TRANSPORTUL RUTIER  - CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE - IMPORTANTA TRANSPORTULUI RUTIER

INTRODUCERE

Acest capitol cuprinde in prima parte caracteristicile tehnico-economice ale transportului rutier, dintre care cea mai importanta este mobilitatea mare insotita de un ridicat grad de flexibilitate, ceea ce-l face un mod de transport preferat de catre participantii la schimburile internationale continentale. Transportul rutier poate asigura transportul din poarta-n poarta, posibilitate asigurata de existenta drumurilor, care sunt clasificate in functie de gradul de importanta pe care il are asupra economiei. O alta parte a acestui capitol priveste institutiile internationale din domeniul transportului rutier si aspecte de natura juridica, prezentandu-se probleme de drept international, enumerandu-se principalele obligatii si drepturi ce izvorasc din contractul de transport rutier international de marfuri (scrisoarea de transport CMR) si principiile care stau la baza regimului instituit de Conventia TIR. De asemenea, se prezinta diferitele tipuri de acorduri bilaterale incheiate de Romania cu alte state si elementele care stau la baza stabilirii tarifului aplicabil in transportul rutier international.

PREZENTAREA TEMEI

1 Caracteristici tehnico-economice

Transportul rutier ocupa un loc special in cadrul modalitatilor de transport, fiind o forma de transport terestru si un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor si remorcilor.

Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mare mobilitate, nefiind legate de instalatii speciale fixe (cum este cazul transportului feroviar—care depinde de existenta liniilor de cale ferata, depourilor, triajelor) si datorita acestui fapt ele pot patrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensabila a transporturilor multimodale11 (in care marfa este transportata de la locul de expeditie pana la locul de destinatie cu cel putin doua modalitati/mijloace de transport).

Prin intermediul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor pana la beneficiar, evitandu-se transbordarile (schimbarea mijlocului de transport pe parcursul deplasarii) si consecintele acestora (manipulari, pierderi, sustrageri); totodata se pot folosi ambalaje mai usoare si mai ieftine si se poate obtine scurtarea perioadei de timp in care marfa se afla in sfera circulatiei.

Datorita vitezei tehnice si comerciale ridicate, acest mod de transport se preteaza la transportul marfurilor perisabile sau a acelora a caror deplasare impune urgenta.

Alt avantaj al transportului rutier reiese din faptul ca autovehiculele pot fi dirijate usor in parcurs spre locuri unde pretul de pe piata este mai mare.

Dar pe langa aceste avantaje, transportul rutier prezinta si urmatoarele limite:

costuri mai ridicate de cateva ori pe tona-km, fata de cazul in care marfa ar fi fost transportata pe cale ferata sau maritima; acest lucru se datoreaza capacitatii mici de transport fata de capacitatea unui tren de marfa sau a unui vapor;

costuri mai ridicate de cateva ori pe tona-km, fata de cazul in care marfa ar fi fost transportata pe cale ferata sau maritima; acest lucru se datoreaza capacitatii mici de transport fata de capacitatea unui tren de marfa sau a unui vapor;

eficienta transportului auto se realizeaza indeosebi pe distante scurte;

transportul auto este afectat direct de actuala criza energetica pe plan mondial, intrucat consuma combustibili costisitori.

2 Importanta transportului rutier

Orasele, indiferent de cat sunt de importante, de prestigioase, traiesc de pe urma exploatarii unui teritoriu, prin intermediul retelelor de drumuri si prin folosirea anumitor mijloace de transport12, iar daca orasele sunt stanjenie in relatiile lor rutiere acestea mor sau intra in regres13, deoarece, prin intermediul drumurilor toate bunurile materiale si nemateriale ajung in orase14. Ca si o consecinta a faptului ca intre existenta drumurilor si cea a oraselor este o legatura directa, in mod firesc harta oraselor coincide in ansamblu si in amanuntime cu harta drumurilor15

Un alt aspect pe care il avem in vedere se refera la faptul ca acele “noduri” care se afla situate la locul de intalnire a mai multor drumuri (mai ales daca este vorba de alternanta drum teresrtu-drum maritim) se caracterizeaza prin aceea ca aici poate avea loc sau (are loc) o schimbare a mijloacelor de transport. Toate porturile sunt situate la incrucisarea drumurilor de uscat si de apa16; nu exista un port care sa nu fie situat la capatul unui drum de uscat sau de apa dulce  (vezi in Romania porturile Constanta, Mangalia, Giurgiu). Aceste stari de lucruri face ca transportul rutier sa capete o importanta aparte vis-ŕ-vis de celelalte moduri de transport.

Transportul rutier ocupa o pozitie unica in miscarea oamenilor si a marfurilor in intreaga lume. De asemenea, economia, mediul inconjurator si transportul rutier sunt extrem de legate intre ele. Aceste legaturi capata o insemnatate cruciala in tarile in curs de dezvoltare datorita faptului ca ele cauta sa impace cresterea nevoilor de transport cu problemele ridicate de protejarea mediului inconjurator, precum si de problemele ridicate de congestionare17

3 Componentele procesului de transport rutier

Acestea sunt: drumul, autovehiculul si conducatorul autovehiculului.

3.1 Drumul

Ca suport material pe care se deruleaza circulatia autovehiculelor, drumul conditionaeza prin calitatile sale mobilitatea autovehiculelor si eficienta exploatarii lor tehnice si comerciale18

Un drum este cu atat mai bun cu cat solicita din partea autovehiculului o forta de tractiune mai mica, permite circulatia cu viteza mai mare (in functie de limita admisa), au un grad de uzura minim si asigura o siguranta maxima pentru circulatie.

Totalitatea drumurilor situate pe intregul teritoriu al tarii formeaza reteaua rutiera. Reteaua rutiera are in componenta sa din punctul de vedere al importantei economice si administrative:

drumuri publice (se afla in administrarea unui organ de stat, sunt deschise circulatiei publice si satisfac cerintele de transport rutier ale economiei nationale si ale populatiei);

drumuri de exploatare, care satisfac cerintele de transport ale unor unitati agricole, forestiere.

Drumurile publice se impart in drumuri de interes republican si drumuri de interes local.

Drumurile de interes republican cuprind autostrazile si drumurile nationale.

Autostrazile sunt drumuri de mare capacitate rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor. Ele evita pe cat posibil localitatile si accesul/iesirea autovehiculelor sunt permise numai prin locuri special amenajate.

Drumurile nationale fac legatura intre principalele orase ale tarii si intre acestea si punctele de frontiera cele mai importane.

Drumurile de interes local cuprind: drumurile judetene, cele comunale si reteaua stradala a oraselor. Drumurile judetene fac legatura intre principalele localitati ale judetelor, cele comunale ramificandu-se din cele judetene.

Autostrazile si drumurile nationale (drumurile de interes republican) se afla in administrarea regiei autonome “Administratia Nationala a Drumurilor” (A.N.D.); cele judetene se afla in administrarea primariilor judetene, cele comunale in administrarea primariilor comunale. Iar reteaua stradala a oraselor in administrarea primariilor din orasele respective.

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei este imputernicit sa reprezinte interesele statului roman in cadrul A.N.D.. Aceasta autoritate are ca obiect de activitate administrarea, intretinerea si exploatarea autostrazilor si drumurilor nationale in scopul desfasurarii traficului rutier in conditii de siguranta a circulatiei si coordoneaza dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri in concordanta cu cerintele economiei nationale si cele de aparare. Din aceasta cauza, documentatiile tehnice privind lucrarile de investitii referitoare la modernizarea, constructia si sistematizarea drumurilor nationale trebuie avizate de Ministerul Apararii Nationale, prin Marele Stat Major.

Romania dispune de o retea rutiera publica care asigura accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii, densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei rutiere este de 153.014 km, din care 14.685 km (20 %) drumuri nationale, (4.672 km drumuri europene, din care 113 km autostrazi) si restul drumuri judetene, comunale si reteaua stradala a oraselor.

Din punct de vedere al gradului de modernizare, numai 51 % din lungimea drumurilor din Romania sunt asfaltate, reteaua rutiera publica detinand 18.084 km drumuri modernizate 20.836 km drumuri cu imbracaminti usoare rutiere si 34.515 km drumuri pietruite si de pamant. Drumurile nationale constituie reteaua majoritara a tarii, pe ele desfasurandu-se cca. 70% din traficul rutier. Din reteaua de drumuri nationale 91 % au imbracaminti moderne, 8 % imbracaminti asfaltice usoare si 1 % sunt pietruite. In anul 1991 a fost lansat un program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape. Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR – Acordul european privind principalele artere internationale de trafic rutier.

Pentru a putea face fata traficului in general si pentru a preveni accesul traficului greu in localitati, M.L.P.T.L. a prevazut un program de constructie a unor variante de ocolire a oraselor Craiova, Pitesti, Timisoara si Sibiu, situate pe coridorul IV.  

Drumurile judetene au o lungime de 28.128 km, din care 3.770 km modernizate, 15.276 km cu imbracaminti asfaltice usoare, 7.585 km pietruite si 1.497 km de pamant. Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km modernizate, 4.440 km cu imbracaminti rutiere usoare, 18.022 km pietruite si 7.222 km de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale, in ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.

Romania dispune de o retea de drumuri care asigura realizarea interconectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele internationale de transport.

Avand in vedere dorinta manifestata a tarii noastre de a se integra in Uniunea Europeana, o atentie marita trebuie sa fie acordata sectorului transporturilor, acesta fiind o componenta esentiala pentru realizarea legaturilor dintre tari, fiind indispensabil dezvoltarii cooperarii si schimburilor dintre ele. Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (M.L.P.T.L.) isi indreapta atentia in mod special asupra acelor “artere de transport” situate pe teritoriul Romaniei care sunt parte a celor 3 coridoare pan-europene de transport, cautand sa imbunatateasca infrastructura pe aceste coridoare, obtinandu-se astfel fluidizarea traficului.

Astfel se au in vedere modernizarea/reabilitarea sectiunilor de infrastructuri rutiere situate pe coridoarele de tansport pan-europene IV si IX, existand o lista a obiectivelor de investitiiin acest domeniu. Aceste obiective prioritare privesc asigurarea legaturilor rutiere dintre orasele situate pe coridoarele de transport si anume:   --pe coridorul IV, Nadlac-Arad-Deva-Orastie-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Crenavoda-Constanta;

pe coridorul IV, Ramura sudica: Arad-Timisoara-Caransebes-Craiova-Calafat;

asigurarea legaturii intre Brasov-Ploiesti-Bucuresti;

pe coridorul  IX, Albita-Focsani-Buzau-Bucuresti-Giurgiu.

De  asemenea, se are in vedere construirea unor variante de ocolire a oraselor Arad, Deva, Sibiu, Pitesti, precum si variantele de ocolire a capitalei prin partea de Sud, respectiv prin partea de Nord a acesteia.

3.2 Autovehiculul

Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile publice din Romania numai daca starea lor tehnica este corespunzatoare normelor si standardelor nationale de siguranta rutiera si protectie a mediului inconjurator.

Omologarea pentru circulatia pe drumurile publice a autovehiculelor trebuie solicitata de catre producatori sau reprezentantii autorizati ai acestora sau de persoanele care le importa sau le construiesc din piese detasate si poate fi individuala sau de tip.

Omologarea individuala se acorda pentru autovehiculele si remorcile care au fost anterior inmatriculate in alte tari, celor noi, construite in tara sau importate in serie mai mica de 10 bucati de acelasi tip pe an, precum si celor construite din piese detasabile.

Omologarea se acorda de reprezentantul Registrului Auto Roman (R.A.R.), din cadrul statiei de inspectie autorizata in acest sens, din judetul (sau municipiul Bucuresti) in raza caruia isi are sediul/domiciliul persoana care solicita omologarea. Daca autovehiculul corespunde normelor in vigoare, R.A.R. elibereaza Cartea de identitate a autovehiculului.

Omologarea de tip se acorda pentru autovehiculele si remorcile noi, construite in tara sau importate in serie mai mare de 10 bucati, de acelasi tip pe an. Daca autovehiculul corespunde normelor in vigoare si folosintei pentru care este destinat, R.A.R. elibereaza un certificat de omologare pentru circulatie, care contine descrierea sumara a elementelor care caracterizeaza acest tip de autovehicul. Producatorii sau reprezentantii acestora trebuie sa mentioneze in cartea de identitate pe care o vor elibera (ei) pentru fiecare autovehicul pe care il livreaza, conformitatea cu caracteristicile tehnice cuprinse in certificatul de omologare pentru circulatie.

3.3 Conducatorul autovehiculului

Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai daca, pe langa indeplinirea conditiilor tehnice necesare, sunt inmatriculate la organele de politie si conducatorii lor poseda permise de conducere valabile pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.

Daca autovehiculul nu indeplineste condistiile tehnice, conducatorul nu va pleca in cursa19

In timpul conducerii, conducatorul autovehiculului va trebui sa aiba asupra sa:

permisul de conducere, cu anexa acestuia;

certificatul de inmatriculare a autovehiculului;

foaia de parcurs, pentru autovehiculele apartinand intreprinderilor;

dovada verificarii tehnice anuale (talonul cu reviziile tehnice ale autovehiculului).

 Autoevaluare:

Intrebarea 1:  Care sunt principalele caracteristici tehnico-economice ale transportului rutier?

Intrebarea 2:  Care este autoritatea nationala care administreaza drumurile de interes republican si care sunt acestea?

Intrebarea 3: Care sunt marile dezavantaje ale transportului rutier?

Rezumatul acestei sectiuni:

Transportul rutier, caracterizat printr-o mare mobilitate este singurul mod de transport care poate asigura transportul din poarta-n poarta, pastrandu-si in acelasi timp caracterul flexibil si mobilitatea. Importanta lor este atat de mare incat configuratia lor o determina pe cea a oraselor, harta oraselor in ansamblu si in amanuntime fiind una cu cea a drumurilor.

Reteaua rutiera are in componenta sa (din punctul de vedere al importantei economico-administrative) drumuri publice si drumuri de exploatare.

Referate propuse:

1.     Importanta transportului rutier si mobilitatea sa.

2.     Poluarea datorata transportului ca si dezavantaj al acestui mod de transport.

Studii de caz propuse pentru acest capitol:

1. Situatia transporturilor rutiere in S.U.A.
2. Situatia transporturilor rutiere in fosta U.R.S.S.
3. Situatia transporturilor in Uniunea Europeana.

Probleme propuse spre rezolvare:

Care credeti ca este motivul care face ca Rusia, cu toate ca este cel mai intins stat de pe glob, sa nu aiba si cea mai lunga retea rutiera?