecanismele decizionale in marketing", Editura Politica, Bucuresti, 1993.

Patriche, D., "Marketing industrial", Editura Tehnica, Bucuresti, 1977

Adriana Badescu, "Management", Editura Bucuresti: Nemira, 1998

Bibliografie recomandata

Katler, Ph., Management marketing lui, Ed. Teora, Bucuresti, 2005

Yaltman, G., Cum gandesc consumatorii, Aspecte esentiale pentru studiile de piata. Ed. Polirom, Bucuresti, 2007