Protectia muncii si recomandari ergonomice - drumuri forestiere

PROTECTIA MUNCII SI RECOMANDARI ERGONOMICE - DRUMURI FORESTIERE

1. Protectia muncii la executia drumurilor forestiere

La executarea lucrarilor de drumuri forestiere se va tine seama, pe linie de protectia muncii, de prevederile Legii Nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,completate de HG 1425/2006 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi. În acest sens Ministerul Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei elaboreaza proiectele de acte normative specifice implementarii si/sau adoptarii situatiilor existente,in sectorul forestier, la cerintele prezentei legi. Ca urmare, se vor reconsidera "Normele generale de protectia muncii", elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii in 2002 si "Normele specifice de securitate a muncii pentru exploatari si transporturi forestiere ", elaborate de INL Bucuresti in 1995.

Principalele cauze care dau nastere la boli profesionale si accidente de munca sunt: cunoasterea insuficienta a procesului tehnologic, organizarea defectuoasa a locului de munca, aplicarea unor metode de lucru periculoase, folosirea unor unelte necorespunzatoare, exploatarea incorecta a utilajelor si instalatiilor, neutilizarea echipamentului de protectie, lipsa calificarii profesionale si a instructajului de lucru specific etc.

În general normele de protectie a muncii vizeaza,in principal, executia si intretinerea drumurilor forestiere. Totusi, unele mentiuni sunt necesare sa apara in normativul de proiectare, in special pentru atentionarea acelora care transpun proiectul pe teren.

În cele ce urmeaza se prezinta doar normele specifice executiei drumurilor forestiere. Astfel:

- Pentru efectuarea lucrarilor de sapaturi la terasamente se face recunoasterea prealabila a traseului, in vederea identificarii locurilor periculoase si semnalizarii acestora cu indicatoare de avertizare (stanci instabile,terenuri expuse alunecarilor,zone cu infiltratii de apa etc.)

- Înainte de inceperea sapaturilor de pamant sau a derocarilor se va executa defrisarea amprizei traseului pe intreg sectorul care strabate suprafete impadurite. Materialul lemnos rezultat din defrisare va fi evacuat de pe ampriza drumului, degajandu-se traseul de toate resturile provenite din defrisare,resturi care ar putea cauza accidente in timpul lucrului,precum si de lucrari de exploatare din parchetele situate in apropiere, astfel incat aceste activitati sa nu se stinghereasca si sa se evite aparitia pericolelor de accidentare.

- În cazul lucrarilor de organizare si de pregatire a santierului se vor inlatura de pe intregul traseu si din zonele invecinate bolovanii, stancile in echilibru instabil, cioatele,arborii aninati etc.,care pot prezenta pericol de rasturnare.

- Sapaturile de pamant si rambleurile terasamentelor se vor executa cu taluzuri inclinate astfel incat sa se evite prabusirile sau surparile. Înclinarea taluzurilor va fi stabilita in functie de natura terenului si de conditiile hidrologice concrete.

- La executarea tuturor sapaturilor ( inclusiv a celor din balastiere) prin procedee de taieri manuale,mecanizate sau cu explozivi, se vor respecta urmatoarele:

a.      nu se permite formarea de taluzuri a iesindurilor in consola (cozoroace sau lambe);

b.     se vor indeparta din taluzuri bucatile de roca desprinse sau care tind sa se desprinda si sa cada (capturi);

c.      se va urmari asigurarea, cu mijloacele necesare, a evacuarii rapide a apei infiltrate.

- Daca adancimea sapaturilor este mai mare de1 m, ele vor fi imprejmuite si vor fi prevazute cu scari, care sa permita evacuarea rapida a lucrarilor in situatii de pericol.

- În cazul evacuarii manuale a rocii dislocate, aceasta va fi aruncata pe podine intermediare asezate la un nivel de cel mult 1,50m.

- În timpul evacuarii sapaturilor in zone expuse surparii sau alunecarii maselor de pamant se va supraveghea zilnic starea terenului. În cazul cand vor aparea crapaturi la suprafata terenului sau alunecari,se vor evacua lucratorii si utilajele din frontul de lucru, si se vor lua imediat masuri de consolidare a terenului. În asemenea cazuri,lucrul se va relua numai dupa inlaturarea completa a oricarui pericol de accidentare.

- Daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante periculoase ori se constata lipsa de oxigen,conducatorul locului de munca va evacua lucratorii si va instiinta pe conducatorul tehnic de situatia creata. Pentru reluarea lucrului , acesta va lua masurile necesare pentru a preintampina accidentele de munca sau imbolnavirile profesionale.

- Este interzisa circulatia vehiculelor pe traseele drumurilor care se construiesc, inainte de recunoasterea si darea in exploatare a acestora. De la aceasta prevedere fac exceptie vehiculele care executa transporturi pe santierul de executie a drumului.

- Se interzice accesul si circulatia vehiculelor de santier in apropierea zonelor unde se executa lucrari de terasament (sapaturi,derocari,miscari de pamant,rambleuri),

precum si in locuri unde se monteaza podete ori se executa zidarie sau anrocamente.

2 Recomandari ergonomice in cazul executiei si intretinerii drumurilor forestiere

În baza unor cercetari intreprinse, recomandarile ergonomice la executia si intretinerea drumurilor forestiere demonstreaza cu argumente stiintifice faptul ca imbunatatirea relatiei "om - masina" la aceste lucrari trebuie considerata. Este necesara, pe langa grija pentru om si pentru pastrarea capacitatii sale de munca si extensia tehnologiilor de lucru care respecta cerintele de conservare a mediului ambiant, folosindu-se,cu precadere,utilaje ecologice si performante. În procesul muncii se impune instruirea profesionala si valorificarea aptitudinilor deservantilor, mizandu-se, in viitor, pe orientarea,selectionarea si pregatirea acestora conform principiului general valabil "omul potrivit la locul potrivit".

2.1. Cu privire la executia mecanizata a terasamentelor drumurilor forestiere

a) Executarea lucrarilor terasiere propriu-zise va fi precedata de executarea lucrarilor pregatitoare (reambularea traseului, profilarea, defrisarea culoarului, indepartarea arborilor aninati sau putregaiosi care pericliteaza desfasurarea lucrarilor, indepartarea blocurilor de stanca si a bolovanilor,asanarea zonei drumului, scoaterea cioatelor,curatirea amprizei drumului de crengi si frunze, indepartarea pamantului vegetal etc.), in vederea asigurarii conditiilor normale de munca,concentrarii mai lesnicioase a atentiei mecanicului deservant de utilaj asupra lucrarilor de baza si evitarii accidentelor in timpul lucrului.

b) La executarea lucrarilor terasiere cu buldozerul (recomandat in cazul traseelor in profil mixt) se va adopta o tehnologie de lucru care sa permita mecanizarea intregului ansamblu de operatii (saparea platformei brute,taluzari, santuri,nivelarea platformei) si sa asigure pentru volumul principal de pamant ce urmeaza a fi dislocat,efectuarea sapaturilor,inclusiv impingerea pamantului in panta. La realizarea lucrarilor, se va urmari inaintarea in panta, care asigura un spor de productivitate de 6 . 7%, o reducere a consumului de combustibil de 15 . 20% si o scadere substantiala a efortului uman.

c) Pentru evitarea prejudicierii echilibrului ecologic, se va extinde realizarea terasamentelor cu excavatorul sau, in cazul buldozerului,se vor organiza tronsoane de lucru scurte, de 300 . 500m pe care sa fie executate toate operatiile, inclusiv inclinarile si santurile, pentru asigurarea rapida a colectarii si evacuarii apelor din precipitatii.

d) Pentru mentinerea capacitatii de munca a buldozeristilor,in regimul de lucru al acestora se vor introduce pauze de 5 . 6 minute la fiecare ora de timp operativ, pauzele fiind incadrate in categoria intreruperilor reglementate.

Prevederea pauzelor este necesara intrucat buldozeristul este expus la zgomote care depasesc nivelul maxim admis de norme - nivelul acustic echivalent continuu L_eq=100dB(A) fata de limita de 90dB(A), precum si la vibratii care, asociate cu zgomotul, influenteaza negativ organismul uman. Consumul energetic la executarea lucrarilor terasiere variaza intre 13,52 . 23,74 kJ/ min situand munca buldozeristilor in categoria muncilor de efort mediu spre greu.

e) Excavatorul va fi folosit pentru terasamente cand poate actiona pe teren plan si suficient de rezistent in raport cu presiunea exercitata de senile pe suprafata terenului. Manevrarea acestui utilaj se incredinteaza unui conducator calificat (excavatorist) care trebuie sa urmareasca permanent ca, in raza de actiune a masinii, sa nu se gaseasca alti lucratori care ar putea fi accidentati.

Întrucat zgomotul este de 87dB(A), deci nu pune probleme,iar vibratiile sunt neglijabile excavatorul apare a fi mai ergonomic decat buldozerul.

f) Buldozeristii si excavatoristii vor fi dotati cu echipament de protectie si de lucru prevazut in normele in vigoare. În plus,buldozeristii vor fi dotati cu antifoane de tip interior, care pot diminua zgomotul cu 10 . 15dB(A).

2.2. Cu privire la compactarea terasamentelor cu cilindri compactori cu rulouri netede

a) Compactarea rambleurilor cu cilindri compactori cu rulouri netede se va practica, de preferinta, in cazul pamanturilor coezive si slab coezive (argile,argile nisipoase si nisipuri argiloase).

b) Straturile supuse compactarii, preferabil cu grosimi de 20 . 40 cm, se vor aduce la umiditatea optima de compactare.

c) Compactarea presupune mai multe treceri longitudinale (inainte si inapoi),care vor progresa de la marginea platformei spre mijloc,urmele rulourilor suprapunandu-se cu circa 30% peste cele anterioare.

d) Numarul de treceri pe aceeasi urma se va stabili astfel incat cilindrul sa realizeze gradul de compactare prescris. Acesta va fi de 100% in partea superioara a rambleului, de 90 . 95% in straturile mijlocii si 95 . 98% in partea inferioara a rambleurilor.

e) Compactarea terasamentelor se va realiza pe un front de lucru de 500 . 1000m pentru a diminua, pe de o parte, frecventa schimbarilor de sens,iar,pe de alta parte, pentru a evita instalarea senzatiei de monotonie la deservant.

2.3. Cu privire la executarea gaurilor de mina normale cu ciocane pneumatice actionate de motocompresoare

a) Procedeul gaurilor de mina normale se va practica in toate categoriile de roci, daca inaltimea frontului de lucru nu depaseste 7m. Pentru derocarea fronturilor de stanca de peste 7m inaltime se recomanda utilizarea gaurilor de sonda, forate cu electroforeze rotopercutante.

b) Forarea propriu-zisa va fi precedata de executarea lucrarilor pregatitoare, respectiv descopertarea masivului de stanca,precum si a lucrarilor de asigurare a accesului utilajelor la frontul de lucru in conditii normale, fara pericole de accidente sau solicitari de efort a muncitorilor, pentru deplasarea de la un punct de forare la altul.

c) Schema de forare va acorda prioritate gaurilor de mina verticale si celor usor inclinate spre verticala, intrucat in aceste situatii consumul energetic al minerilor este cu 10 . 20% mai scazut decat la forarea orizontala. De asemenea derocarea fronturilor de stanca cu inaltimi pana la 4m se va realiza integral prin forari verticale; cele cu inaltimi de 4 . 7m se vor realiza forandu-se atat gauri verticale, cat si inclinate.

d) La executarea forarilor cu ciocanul pneumatic acesta se va monta obligatoriu pe coloana telescopica, care face parte integranta din ciocanul livrat de uzina, intrucat in cazul gaurilor verticale consumul energetic al minerilor scade cu 10 . 20%, iar intensitatea vibratiilor receptionate de acestia se reduce substantial.

e) Forarile se vor organiza astfel incat distanta dintre locul de forare cu ciocane perforatoare si motocompresor sa fie de circa 20m, iar intre ciocane de 5 . 10m. În acest fel intensitatea zgomotului receptionat de operatori, respectiv nivelul acustic echivalent continuu, care obisnuit este de 105 . 116dB(A), se reduce; nu sunt indicate distante mai mari de 20m de la motocompresor la ciocane deoarece, in aceste situatii, se inregistreaza pierderi substantiale de aer.

f) Formatia de lucru la executarea forarilor, in cazul motocompresoarelor care alimenteaza 2 ciocane perforatoare,va fi alcatuita din doi mineri operatori si un mecanic, care sa urmareasca functionarea motocompresorului si sa-i ajute pe minerii operatori.

g) În regimul de munca al operatorilor de ciocane perforatoare se vor introduce pauze de odihna de 5 . 6minute la fiecare ora de timp operativ; pauzele se vor include in categoria intreruperilor reglementate.

h) Derocarile se vor executa in asa fel incat sa se reduca la minimum posibil degradarea arborilor din zona de constructie a drumului, respectandu-se cerintele de estetica forestiera si de conservare a mediului ambiant. Materialul rezultat in urma exploziilor se va indeparta cu ajutorul buldozerului, care sa lucreze in panta, folosindu-se totodata si parapeti care sa previna rostogolirea bolovanilor pe versant.

i) Punctele de lucru se vor dota cu scule corespunzatoare pentru intretinerea sistematica a utilajului in stare buna de functionare, contribuind prin aceasta si la usurarea efortului fizic al muncitorului.

j) Personalul muncitor folosit la executarea lucrarilor de forare va fi dotat cu intregul echipament de protectie si echipament de lucru prevazut de normele in vigoare. Minerii operatori vor fi inzestrati, in plus,cu echipament de protectie individual adecvat noxelor cu care se confrunta (antifoane de tip interior,manusi antivibratii (tip A.V.) si masti contra prafului).

k) În apropierea locurilor unde se executa forari se vor amenaja adaposturi pentru protejarea muncitorilor.

2.4. Cu privire la executia si intretinerea suprastructurii drumurilor forestiere

a) În cazul drumurilor impietruite, executia si intretinerea suprastructurii se asigura cu autogrederul, buldozerul,cilindrul compactor si respectiv TID-ul (tractorul pentru intretinerea drumurilor). În general lucrarile se vor desfasura pe sectoare de 100 . 500m,care sa poata sa fie finisate pe parcursul unei zile. Regulile ergonomice care vizeaza aceste lucrari au fost prezentate la executia cu buldozerul (paragraful 2.1d si f) si compactarea cu cilindri compactori cu rulouri netede(paragraful 2.2.e), ele avand extensie si la autogredere.

b) În cazul drumurilor cu imbracaminti moderne prevaleaza imbracamintile bituminoase, betoanele de ciment fiind indicate doar pentru regiunile umede si zonele cu trafic intens si greu. În prezent se recomanda ca si la drumurile forestiere mixtura asfaltica sau betonul de ciment sa fie aduse de la statii speciale de preparare fixe,de tip modern. Prin aceasta,pe langa faptul ca, printr-o dozare riguroasa a componentelor,li se asigura o calitate superioara, se elimina o serie intreaga de faze de lucru manuale, caracterizate prin consum de timp, de efort uman si expunere la pericole.

Transportul si cilindrarea mixturii asfaltice se vor face cu autobasculante, respectiv cu cilindrii compactori. Mixtura calda,la maximum 90⁰C, sau rece se asterne la sablon pe partea carosabila. Lucratorii care participa la aceasta operatie vor fi dotati cu salopete sau vestoane galbene sau portocalii, vizibile de la distanta. În plus vor purta incaltaminte cu talpa de lemn pe care se presara filer, in cazul cand se lucreaza cu mixtura calda si respectiv incaltaminte cu talpa de lemn umezita, cand mixtura este rece. Dupa cum este mixtura calda sau rece, sculele si uneltele vor trebui sa fie incalzite, respectiv umezite, iar rotile cilindrului compactor se vor unge cu ulei, respectiv se vor umezi cu apa.

2.5.Cu privire la producerea materialelor pietroase

Materialele pietroase se procura din cariere sau balastiere.

În cazul carierelor, lucrarile de explodare impun masuri de siguranta deosebite.

a) În zona expusa pericolului se va proceda la evacuarea oamenilor si oprirea circulatiei, regiunea fiind marcata cu semnale si placarde avertizoare.

b) Efectuarea exploziilor se va face dupa un program riguros stabilit, anuntat din timp autoritatilor din comunele apropiate si dublat de organizarea unor posturi de paza pe toate drumurile de acces spre zona vizata.

c) Se va stabili un cod special de semnalizare optica sau acustica privind efectuarea exploziilor.

d) Se vor amenaja anticipat locuri de adapostire, acestea fiind indicate din timp lucratorilor.

e) Mersul exploziei se va urmari cu atentie de la locul de adapostire, numarand exploziile. În situatia in care explozia a decurs normal, intoarcerea muncitorilor la locul de munca va avea loc la 15 minute de la ultima explozie. Acest timp este absolut necesar pentru primenirea atmosferei viciate de gazele si praful rezultat din explozie.

f) Încarcarea gaurilor si a camerelor de mina, executarea burajelor, aprinderea incarcaturilor si rezolvarea rateurilor sunt operatii ce pot fi executate numai de personal calificat (artificieri).

g) Organizarea derocarilor se va corela cu lucrarile de exploatare din parchetele invecinate, astfel incat aceste activitati sa nu se stinghereasca si sa se evite pericolele de accidentare.

h) Gaurile de forare vor respecta recomandarile ergonomice de la paragraful 2.3.În plus, cand se foreaza gauri de mina in roci cuartoase, procedeul de lucru uscat se va inlocui cu cel umed,care impiedica formarea prafului, materialul faramitat fiind evacuat cu ajutorul jetului de apa.

i) Exploatarea frontului de lucru in cariere se va face in trepte, luand masuri pentru asigurarea stabilitatii lor. Înaltimea unei trepte nu va trebui sa depaseasca 7m in cazul folosirii gaurilor de mina si, in general 10m.Latimea minima a unei trepte, dupa explozii succesive, va fi egala cu inaltimea treptei la care se adauga spatiul necesar amplasarii cailor de transport. Unghiul de taluzare depinde de natura rocii si nu va fi mai mare de 60⁰ la rocile cele mai dure.

j) Prelucrarea materialului pietros se va realiza in concasoare, prevazute cu instalatii pentru absorbirea prafului si cu aparatori care sa impiedice raspandirea sfaramaturilor de piatra. Daca concasoarele nu dispun de echipamente pentru captarea prafului,muncitorii vor fi dotati cu masti contra prafului.

k) Muncitorii care lucreaza la spargerea manuala si la cioplirea pietrei vor trebui echipati cu ochelari de protectie cu celuloid sau sita metalica si casca de protectie.

În cazul balastierelor extractia produselor de balastiera este precedata de executarea lucrarilor de descoperta. Îndepartarea sterilului se face in asa fel incat sa nu se pericliteze securitatea celor ce lucreaza la extractia materialului util.

a) Înaltimea frontului de lucru se va limita la 4m pentru extractia manuala si la 6m pentru cazul in care se folosesc pentru extractie utilaje mecanice.

b) În scopul evitarii surparii malului, extractia materialului se va face de sus in jos, avand grija ca, in mod permanent si pe toata lungimea frontului de lucru, sa se mentina un taluz egal cu taluzul natural.

c) În cazul balastierelor, relatia om - masina a fost evidentiata la prezentarea recomandarilor ergonomice pentru executia mecanizata a terasamentelor drumurilor forestiere (paragraful 2.1).

2.6. Cu privire la incadrarea in munca, orientarea selectionarea si pregatirea personalului deservant

a) Încadrarea in munca, orientarea si selectionarea personalului deservant se va face in conformitate cu cerintele de aptitudini si trasaturi mentionate in biopsihoprofesionale meseriilor respective [2].

b) Examenele medicale pentru incadrarea in munca a personalului deservant, inclusiv controalele medicale pe parcurs, se vor face, conform Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca [35].

c) Verificarea aptitudinilor necesare efectuarii selectiei profesionale pentru meseriile de buldozerist,excavatorist, deservant cilindru compactor si operator ciocan perforator se va face in baza unor baterii de teste speciale [2], in care intra sau nu, in functie de meserie, testul pentru atentie concentrata "Baraj mic", testul pentru atentie distributiva "Praga", testul pentru spirit de observatie "Labirint 3", testele pentru dexteritate manuala "DM₁" si "DM₂", testul pentru iuteala actiunii "IA", tabelele cromatice "ISHIHARA",inventarul de personalitate, aparatul Piorkovski.

d) Instruirea profesionala a personalului deservant se va realiza cu respectarea principiului policalificarii, astfel incat sa devina posibila trecerea mecanicilor de pe un utilaj terasier pe altul.

e) Pentru compensarea eforturilor, limitarea duratei de expunere a organismului la diverse noxe, precum si pentru mobilizarea tuturor aptitudinilor individuale, se va proceda la rotirea personalului deservant de preferinta, prin alternarea activitatii de pe buldozer sau excavator cu cea pe cilindru compactor static,iar a celei de forare cu ciocane perforatoare cu aceea de deservire a motocompresorului.

2.7. Cu privire la unele imbunatatiri constructive ale utilajelor

În scopul reducerii noxelor produse prin functionarea utilajelor se recomanda urmatoarele imbunatatiri constructive ale acestora:

a) prinderea elastica de sasiu a motorului buldozerelor, suspendarea elastica a cabinei pe structura de rezistenta, prin intermediul unor garnituri de cauciuc, dotarea utilajelor cu toba de esapament prevazuta cu amortizor de zgomot, in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor;

b) izolarea mai eficienta a cabinei,la buldozere, prin captusirea peretilor laterali si a plafonului cu burete din material plastic si PVC, precum si izolarea podelei cu pasla de 3 . 4cm grosime,acoperita cu covor de cauciuc, in vederea asigurarii confortului termic;

c) dotarea cabinelor la buldozer si la cilindri compactori, cu scaune ergonomice,reglabile pe orizontala si pe verticala, in vederea imbunatatirii posturii corpului deservantilor si a vizibilitatii;

d) modificarea constructiva a manerelor ciocanelor perforatoare prin introducerea unor straturi succesive din cauciuc spongios si cauciuc dur, in vederea reducerii vibratiilor.

În general se vor prefera utilajele cu echipamente de lucru intersanjabile.

BIBLIOGRAFIE:

1. Alexa,B,1985 - Contributii la studiul avalanselor de zapada din zona drumului Transfagarasan (Teza de doctorat),Universitatea din Brasov .

2. Alexandru, V., 1997 - Ergonomie.Elemente generale, Editura Lux libris, Brasov.

3. Alexandru V., 2000 - Constructia si intretinerea drumurilor forestiere, Ed. Infomarket Brasov.

4. Bereziuc R., 1963 - Constructia, exploatarea si intretinerea drumurilor forestiere, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

5. Bereziuc R., Oprita V., 1974 - Proiectarea si constructia drumuri forestiere, Ed. Ceres, Bucuresti.

6. Bereziuc,R., 1981 - Drumuri forestiere, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

7. Bereziuc R., Orita,V., Olteanu N., - Retele de drumuri forestiere, Ed. Ceres, Bucuresti.

8. Bereziuc, R., Alexandru, V., Oltean, N., 1987 - Cercetari ergonomice privind imbunatatirea relatiei om - masina la executia terasamentelor drumurilor forestiere realizate de IFET-uri,in vederea cresterii productivitatii muncii (contract nr.10, Beneficiar C.E.L.)

9. Bereziuc R., Alexandru V., Olteanu N., Pop I., 1989 - Drumuri forestiere, Ed. Tehnica, Bucuresti.

10. Bradosche, P., 2005 - "Despre padurea privata franceza" in Meridiane Forestiere Nr.1,2 si 3 /2005,Bucuresti.

11. Ciobanu D. V., 1999 - Utilaje si instalatii pentru constructii forestiere, Ed. Universitatii "Transilvania", Brasov.

12. Ciobanu, D.,V., 1998 - Cercetari privind utilizarea geogrilelor la consolidarea partii carosabile a drumurilor forestiere amplasate in terenuri argiloase (Teza de doctorat), Universitatea "Transilvania" Brasov.

13. Ciubotaru, A. 1998 - Exploatarea padurilor, Editura Lux Libris ,Brasov.

Dorobantu S., Jercan S., Pauca C., Romanescu C., Racanel I., 1980 - Drumuri. Calcul si proiectare. Ed. Tehnica, Bucuresti.

15. Gazdaru, A., Feodorov, V., Manea, S.,Batali, L., 1999- Geosinteticele in constructii, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

16. Iliescu,M., 1994 - Geosinteticele, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

17. Ivanus E. P., 1998 - Cercetari privind realizarea pe drumurile forestiere a unor lucrari de aparare-consolidare eficiente tehnic si economic (Teza de doctorat), Universitatea "Transilvania", Brasov.

18. Kellner L., Gazdaru A, Feodorov V., 1994 - Geosinteticele in constructii, Ed. Inedit, Bucuresti.

19. Lucaci Gh., Costescu I., Belc Fl., coordonator Nicoara L. - Constructia drumurilor, Ed. Tehnica, Bucuresti.

20. Matasaru,Tr., Craus,I., Dorobantu, St., 1966 / Drumuri, Editura tehnica, Bucuresti

21. Matasaru, Tr., 1968 - Constructia drumurilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

22. Nicoara,L., Baltiu,A., 1983 - Îmbracaminti rutiere moderne, Editura tehnica, Bucuresti.

23. Olteanu N., 1995 - Drumuri forestiere. Proiectare, Reprografia Universitatii din Brasov.

24. Oprea,I., Sbera,I., 2004- Tehnologia exploatarii lemnului, Editura Tridona, Oltenita.

25. Ryan Tom, Phillips Henry, Ramsey James, Dempsey John, 2004 - Forest Road Manual. Guidelines for the design, construction and management of forest roads, Coford, Dublin 4, Ireland.

26. Ungur, A., 1964 - Probleme privind executia mecanizata a drumurilor forestiere, CDF, Bucuresti.

27. Widhalm,Hans, Karl Stampfer, Tom Rayn and col.2005 - Bast practice guidlines for roads in Romania, Őbl Consulting, Purkersdorf,Austria.

28. Zarojanu, D., 2006 - Instalatii de transport, Editura Universitatii "Stefan cel Mare", Suceava.

29. Zarojanu, D.,1974 - Drumuri. Suprastructura, Institutul Politehnic Iasi.

30. x x x, 2006 - Constructiile forestiere in contextul gospodaririi durabile a padurilor, Asotiatia constructorilor forestieri Editura Luxlibris, Brasov

31. x x x, 1999 - Normativ departamental PD 67/80 privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulatia autovehiculelor (reactualizat si aprobat cu Ord.Nr.560/21.06.99), Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului, Regia Nationala a Padurilor, Bucuresti.

32. x x x 1999 - Normativ pentru executia lucrarilor de intretinere si refacere a drumurilor forestiere, precum si reglementarea circulatiei pe aceste drumuri (reactualizat si aprobat cu Ord.Nr.560/21.06.1999) Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Regia Nationala a Padurilor, Bucuresti.

33. x x x ,2004, Dezvoltarea retelei de drumuri in fond forestier administrat de Regia Padurilor Romsilva, Vol I, Beneficiar RNP ( contract ICAS 60).

34.x x x 2002 - Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si emitere a emitere a acordului de mediu (O.M. al M.A.P.M. Nr. 860).

35.x x x, Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.

36. x x x, H.G 1425/2006 privind aprobarea normelor metodologice ale legii 319/2006.

37. x x x , 1982 - Highway desing manual, State Organization of Roads and Bridges (S.O.R.B).

38 x x x - Colectia standardelor de stat.