Reabilitarea liniei Bucuresti - Brasov, componenta a Coridorului IV pan - european,

MEMORIU TEHNIC

DATE GENERALE

Obiectul proiectului

Documentatia tehnico-economica este elaborata pentru reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti - Brasov, componenta a Coridorului IV Pan-European, tronsonul Campina - Predeal (Km. 94+680 - Km. 142+525).

Lucrarile prezentate in documentatie se refera la lucrarile de aparare  a terasamentului c.f.

Amplasamentul lucrarii

Tronsonul Campina - Predeal, in lungime de 47,845 kilometri ,are orientarea generala de la Sud la Nord, traversand masivul muntilor Bucegi in lungul vaii raului Prahova. Linia de cale ferata intersecteaza raul Prahova in 17 puncte.

Consideratii generale

Linia de cale ferata Ploiesti - Predeal, din care face parte si tronsonul de linie Campina - Predeal a fost concesionata de G.B. Crawley  si apoi de L. Guilloux si dat in exploatare, pe tronsoane, in perioada 01 iunie - 01 decembrie 1879. Literatura de specialitate a consemnat faptul ca proiectarea si executia liniei s-au realizat dupa normele tehnice germane si austriece. Dublarea liniei de cale ferata si dezvoltarea - sistematizarea a statiilor s-a terminat in anul 1939. Electrificarea liniei s-a terminat in anul 1969.

Ca urmare a actiunilor de dezvoltare - modernizare si de intretinere - reparatii si consolidare, desfasurate de-a lungul timpului, in prezent coexista lucrari cu vechime de peste 100 de ani cu lucrari realizate in ultimii 20 de ani.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Acorduri internationale

Traseul feroviar al Coridorului IV pan-european este consemnat in acordurile si conventiile internationale la care Romania a aderat, pentru integrarea retelei feroviare nationale la reteaua europeana:

"Acordul european privind marile linii internationale de cale ferata (A.G.C.),

"Acordul european privind marile linii de transport combinat si instalatii conexe (A.G.T.C.),

"Proiectul privind realizarea caii ferate transeuropene (T.E.R.).

Traseul feroviar al Coridorului IV pan-european a fost stabilit la ultima Conferinta Pan-Europeana de Transporturi de la Helsinki 23 - 25 iunie 1997.

Acorduri si avize CNCF "CFR"

Premergatoare elaborarii Proiectului Tehnic + Caietelor de Sarcini

"Studiu de Fezabilitate" - Aviz CTE CNCF "CFR" - SA Nr. 18 / 19.06.1998,

TEMA de PROIECTARE pentru "Proiect Tehnic + Caiete de Sarcini + Documentatie de Licitatie" Aviz CTE CNCF "CFR" - SA Nr. 136 / 26.09.2002,

Reabilitarea liniei de cale ferata Campina - Brasov, componenta a Coridorului IV pan-european. Aplicatia ISPA,

Actualizare date program in vederea elaborarii PTH, DDE si DL prin Aviz CTE CNCF "CFR" - SA Nr. 6 / 17.02.2005

Studii de specialitate ( INMH ).

SITUATIA EXISTENTA

1. In intervalul km 97 + 100 la 97 + 700, scurgerea pe sub liniile c.f. a apelor colectate de pe versantul sting, dinspre orasul Breaza, se realizeaza prin podetul c.f. de la km 97 + 112 cu lumina de 1,00 m. si prin podul c.f. de la km 97 + 656 cu lumina de 8,50 m care nu pot asigura tranzitarea debitelor Q 1 %. In dreptul km 97 + 500 pe partea stinga exista o vale torentiala racordata in amonte la podetul boltit de 1,00 m de la DN 101 A Breaza, si in aval la santul longitudinal de pe partea stinga a platformei liniilor c.f. (fir II), ce duce la podetul c.f. km 97 + 112, care in prezent este complet colmatat cu aluviuni, apa in timpul ploilor deversind prin prismul de piatra sparta.

2. In intervalul intre halta Nistoresti si Breaza Nord (Gura Beliei) lucrarile de aparari executate pe partea dreapta a terasamentului c.f. in lungul malului drept al riului Prahova, sunt in buna stare de functionare, ele se vor pastra si incadra in lucrarile de reabilitare proiectate.

3. In intervalul intre halta Breaza Nord si statia Comarnic

La podul c.f. km 107 + 167, piriul Gura Beliei a rupt malurile si distrus protectiile cu ziduri de sprijin din zona amonte de la ambele culei, producind afuieri locale in jurul pilei si culeilor. In aval racordul intre pragul de fund din beton existent si albia riului Prahova este distrus, prin coborirea fundului albiei.

Lucrarile de aparari existente (diguri din gabioane) de pe partea dreapta a liniei c.f. de la malul drept al riului Prahova intre km 107 + 450 / 108 + 100, sunt in stare buna de functionare, necesitind doar lucrari de intretinere curenta.

4. In intervalul intre statia Comarnic si P.O. Posada

Coborirea nivelului fundului albiei riului Prahova intre 1,00 si 2,00 m a afectat stabilitatea lucrarilor de aparari existente si terasamentul liniei c.f. fir II, necesitind lucrari de protectie la poduri si podete (km 111 + 447 si 113 + 633), praguri de stabilizare a talvegului in zona km 111 + 400, km 112 + 670, canion km 112 + 850 / 113 + 050 si completarea lucrarilor de aparari terasamente c.f. km 112 + 350 / 850 si km 113 + 050 / 250.

5. In intervalul intre P.O. Posada si Valea Larga

Coborirea nivelului fundului albiei riului Prahova, a afectat stabilitatea lucrarilor de aparari existente (diguri de aparare si praguri de fund) si baza spre apa a terasamentelor liniei c.f. in zonele neprotejate, intre km 116 + 500 si km 119 + 750 necesitind reparatii la pragurile de fund existente si praguri noi la km 116 + 500, km 116 + 725, km 118 + 100 si km 119 + 675. Refacerea pragului de fund km 116 + 875 si prag nou km 119 + 050 necesare stabilizarii talvegului raului Prahova se executa in prezent din alte surse de finantare.

6. In intervalul intre P.O. Valea Larga si Sinaia au fost afectate lucrarile de consolidare a albiei raului Prahova intre km 120 + 540 / 121 + 600 si afuiate pilele si malurile la podurile c.f. km 123 + 798 si km 124 + 218.

7. In intervalul intre Sinaia si Busteni

Sunt afectate lucrarile de aparari terasamente c.f. intre km 125 + 360 / 550 si km 130 + 120 / 425 si lucrarile de corectii de vai la podetele km 129 + 553, km 129 + 870, km 132 + 481 si km 132 + 713 care au fost distruse partial.

8. In intervalul intre Busteni si Azuga sunt afectate lucrarile de aparari terasamente c.f. intre km 133 + 650 / 950 si km 134 + 850 / 135 + 100 si lucrarile de corectii de vai existente la podul c.f. km 134 + 850, peste raul Prahova si podul c.f. km 135 + 896 peste raul   Azuga.

9. In intervalul intre Azuga si Predeal au fost afectate lucrarile de aparari terasamente c.f. intre km 138 + 350 / 600 si km 139 + 700 / 140 + 040 si lucrarile de corectii existente la podetele c.f. km 138 + 365, km 139 + 107 si km 130 + 557, iar toate podetele sunt colmatate cu aluviuni si nu corespund tranzitarii debitului Q 1 %.

PRINCIPII GENERALE PENTRU LUCRARILE DE REABILITARE

Principii generale pentru Vmax. ≤ 120 km/h

Lucrarile de aparari proiectate permit desfasurarea circulatiei feroviare cu Vmax ≤ 120 km/h in conditii de deplina siguranta.

Tipuri de lucrari proiectate

-praguri de fund din beton

-ziduri de sprijin din beton

-diguri din saltele de gabioiane

-pinteni din anrocamente

descrierea lucrarilor proiectate

Aparare terasamente c.f. cu prag de fund km 111 + 400

Pentru stabilizarea in plan vertical a albiei raului Prahova si stoparea fenomenului de adancire a albiei, la km 111 + 400 se va realiza un prag din beton turnat monolit, cu inaltimea deversorului de 2,50 m.

In aval pragul este prevazut cu o saltea din casoaie de traverse vechi din beton umplute cu piatra si pinten din anrocamente din piatra bruta.

In amonte de prag malurile vor fi sprijinite cu diguri din saltele de gabioane umplute cu piatra, avand la baza pinten din anrocamente.

Aparare terasamente c.f. km 112 + 350 / 550

Pentru stabilizarea albiei in plan si protectia malului stang al raului Prahova, puternic erodat in urma viiturilor din ultimii ani, se va realiza, intre km 112 + 340 si km 112 + 530, un dig din saltele de gabioane.

Digul, cu o inaltime de 3,50 m si o lungime totala de 190,00 m, va fi protejat spre albie cu un pinten din anrocamente de piatra bruta de 50 ÷ 500 kg / buc avand la baza un geotextil cu masa de 1000 gr / m².

In spatele digului din gabioane se vor realiza umpluturi compactate si o protectie cu saltea din anrocamente de piatra bruta.

Aparare terasamente c.f. cu prag de fund km. 112+670 si zid de sprijin km 112+670/770

Pentru stabilizarea albiei in plan vertical prin stoparea fenomenului de adancire a albiei, la km. 112 + 670 se va amplasa un prag de fund din beton, turnat monolit, cu inaltimea deversorului de 2,50 m. In aval pragul este prevazut cu rizberma, saltea din casoaie din traverse si pinten din anrocamente.

In aval de prag, pe 60 m pe fiecare mal se vor executa diguri din saltele de gabioane.

In amonte de prag malul stang este protejat pe 100 m cu zid de sprijin din beton, turnat monolit.

Aparare terasamente c.f. cu praguri de fund in trepte, intre km. 112 + 770 / 113 + 000

In urma viiturilor produse pe raul Prahova, pe zona cuprinsa de km 112 + 770 si km 112 + 060 albia minora s-a apropiat in mod periculos de axul c.f.

Pentru stabilizarea in plan a albiei se vor executa urmatoarele lucrari :

1) Sapte praguri de fund din beton monolit, cu inaltimea de cadere de 1,00 ÷ 1,50m.

Pragurile se vor realiza din beton simplu C 12 / 15 cu un strat de uzura din beton C 25 / 30, de 30 cm grosime.

In aval de fiecare prag se amplaseaza pinteni din anrocamente de piatra bruta de 51 ÷ 500 kg / buc.

2) Zid de sprijin pe malul stang al raului Prahova, aval de pragul 1, km 112 + 855, cu lungimea de 70,00 m.

Zidul de sprijin se va realiza monolit, din beton C 12 / 15, fundat direct. Fundatia zidului este protejata cu un prism din anrocamente de piatra bruta de 51 ÷ 100 kg / buc.

Aparare terasamente c.f. intre km. 113 + 050 / 250 si drum de acces tehnologic

Pe zona cuprinsa de km 113 + 050 / 250 albia minora a raului Prahova s-a apropiat la cca. 20 m. de axul c.f.

Pentru protectia bazei terasamentului se va executa un dig de gabioane cu lungimea totala de 195 m (km. 113 + 055 - km. 113 + 250).

Digul va avea inaltimea elevatiei variabila, in functie de configuratia terenului, de la 3,50 m la 1,50 m.

Digul este prevazut spre albie cu un pinten - gabion cu sectiunea 1,00 x 1,00 m. protejat cu un prism din anrocamente de piatra bruta.

Aparare terasamente c.f. cu prag de fund km. 116 + 500

Pentru stabilizarea albiei raului Prahova in plan vertical la km. 116 + 500 se va amplasa un prag de fund din beton turnat monolit.

Pragul va avea in aval o saltea din casoaie din traverse umplute cu piatra.

In aval de prag malurile se protejeaza cu diguri din saltele de gabioane.

Aparare terasamente c.f. cu prag de fund km. 116 + 725

Pentru a combate fenomenul de adancire a talvegului la km 116 + 725 se va amplasa un prag de fund din beton turnat monolit.

In aval pragul este prevazut cu rizberma, saltea din casoaie din traverse si pinten din anrocamente. Malurile in aval sunt protejate cu dig din saltele de gabioane (mal stang) si saltea din anrocamente (mal drept).

In amonte malurile sunt protejate cu ziduri de sprijin (pe 20 m mal stang si 25 m mal drept) si cu dig din saltele de gabioane (pe 25 m mal drept).

Aparare terasamente c.f. km. 116 + 950 / 117 + 650

Pentru protectia terasamentului c.f. impotriva efectului de eroziune produs de apele raului Prahova se vor realiza urmatoarele lucrari :

- calibrarea albiei intre km 116 + 900 si km 117 + 630

- aparare terasament c.f. cu un dig din saltele de gabioane

- intre km 116 + 965 si km 116 + 990, pe lungimea de 25 m digul va avea inaltimea totala de 2,50 m ;

- intre km 116 + 990 si km 117 + 240, pe lungimea de 250 m digul va avea inaltimea totala de 3,50 m.

Pentru intretinerea lucrarilor se va realiza un drum de acces tehnologic. Intre km 117 + 500 si km. 117 + 625, pe lungimea de 125 m terasamentul drumului va fi protejat cu dig din saltele de gabioane cu inaltimea de 3,00 m.

Aparare terasamente cu prag de fund km. 118 + 100

Pentru stabilizarea albiei raului Prahova in plan vertical la km 118 + 100 se va amplasa un prag de fund din beton turnat monolit.

Pragul va avea in aval o saltea din casoaie din traverse umplute cu piatra.

Malurile drept si stang in aval, se protejeaza cu diguri din saltele de gabioane.

Aparare terasamente c.f. km 118 + 150 / 300

Pentru apararea terasamentului c.f. se va realiza un dig din saltele de gabioane umplute cu piatra, pe lungimea de 117,50 m. La baza digul este protejat cu un pinten din anrocamente de piatra bruta.

Digul din casete tip R, existent pana la km 118 + 200, pe lungimea de 35,00 m va fi suprainaltat cu un gabion cu sectiunea 1,00 x 1,00.

Saltelele de gabioane, pe fetele exterioare, vor fi protejate cu beton.

Aparare terasamente c.f. si drum de acces tehnologic km 118 + 525 - 118 + 810

Terasamentul c.f., intre km 118 + 525 si km 118 + 810 va fi protejat cu un dig din saltele de gabioane umplute cu piatra bruta, avand la baza un pinten din anrocamente.

Saltele de gabioane, pe fetele exterioare, vor fi protejate cu beton.

Aparare terasamente c.f. km 119+380/850, cu prag de fund km 119+675

Pentru stoparea fenomenului de coborare a talvegului, la km. 119 + 675, se va amplasa un prag de fund din beton, turnat monolit, cu inaltimea deversorului de 3,00 m.

In aval pragul este prevazut cu rizberma si protectia fundului cu saltele din casoaie de traverse vechi din beton, umplute cu piatra. Malurile albiei sunt protejate cu diguri din gabioane.

In amonte deversorul este protejat cu un pinten din ancoramente de piatra bruta, iar malurile cu ziduri de sprijin din beton, turnat monolit.

Aparare terasamente c.f. km 120 + 540 / 121 + 500

Documentatia cuprinde lucrarile care au ramas de executat pe tronsonul de mai sus, astfel :

- terminarea pragului nr. 3 ;

- terminarea pragului nr. 4 ;

- realizarea integrala a pragului nr. 8.

Pragurile sunt realizate din beton, turnat monolit, avand caderea de 0,50 m. In aval se va realiza o protectie cu saltele de gabioane umplute cu piatra, iar in amonte o saltea din anrocamente de piatra bruta.

Aparare terasamente c.f. km 125 + 360 / 550

Pentru stabilizarea in plan a cursului raului Prahova si protectia terasamentului c.f. asezat pe malul stang al apei, in amonte de podul c.f. km 125 + 325 se va realiza un dig din saltele de gabioane.

Digul va avea lungimea de 225,00 (intre culeea Brasov si km 125 + 585) si se va realiza din cinci saltele suprapuse, avand inaltimea totala de 2,50 m. Spre albie digul se protejeaza cu un pinten din anrocamente din piatra bruta de 51 ÷ 500 kg / buc.

Saltele de la baza si pintenul de piatra se vor aseza pe un geotextil cu masa de 1000 g / m².

Aparare terasamente c.f. km 130 + 120 / 425

Protectia terasamentului c.f. intre km 130 + 175 si km 130 + 425, pe lungimea totala de 250,00 m. se va face cu un dig din saltele de gabioane umplute cu piatra si protejate cu beton.

Pe zonele in care exista dig vechi de gabioane (in fata celui nou) acestea vor fi reparate si protejate cu beton.

In fata digul de gabioane va fi protejat cu pinten din anrocamente de piatra bruta.

Aparare terasamente c.f. km 138 + 350 / 600

Pentru punerea in siguranta a terasamentului c.f. afectat de apele raului Prahova, pe zona cuprinsa intre km 138 + 225 si km 138 + 578 se vor executa urmatoarele lucrari :

1) Imbunatatirea conditiilor de scurgere a apei in zona prin largirea albiei prin saparea ambelor maluri.

2) Protectia malului drept al raului Prahova, spre terasamentul c.f. cu un dig din saltele de gabioane. Digul, cu lungimea totala de 270,00 m, este realizat din cinci saltele de gabioane suprapuse (inaltime 3,00 m) avand spre albie un pinten dintr-o saltea de gabioane si un prism de anrocamente din piatra bruta.

In zona de confluenta dintre raul Prahova si Valea Ursul Mic, pe malul drept, cota coronamentului digului scade cu 1,00 .. 1,50 m.

Saltelele de gabioane sunt protejate cu beton C 12 / 15 de 5 cm grosime.

Digul de gabioane va fi realizat pe uscat, la adapostul unui dig provizoriu din pamant.

Aparare terasamente c.f. km 139 + 700 / 140 + 050

Pe linia c.f. Bucuresti - Brasov, pe zona cuprinsa de km 139 + 700 si km 140 + 050, malul stang al raului Prahova s-a apropiat periculos de terasamentul c.f., punand in pericol siguranta acestuia.

Pentru stabilizarea in plan a raului Prahova si protectia terasamentului impotriva efectului de eroziune, s-au proiectat urmatoarele lucrari :

1) Calibrarea albiei raului Prahova, pe lungimea totala de 350 m, prin saparea malului drept.

2) Protectia malului stang al raului Prahova, spre terasamentul c.f., cu un dig din saltele de gabioane. Digul are lungimea totala de 200 m si este prevazut spre amonte cu un epiu de 30,00 m. lungime.

Digul este format din sase saltele de gabioane suprapuse (inaltimea de 3,50 m), avand spre albie un pinten dintr-o saltea de gabioane si un prism de anrocamente din piatra bruta.

La capatul amonte al digului se va amplasa un epiu realizat din saltele de gabioane (inaltimea de 3,50 m) si prism din anrocamente.

Saltelele de gabioane sunt protejate cu beton C 12 / 15, de 5 cm grosime.

Digul de gabioane va fi realizat pe uscat, la adapostul unui dig provizoriu din pamant.

In aval de podetul c.f. de la km 138 + 824,55 se va realiza o corectie protejata cu pereu zidit din piatra bruta, pana la confluenta cu Prahova.

tipuri de materiale prevazute pentru executia lucrarilor

Materiale noi

Materialele folosite la lucrarile de aparari si caracteristicile acestora sunt prezentate in Caietul de sarcini.

Materiale recuperate

Lucrarile de aparari pentru varianta de traseu km 100+000 - 104+100 sunt in totalitate noi, neexistand de aceea materiale recuperate.

EXECUTIA LUCRARILOR

Lucrarile de aparari care fac obiectul prezentei documentatii sunt amplasate in vecinatatea platformei c.f. , dar nu influenteaza direct desfasurarea circulatiei feroviare.

PROGRAME DE EXECUTIE, URMARIRE A CALITATII SI RECEPTIE A LUCRARILOR

Programul de urmarire a calitatii executiei lucrarilor si de receptie a acestora a fost atasat Caietului de sarcini

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR

Protectia muncii

In timpul desfasurarii lucrarilor se vor aplica masuri de protectia muncii in conformitate cu normele in vigoare,  conform Regulamentului privind protectia si igiena muncii, Ordinul Nr. 9 / N / 15.03.93.

Mai jos mentionam cateva prevederi ce trebuie avute in vedere de catre executantul lucrarii

-in timpul executarii lucrarilor langa liniile ferate trebuie luate toate masurile pentru protejarea personalului si instalatiilor din zona fata de trafic (montare semnale, personal specializat pentru a urmari si mentine semnalele in conformitate cu instructiunile de semnalizare);

-este interzis sa se stea in raza de lucru a utilajelor;

-instalatiile si utilajele vor fi testate pe baza datelor stabilite de mecanicul sef numit de contractant.

-personalul de executie va fi instruit pentru a sti cum sa aplice normele de protectie a muncii conform tehnologiilor aplicate, cum sa se comporte la locul de munca.

Protectia impotriva incendiilor

Executantul este obligat sa organizeze lunar instruirea personalului angajat pentru cunoasterea normelor de protectie.La executia lucrarilor se vor avea in vedere Normele care se refera la protectia impotriva incendiilor astfel:

- Norme generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor nr. 381 / 04.03.1993 si MLPAT No 7 / N / 03.03.1993 publicate in Monitorul Oficial.

- Normativul C 300 - 94 pentru prevenirea si stingerea incendiilor in timpul realizariii constructiilor si instalatiilor si ord. MLPAT nr. 20 / 11.10.94 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9 / 1994.

PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile de modernizare pentru APARARI nu se realizeaza cu materiale poluante pentru mediul ambiant.

Solutiile tehnice propuse in proiect, pe langa beneficiile aduse infrastructurii feroviare, aduc importante servicii mediului ambiant prin:

-protectia terasamentelor c.f. impotriva fenomenului de eroziune produs de ape

-protectia infrastructurilor podurilor c.f. prin stabilizarea in plan vertical a cotei talvegului albiilor

-inlaturarea pericolului de inundatii prin indiguiri si asigurarea scurgerii fluente a apelor prin decolmatari si protectii de maluri

Materialele rezultate din operatiunile de dezafectare a constructiilor (instalatiilor) existente, sunt gospodarite conform documentatiei de specialitate "Lucrari specifice de protectia mediului", parte componenta a acestui proiect.

DOCUMENTATII ECONOMICE

In volumul 4 "LISTE CU CANTITATI" sunt precizate listele cu cantitati de lucrari (si de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotarile) elaborate pentru categoria de lucrari  APARARI.

Sistemul de elaborare si codificare pentru identificare este prezentat in volumul 4, sectiunea 1.

Descrierea articolelor folosite la elaborarea listelor cu cantitati se regaseste in volumul 4, sectiunea 2.

Caracteristicile tehnice ale materialelor sau activitatilor care sunt prevazute in listele cu cantitati sunt precizate in "Caietele de Sarcini - detalii", volumul 3.

DIRECTOR DE DIVIZIE dr.ing. Constantin Cristescu

COORDONATOR COLECTIV ing. Cezar Simionescu

CONSILIER C.T.S. dr. ing. Ileana Prodescu

RESPONSABIL M.C. ing. Nicolae Turcu

ELABORATOR LUCRARE ing. Florentina Gheorghe