PROCESUL DE COMUNICARE

PROCESUL DE COMUNICARE

"Informatia este o energie mai universala decat petrolul", spunea Claude Maricon.

In perioada actuala, in care, atat complexitatea ofertei si a ofertantilor, cat si a volumului si structurii nevoilor cresc intr-un ritm alert, pentru producator este foarte important sa comunice posibililor clienti datele necesare, pentru a cunoaste avantajele ce le ofera produsele lui, iar pe de alta parte sa receptioneze reactiile acestora, care sunt surse de informatii pentru activitatea lui viitoare.

Politica de comunicare cuprinde toate masurile interne si externe ale societatii comerciale, care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si atitudinilor participantilor la piata fata de performantele firmei. Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul elementelor prezentate in Fig. 2.1.

Fig. 2.1. Elementele procesului de comunicare

sursa ( o persoana, un grup sau o organizatie care doreste sa transmita un mesaj altei persoane sau grup de persoane );

mesajul ( ansamblul cuvintelor, imaginilor si simbolurilor transmise de sursa si destinate receptorului );

codificarea ( transformarea mesajului de catre sursa intr-un mod care sa exprime simbolic ideea sau conceptul ce se doreste sa ajunga la cumparator );

canalul de comunicatie ( mijlocul prin care mesajul codificat urmeaza sa ajunga la receptor ziar, revista, televiziune, radio, panou stradal etc );

decodificarea (interpretarea de catre receptor a simbolurilor transmise de sursa);

receptorul ( cel caruia ii este adresat mesajul si care poate sa nu coincida cu receptorul vizat de sursa );

raspunsul ( reactiile receptorului dupa expunerea la mesaj, respectiv cosumatorul cumpara produsul, isi schimba atitudinea fata de acesta sau renunta sa mai cumpere );

feedback-ul (partea din raspuns care se intoarce la emitent);

zgomotul sau perturbatiile ( interferentele ce pot conduce la o percepere incorecta a mesajului ).

Pentru emitator este foarte important sa respecte cel putin "patru conditii fundamentale pentru dobandirea succesului in comunicare, conditii ce trebuie indeplinite daca se doreste ca mesajul sa produca raspunsul dorit" (W. Schramm).

mesajul trebuie proiectat si transmis astfel incat sa capteze atentia respectivului destinatar.

mesajul trebuie sa utilizeze simboluri care sa fie comune atat experientelor sursei, cat si destinatiei, astfel ca sensul sa poata fi receptat si inteles.

mesajul trebuie sa trezeasca in destinatar constiinta existentei unor trebuinte, sugerandu-i concomitent acestuia modalitati de a le satisface.

mesajul sa sugereze o modalitate de a satisface aceste nevoi, adecvata grupului caruia ii apartine destinatarul din acel moment.

Comunicarea permanenta intre ofertanti si consumatori, care de regula sunt despartiti spatial si temporar, este o necesitate, deoarece o informare corecta si prompta stimuleaza cererea, o orienteaza catre anumite produse si  influenteaza consumul rational, provoaca modificari in mentalitatile si atitudinile posibililor cumparatori, ceea ce se va reflecta in cresterea volumului de bunuri vandute si pe aceasta baza a profitului, ca unic scop al producatorului.

Comunicarea "se afla in centrul a tot ceea ce intreprinde firma si este prezenta in toate activitatile acesteia" (M.J.Baker), marketingul modern are la baza ipoteza comunicarii bilaterale eficiente - consumatorii comunica firmelor ce doresc, iar firmele ii informeaza pe consumatori cu tot ceea ce au de vanzare.

Pentru Ph.Kotler, comunicarea eficienta a organizatiei depinde de modul in care ea rezolva urmatoarele probleme: daca trebuie sa comunice sau nu, cat si cum sa cheltuiasca pentru comunicare.

Raspunsurile la aceste intrebari se obtin in cadrul sistemului de comunicatii in marketing, pe care si-l organizeaza orice firma importanta, sistem ce include ansamblul comunicarilor cu intermediarii, consumatorii, organisme publice separate, dar si intre ele.