Fig.1.2

Un pod rulant cu carucior (figura 1.2) cuprinde urmatoarele parti componente: C-carucior; T-troliu; CM-cadru mobil; R-roti de rulare.

Caruciorul C (cu patru roti) , prevazut cu troliul T cu carlig, se de­pla­sea­za pe un cadru mobil CM care cuprinde grinzi principale profil I sau pro­­fil che­son si grinzi de capat profil U cu rol de ghidare a rotilor R pe calea de ru­lare CR.Miscarile de translatie ale sarcinii sunt indicate de asemenea in figura 1.2.

Clasificarea podurilor rulante se realizeaza dupa urmatoarele criterii:

a.)   Dupa tipul constructiei structurii metalice:

- monogrinda (cu o singura grinda transversala care preia solicitarea principala de incovoiere)

- bigrinda (cu doua grinzi transversale care preiau solicitarea principala de incovoiere)

b.)   Dupa regimul de lucru

- usor

- mediu

- greu

c.)   Dupa profilul grinzilor componente

- profil I

- profil U

- profil cheson

d.)   Dupa viteza de lucru

- dupa viteza de deplasare a podului rulant v=40-80 m/min

- dupa viteza de deplasare a caruciorului v=20-50 m/min

- dupa viteza de manipulare a sarcinii v=8-12 m/min

Partile auxiliare ale unui pod rulant sunt, de regula, urmatoarele:

- cabina, in care se instaleaza echipamentul electric de comanda si operatorul uman care manipuleaza podul rulant

- scari si balustrade de acces

- tampoane destinate inmagazinarii energiei cinetice a podurilor rulante care circula pe aceeasi cale de rulare sau la ciocnirea cu opritoarele aflate la capat de cursa

- curatitoare de sina situate in partea frontala a grinzilor de capat in scopul in­la­turarii din fata rotilor a obiectelor sau impuritatilor cazute pe calea de rulare

- sigurante montate sub grinzile de capat pentru evitarea caderii podului rulant in cazul distrugerii rotilor

- sonerii de avertizare.

Sisteme si mijloace mecanizate de transport intern?

Transportoare mecanizate

Transportoarele sunt utilaje folosite pentru deplasarea sarcinilor pe directie verticala sau inclinata. Acestea efectueaza o miscare in flux continuu, fara intreruperi si, de regula,intr-un singur sens. In comparatie cu masinile de ridicat, transportoarele prezinta urmatoarele avantaje:

- greutate proprie redusa

- posibilitati de automatizare

- productivitate ridicata

- costuri reduse

Din punct de vedere constructiv exista doua categorii importante de transportoare:

- transportoare cu organ flexibil de tractiune (cu banda, cu placi,cu raclete)

- transportoare fara organ flexibil de tractiune (cu role, elicoidale, oscilan-te, vibrante)

Ex Transportoare cu organ flexibil(cu banda)

Ex Transportoare fara organ flexibil (cu role)

Acest tip de transportoare se utilizeaza pentru transportul marfurilor individuale de tip palete sau containere de dimensiuni mici.Schema unui transportor cu role este prezentata in figura 3.17:

Vehicule cu platforma pentru transport uzinal?

Din punct de vedere constructiv,vehiculele utilizate pentru transportul uzinal se clasifica astfel:

-vehicule cu platforma

- robocare

- electrocare

- motocare

- pneumocare

Vehicule cu platforma

.Robocare

Robocarele reprezinta vehicule de transport uzinal de tip carucioare autopropulsate.Sursa de energie o constituie acumulatoare electrice.Vehiculul urmareste o cale de ghidare care il directioneaza in timpul transportului.

Principalele elemente componente ale unui sistem de transport cu robocare sunt urmatoarele:

- calea de ghidare

- vehiculul

- statiile de incarcare-descarcare

- echipamentul de comanda

Calea de ghidare este constituita dintr-un fir de ghidare ingropat in pardoseala de beton a halei intr-un canal cu latimea de 5 mm la o adancime de 25-30 mm.Firul este acoperit de un strat de nisip si un strat de rasina.Firele formeaza bucle inchise si sunt parcurse de curent alternativ cu frecventa de 7-15 KHz.

Vehiculul cuprinde in componenta sa :

- sistemul de rulare

- sasiul

- platforma

- dispozitivul de incarcare-descarcare

- cutia

- sursa de energie

- sistemul de protectie

Sistemul de rulare (figura 5.3) cuprinde 3-4 roti care pot fi de antrenare, de dirijare sau libere.

Vehicule cu furca pentru transport uzinal?

Vehicule cu furca pentru transport uzinal:

Stivuitoare;

Motostivuitoare;

Electrostivuitoare.

Transpalete;

Lize.

Variantele de transport bimodal: auto-cfr de marfa?

1.Sistemul de transport in containere mari(STC);

2.Sistemul de transport utilizand cutii mobile pe vagoane-platforma specializate(SCM);

3.Sistemul de transport cu autotrenuri rutiere pe vagoane specializate,cu platforma joasa(sistem RO-LA);

4.Sistem de transport cu semiremorci rutiere pe vagoane platforma specializate,cu buzunare(SSB);

5.Sistemul de transport cu semiremorci speciale cu sistem dublu de rulare(SDR);

1.Sistemul de transport in containere mari(STC);

Este cel mai utilizat sistem,deoarece poate prelua practic toate categoriile de marfuri,prin diversitatea parcului de containere si autocontainere.

Principalele dezavantaje le reprezinta:

-costurile mai mari de transbordare

-necesitatea unor echipamente speciale in terminalele terestre sau maritime.

2.Sistemul de transport utilizand cutii mobile pe vagoane-platforma specializate(SCM);

Cutia mobile este asemanatoare unui container mare,avand o constructie mai fragila nu se poate depozita prin suprapunere,ceea ce conduce in plus si la o protectie diminuata a incarcaturii.Cutiile mobile se transporta pe vagoane de cale ferata sau pe platforme rutiere prin fixare cu dispozitive speciale ce contin elemente care le asigura stabilitatea.

Principalele avantaje ale acestui sistem sunt:

-nu necesita gabarite mari de inaltime

- tara cutiei mobile este redusa.

Dezavantaje: necesita dotari speciale la partea de sasiu a vagonului.

3.Sistemul de transport cu autotrenuri rutiere pe vagoane specializate,cu platforma joasa(sistem RO-LA);

Trenul RO-LA este un tren mixt avand in compunere,pe langa locomotive de remorcare,vagoane clasa sau de dormit,vagoane RO-LA incarcate si vagoane RO-LA goale.

Principalele avantaje ale acestui sistem:

-prezinta o complexitate tehnica mai redusa,dotarea terminalelor nesolicitand echipament costisitor;

-costuri de transbordare relativ reduse,transbordarea necesitand doar rampe fixe sau mobile

Dezavantaje:

-gabaritul pe inaltime devine foarte mare

-scade tonajul net pe tren

-vagoanele speciale de cale ferata sunt relative scumpe

4.Sistem de transport cu semiremorci rutiere pe vagoane platforma specializate,cu buzunare(SSB);

Sistemul prezinta avantajul ca semiremorcile auto,incarcate cu marfa la sediul expeditorului,circula remorcate cu autotractoare cu sa pana la terminalele specializate unde sunt incarcate pe vagoane clasice sau pe vagoane cu buzunare tip Wippen.

Vagoanele tip Wippen sunt eficiente in general pentru transportul bunurilor ale caror volume sunt mai reduse.

5.Sistemul de transport cu semiremorci speciale cu sistem dublu de rulare(SDR);

Sistemul are la baza functionarii sale remorci rutiere de constructie speciala,semiremorci care utilizeaza in timpul transportului pe calea ferata boghiuri speciale de cale ferata.Pentru circulatia pe calea ferata se foloseste un tren de semiremorci rutiere care poate circula cu viteze de 100-120 km/h.

Avantaje:

-utilizand un singur bohiu pe unitatea de transport se reduce poluarea fonica in timpul circulatiei pe calea ferata

-serviciul din poarta in poarta este asigurat mai rapid

-se reduce aglomeratia pe sosele si autostrazi si se elimina accidentele rutiere cu influente negative asupra integritatii marfurilor.

-se elimina degradarea soselelor si autostrazilor produsa de circulatia autovehiculelor de mare tonaj

Dezavantaje:

-semiremorca specializata este relative scumpa si mai complicate din punct de vedere constructive

-semiremorca necesita o suprastructura mai solida pentru circulatia pe calea ferata

Analiza diagramelor de consum?

Diagrama de consum uniform

Diagrama de consum Cazul lipsei vremelnice de stoc

Diagrama de consum Cerere aleatorie la intervale regulate

Diagrama de consum Cerere constanta la intervale variabile

Diagrama de consum Cerere aleatorie la intervale variabile

Asigurarea integrita ii marfii. Solicitarile de expedi ie?

Solicitarile de expeditie pot fi:

Solicitari evitabile:

Ambalare necorespunzatoare

Arimare neadecvata

Solicitari inevitabile:

Solicitari de depozitare

Solicitari de manipulare

Solicitari de transport

Solicitari mecanice:

In transportul maritime

In transportul auto

In transportul de cale ferata

Solicitari climaterice, biotice(biologice) si chimice.

Ambreiaje: construc ie i mentena a.?

Ambreiajul serveste la cuplarea si decuplarea lina a motorului de transmisie, iar prin limitarea momentului de tractiune transmis, protejeaza transmisia si motorul de supra-sarcina.

Clasificare:

Ambreiaje simple:

Mecanice;

Hidraulice;

Electro-magnetice.

Ambreiaje complexe:

Mecano-centrifuge;

Mecano-hidraulice;

Mecano-electro-magnetice.

Ambreiaje automate;

Ambreiaje neautomate.

Constructie:

Parte conducatoare (volant, disc de presiune, carcasa);

Parte condusa (discul de frictiune);

Mecanism de actionare (pedala, tija, parghie cu furca, rulment de debreiere, parghii de debreiere si arcuri pentru cuplare).

Cutii de viteza: construc ie si mentenan a?

Cutiile de viteza se pot clasifica:

D.p.d.v. al functionarii:

C.V. Mecanice;

C.V. Hidraulice;

C.V. Electrice.

Dupa modul de actionare:

C.V. cu actionare manuala;

C.V. cu actionare automata;

C.V. cu actionare semiautomata.

Constructie:

Roti dintate;

Arbori;

Carcasa.

Mentenata:

Undere;

Schimb ulei.

Sisteme de franare: Construc ie i mentenan a?

Sistemul de franare este alcatuit din:

Frana propriu-zisa;

Sistemul de actionare a franei.

Franele mecanice pot fi:

Cu saboti cu banda;

Cu disc.

Sistemul de actionare poate fi:

Mecanic;

Hidraulic;

Pneumatic;

Electric;

Combinat.

Deosebim:

Frana de serviciu (pedala);

Frana de stationare (frana de mana);

Frana de siguranta (suplineste pedala daca se defecteaza);

Frana auxiliara (doar la autovehiculele grele);

Frana de incetinire (frana de motor).

Mentenanta:

Verificare nivelului de lichid de frana;

Aerisirea sistemului.

Sisteme de direc ie: construc ie i mentenan a?

Clasificarea sistemelor de directie:

Sistem de directie pentru punte rigida;

Sistem de directie pentru punte articulata.

Mecanismul de directie este alcatuit din urmatoarele componente:

Volan;

Arborele volanului;

Caseta de directie;

Angrenajul punte fata;

Transmisie cardanica;

Angrenajul punte spate;

Bare de conexiune punte fata;

Liniara de fuzeta punte fata;

Fuzeta fata;

Bare de conexiune punte spate;

Liniara de fuzeta punte spate;

Fuzeta spate;

Mentenanta:

Verificare joc volan;

Verificare jocuri interioare;

Ungerea transmisiei cardanice si a angrenajelor.

Ecua ia generala a mi carii longitudinale a autovehicului cu ro i?

- deceleratie

- forta de franare specifica a autovehiculului

- rezistenta specifica a drumului

k - coeficientul aerodinamic

- coeficientul care tine seama de influenta pieselor in miscare de rotatie ale intregului lant cinematic de la roti pana

Fp- forta datorata pantei,reprezinta proiectia greutatii pe longitudinala

Z1,Z2 -reactiunile normale ale caii de rulare pe fiecare punte

α- unghiul pantei

Fr-forta de rezistenta la inaintare

ha-inaltimea autovehicolului

cg-inaltimea centrului de greutate

Ga-greutatea autovehicolului

Fa-forta aerodinamica

Fd-forta dinamica

X-forta de propulsie

Cg-pozitia centrului de greutate

L-lungimea autovehicolului

Ecuatia generala a miscarii longitudinale a autovehicolelor cu roti este:

X-Fa-Fd-Fp-Fr=0

k unde ρ-densitatea,Cx -coef de aerodinamicitate

A =latimea *inaltimea,Va-viteza autovehicol,f-coef de rez la rulare

Caracteristica dinamica a automobilului i utilizarea ei?

Forta dinamica(de inertie) - este o forta ce actioneaza asupra autovehicolelor in regim de miscare tranzitoriu al acestuia (accelerare,decelerare) .La accelerare se opune deplasarii,iar la franare este o forta activa.

Forta dinamice este determinata de modificarea starii mecanice a maselor aflate in stare de translatie si maselor aflate in stare de miscare de rotatie.

Factorul dinamic - reprezinta forta specifica excedentara (in plus) pentru invingerea rezistentelor datorate caii si pentru accelerare.

X-forta de propulsie

Fa-forta aerodinamica

Ga-greutatea autovehicolului

Din X-Fa-Fp-Fr-Fd =0  rezulta

X-Fa=Fp+Fr+Fd=Ga*sinα+f*Ga*cosα deci

sin α +f*cos α +

Zona hasurata reprezinta plaja de valori ale factorului dinamic posibile de atins

- factorul dinamic

Cand aderenta este asigurata:

D_φ=

Partile componente si clasificarea vehiculelor feroviare, constructia Boghiurilor.

Clasificarea vehiculelor feroviare:

Dupa propulsie:

Cu propulsie proprie (locomotive):

Locomotive cu motor;

Locomotive electrice.

De manevra;

Pentru serviciul de calatori;

Pentru serviciul de marfa.

Cu antrenare individuala a osiilor;

Cu antrenare in grup a osiilor.

Fara propulsie proprie (vagoane):

De calatori;

De marfa;

Tehnice.

Parti componente ale vehiculelor feroviare:

Subsistemul partii mecanice:

Echipament de rulare;

Cutie.

Subsistemul ansamblului agregatelor din componenta circuitului de forta;

Subsistemul ansamblului instalatiilor anexa.

Boghiurile sunt alcatuite din urmatoarele elemente:

Osie montata;

Cutia de osie;

Ghidajele cutiei de osie;

Rama boghiului;

Suspensia;

Sistemul de legatura dintre cutie sl boghiu;

Instalatie de franare;

Dispozitivul de cuplare al boghiurilor;

Actionarea osiilor.

Osia montata, actionarea osiilor motoare.?

Osia montata- se compune din osia propriu-zisa plus cele 2 roti montate rigid pe osie.

Partile care materializeaza articulatia din cutia de osie aflate pe osie se numesc fusuri.Pozitia fusurilor poate fi in exteriorul rotilor sau la interior intre cele 2 roti daca, avem osii antrenate in grup.

Daca osia este de pe un boghiu motor, ea cuprinde o roata dintatat numita atac de osie si care are rolul de a transmite momentul motor catre osie.

Pentru a se asigura rostogolirea osiilor ghidate pe cale,periferia rotii este profilata cu suprafete conice,cu varful spre exterior care materializeaza suprafata de rulare.In plus inspre centul osiei, rotile mai au pe periferia lor o proeminenta circulara denumita buza bandajului.Rolul aceteia este de a asigura ghidarea si de a mentine contactul rotii cu sina pe suprafata de rulare.Contactul dintre periferia rotii si partea bombata a capului ciupercii sinei ar trebui sa fie, din punct de vedere geometric, un punct.

Ansamblul care face antrenarea osiei motoare si care este direct montat pe ea se numeste atac de osie.

Exemplu,la locomotivele electrice la antrenarea individuala cu motor electric,osia motoare are atacul de osie constituit din roata condusa a unui redactor pentru care pinionul e montat pe arborele motorului electric de antrenare.

Constructia cutiei de osie, ghidarea cutiei de osie?

Cutia de osie legatura intre osia montata is rama boghiului materializand o cupla de rotatie de clasa 5. Realizarea constructive a lagarului care materializeaza cupla de rotatie poate fi de tip cu alunecare sau rostogolire

Centrul geometric al cutiilor de osie coincide cu axa fusului is prin aceasta , se urmareste toate denivelarile caii inducand asupra cutiei de osei is miscari pe directie verticala

Exista 2 tipuri de osii ca solutii constructive cu lagare de alunecare cu cuzineti is cutii cu lagare de rostogolire cu rulmenti

Ghidarea cutiilor de osie

Rolul ghidarii- cutia de osie fiind un element de legatura intre osia montata is rama boghiului are rolul de a prelua is transmite forte verticale is orizontale intre boghiu si osie

Ca solute constructive ale cutiei de osie acestea trebuie adaptate in functie de marimea si directia fortelor transmise .

Pt ca sa asigure calitatea rularii ,mai trebuie avut in vedere ca la nivelul legaturii dintre cutia de osie is rama boghiului se mai intercaleaza is suspensia primara. Se utilizeaza arcuri ce pot prelua si transmite sarcinile verticale Gidajul trebuie sa permita urmatoarele grade de libertate :- pt pozitionarea oblica a osiei fata de rama boghiului trebuie realizate elem care sa permita aceasta rotatie in exteriorul osiei la nivelul carcasei cutiei de osie

pt pozitionarea oblica fata de rama boghiului se poate realize in int cutiei de osie la niv lagarului cu conditia ca acesta sa aiba constructie cu rulment oscilant cu role butoias pe 2 randuri.

Rama boghiului, sisteme de legatura dintre boghiuri si cutia vehiculului feroviar?

Rama boghiului, sisteme de legatura dintre boghiuri si cutia vehiculului feroviar:

Rama boghiului se compune, in general, din doua grinzi laterale longitudinale, numite longeroane, si din grinzi transversale, numite traverse, care servesc ca legaturi intre longeroane.

-          Sisteme de legatura cu o singura crapodina pe boghiu

-          Sisteme de legatura cu pivot

-          Sisteme de legatura cu pivot fictiv

Sasiul si cutia vehiculelor feroviare (locomotive si vagoane)?

Sasiul este ansamblul care formeaza baza cutiei locomotivei sau a vagonului. Pe sasiu se sprijina toate elementele componente ale cutiei locomotivei sau ale vagunului, masinile, agregatele si instalatiile amplasate in cutie la locomotive si, respectiv, incrcatura la vagoane. Sasiu co longeroane centrale sau cu longeroane laterale.

CUTIA

Locomotive: Cutia autopurtatoare se compune din scheletul metalic si imbracamintea exterioara si se construieste asemenea unei grinzi tubulare.

Vagoane:

Cutia vagonului de marfa autodescarcator

Cutia vagonului de marfa acoperit

Cutia vagonului de marfa refrigerent

Vagoane cisterna

Constructia: fiecare perete lateral se considera o grinda cu zabrele ale carei talpi sunt fixate in partea de jos de longeronul sasiului, iar in partea de sus de grinda longitudinala.

Variabilele microscopice i macroscopice ale fluxurilor de trafic?

Variabile microscopice:

Intervalul de timp dintre vehicule

Distanta dintre autovehicule

Viteza: instantanee si medie

Acceleratia autovehiculelor: instantanee si medie

Variabile macroscopice:

Debitul

Densitatea

Coeficientul de echivalnta

Viteza medie: in timp si in spatiu

Campul de viteze

Relatia fundamentala

Gradul de ocupare

Diagrama fundamentala

Modele pentru traficul rutier?

Modele matematice pentru relatia V=V(k)

Modelul Greenshilds: V=V_M(1-k/k_M)

Modelul circulatiei in sir: d=d_r+d_f+d_s=V²/10+V+3 [m]

Modele debit-densitate

Modelul parabolic q=q(k): q=V_Mk(1-k/k_M)

Modelul logaritmic

Modelul Underwood: V=V_Mln(k_M/k); q=Vk => q=V_Mkln(k_M/k)

Modele matematice pentru relatia viteza-debit: q=Vk=0 si q=Vk_M=0

Formarea for elor de trac iune i de franare i limitarea lor de catre aderen a?

Fluxuri de traffic?

Teoriile fluxului de trafic incearca sa descrie intr-un mod precis, matematic, interactiunile dintre mijloacele de transport si operatorii acestora (componentele mobile) pe de o parte si infrastructura pe de alta parte (componenta fixa). Aceasta din urma componenta consta din sistemul de strazi si toate elementele operationale ale acestora: dispozitive de control, semnalizare, marcaje etc. Totodata aceste teorii constituie restrictii indispensabile pentru toate modelele si instrumentele utilizate in proiectarea si functionarea strazilor si autostrazilor. Studiul stiintific al fluxului de trafic a debutat in anii 1930 cu aplicarea teoriei probabilitatii pentru descrierea traficului rutier (Adams 1936) si studiile de pionierat conduse de Bruce D. Greenshields la Yale Bureau of Highway Traffic; studiul modelelor referitoare la volum si viteza (Greenshields 1935) si cercetarea performantelor traficului in intersectii (Greenshields 1947). Odata cu cresterea uriasa a utilizarii automobilelor si expansiunea sistemului de autostrazi, s-a inregistrat o crestere a preocuparilor pentru studierea caracteristicilor traficului si dezvoltarea teoriilor fluxului de traffic

Fundamentele teoriei fluxului de trafic, dupa ce au fost foarte bine intelese si facil analizate cu ajutorul tehnologiei computerizate, au devenit mai importante decat oricand. Acestea formeaza fundamentul tuturor teoriilor, tehnicilor si procedurilor care au inceput sa fie aplicate in proiectarea, functionarea si dezvoltarea sistemelor avansate de transport.

In acest context, se poate spune ca punctele de interes in teoria traficului sunt urmatoarele:

v    intensitatea fluxului (vehicule pe unitatea de timp);

v    viteza (distanta pe unitatea de timp);

v    timpul de transport pe o lungime de drum cunoscuta (sau uneori inversul vitezei, "incetineala");

v    gradul de ocupare (ponderea timpului in care un punct al drumului este ocupat de vehicule);

v    densitatea (nr. de vehicule pe unitatea de distanta);

v    timpul de inaintare intre vehicule (timp pe vehicul);

v    distantarea sau spatiul de inaintare intre vehicule (distanta pe vehicul);

v    concentrarea (masurata prin densitate sau gradul de ocupare).

Echipamente i sisteme de monitorizare a traficului rutier?

-echipamente fotografice

-camere radar

-sisteme automate de detectare a vehiculelor : -cu bucla inductive

-cu raze infrarosii

-aparate pt inregistrarea intensitatii circulatiei rutiere

-aparate pt inregistrarea componentei circulatiei rutiere(greutate pe osie,masa metalica,dimensiuni)

-aparate pt controlul si dirijarea circulatiei

-dispozitive PEEK-TRAFFIC

Strategii de dirijare a traficului rutier?

Strategii de dirijare a circulatiei rutiere:

Dirijarea circulatiei rutiere prin indicatoare si marcaje;

Dirijarea circulatiei rutiere prin controlul semnalelor:

Dirijarea circulatiei rutiere prin semaforizare cu planuri de semaforizare fixe;

Dirijarea circulatiei rutiere prin semaforizare cu planuri de comanda fixe si colectarea datelor;

Dirijarea circulatiei rutiere prin semaforizare cu colectarea datelor si selectarea planurilor de comanda funtie de trafic.

Procese specifice exploatarii vehiculelor de transport in comun?

Transportul de persoane se realizeaza cu ajutorul autobuzelor, autocarelor, microbuzelor si autoturismelor (taxi);

Transportul in comun se poate clasifica:

Transport urban;

Transport interurban;

Transport suburban;

Transport turistic;

Transport special.

Procese specifice exploatarii vehiculelor de transport marfa?

Prestatia de transport (productia unui autovehicul) - (tone x km);

Parcursul - distanta efectuata de un vehicul intr-un anumit timp (ora, zi, luna) exprimat in km.

Parcursuri productive;

Parcursuri neproductive:

Parcursuri in gol;

Parcursuri in regie.

Prin cursa - se intelege parcursul unuoi vehicul intre 2 incarcari succesive.

Etpele unei curse

Incarcarea marfurilor;

Transportul propriu-zis;

Pregatirea pentru descarcare;

Descarcarea marfurilor;

Inapoierea la punctul de incarcare initial, sau la un alt punct de incarcare.

Tehnologia prelucrarii totale a trenurilor de marfa (in grupa de primire, in grupa de triere, in grupa de expediere si in tranzit) (pag 87-104).

Tehnologia prelucrarii trenurilor in grupa de primire :

Pe liniile grupei de primire se desfasoara atat operatii legate de sosirea trenurilor, cat si cele de pregatirea garniturilor pentru descompunere. Operatiile care se efectueaza in aceasta grupa incep imediat dupa sosirea trenului. Un element de baza in accelerarea executarii operatiilor tehnologice il constituie sistemul informational cu privire la compunerea trenurilor care sosesc in statie. In acest sens, fiecare statie , inainte de sosirea unui tren, primeste informatii precise (telex, fax, telefon, calculator,etc.) de la statia tehnica vecina,cu privire la asezarea si felul vagoanelor din tren. Pt. unele trenuri, informatia se obtine in momentul sosirii trenului, prin documentatia trenului sau aratarea vagoanelor.

In acest caz operatii ca :

deplasarea scriitorului de vagoane la garniture,

deplasarea scriitorului de vagoane cu scrierea la compartimentul de transit,

confruntarea acestei scrieri cu documentarea vag. si intocmirea desfacerii trenului, --

deplasarea cretanului la garniture pt. creiere,

. . fie nu se mai realizeaza, fie se realizeaza cu revizia comerciala.

Descompunerea garniturii trenului incepe imediat dupa incheierea tuturor operatiilor de pregatire. Operatia de descompunere se executa pe baza foii de triere, dupa care seful de manevra sii schiteaza un plan de manevra. Manevra de descompunere se poate realiza pe linia de tragere sau pe dispozitivul de triere.

Tehnologia lucrului in grupa de triere :

Operatii care pregatesc formarea trenurilor de calatori :

Pe liniile de triere vagoanele se cumuleaza in vederea formarii unor noi garniture de trenuri ce se vor expedia din statie. Paralel cu acumularea vagoanelor sunt executate si alte operatii pregatitoare in vederea compunerii trenului si expedierii sale :

formarea unor grupe ce vor intra in compunerea trenului;

reparatia, revizia tehnica si comerciala a vagoanelor si scrierea lor.

Cele de mai sus se realizeaza astfel:

a)     pe masura ce se acumuleaza vagoane pe una din liniile grupei de triere, ele sunt scrise si comunicate prin telefon sau radio biroului tranzit. La biroul de tranzit se aleg documentele de transport si se calculeaza greutatea totala a vagoanelor scrise. Atunci cand nr. de vagoane scrise da posibilitatea formarii garniturii unui tren, biroul de tranzit informeaza pe seful de manevra de la postul de formare cu privire la linia unde se gasesc vagoanele, nr. ultimului vagon de pe linie care intra in garniture, greutatea totala a garniturii,vagoanele ce nu pot intra in compunerea garniturii si alte date necesare compunere ii.

b)     Defectele vagoanelor care nu impun detasarea, se remediaza pe liniile de directie de echipe speciale. In scopul realizarii protectiei acestor echipe, inainte de inceperea operatiilor, vagoanele sunt acoperite din ambele parti cu ajutorul unor saboti si a semnalelor mobile.

c)     Daca se constata deplasari ale incarcaturii unor vagoane sau aceste incarcaturi nu sunt bine asigurate ori prezinta neajunsuri, un magazine al biroului tranzit ajutat de 1-2 lucratori dotati cu scule necesare, remediaza cele constatate.

d)     In capatul grupei de triere, opus dispozitivului de triere, se executa operatia de manevra pentru compunerea trenurilor ce se expediaza din statie.

Tehnologia compunerii trenurilor este in dependent de marimea garniturii(fie greutate, fie lungime) si de ordinea in care trebuie aranjate vagoanele in tren. Pregatirea formarii incepe o data cu acumularea, iar biroul de tranzit incepe sa intocmeasca nota de comanda pt.manevra de compunere. In nota de comanda se precizeaza linia unde se gasesc treburile, numarul vagoanelor si greutatea garniturii trenului. Seful de manevra, pe baza notei de comanda se deplaseaza cu locomotiva de manevra la linia indicata, preseaza vagoanele, le leaga intre ele si intocmeste planul de manevra pe care I aduce la cunostinta manevrantilor si acarilor din zona de manevra. Planul de manevra se intocmeste avand in vedere ca aranjarea vagoanelor trebuie sa corespunda cu planul de formare.

Tehnologia prelucrarii trenurilor in grupa de expediere

In grupa de expediere se fac ultimele pregatiri care sa conduca la siguranta deplina a circulatiei trenurilor formate in statie studiata. Tehnologia lucrului in grupa de expediere incepe cu instiintarea echipei complexe de catre impiegatul de miscare, inainte de sosirea garniturii, indicand felul trenului si linia unde se va aduce garniture, precum si momentul sosirii si expedierii trenului.

Simultan cu revizia tehnica se face si strangerea cuplelor, legarea tuburilor de aer si scrierea vagoanelor. In timpul reviziei comerciale, magazinerul aseaza manetele de frana ale vagoanelor in pozitia indicate de aratarea vagoanelor. Simultan cu revizia comerciala, agentul trenului de la urma, verifica vagoanele din tren prevazute cu frane de mana, necesare mentinerii trenului pe loc in cazul opririi pe declivitati pronuntate.

In statiile inzestrate cu instalatii fixe pentru proba franei, aceasta operatie se realizeaza fara locomotiva iar unde nu sunt astfel de instalatii, locomotive trenului trebuie sa vina la garnitura. Dupa confruntarea documentelor cu aratarea vagoanelor, ele se impacheteaza si se introduc in geanta. Dupa ce mecanicul primeste geanta cu documente, foaia de parcurs, aratarea vagoanelor si ordinal de circulatie, poate pune in miscare trenul.

Tehnologia lucrului in compartimentul de tranzit

In tehnologia lucrului in statii, un rol importat il are compartimentul "birou de tranzit".

Biroul de tranzit se ocupa in principal de urmatoarele operatiuni :

pastrarea documentelor de transport;

intocmirea la timp a documentelor pentru trenurile ce pleaca din statie;

tinerea evidentei vagoanelor care trec prin statie;

intocmirea situatiilor privind activitatea parcului de vagoane in statie.

Deoarece unele operatii se cer realizate intr-un termen scurt, cum sunt cele referitoare la circulatia trenurilor, iar altele se cer realizate numai in anumite perioade ale zilei, lunii, anului, sarcinile sunt impartite intre doua sub compartimente ce au o conducere unica:

biroul de tranzit ordinar;

biroul de tranzit extraordinar sau special.

Activitatea biroului de tranzit ordinar este legata de prelucrarea trenurilor si vagoanelor in tranzit, sosite si expediate. In acest sens lucratorii sai executa urmatoarele operatii:

participa la defilarea trenurilor care sosesc si pleaca din statie;

verifica integritatea, asigurarea si modul de incarcare a marfurilor in vagoane;

primesc si predau documentele de transport ale vagoanelor din tren, le verifica daca corespund vagoanelor trenurilor si incarcatura din aceste vagoane;

sorteaza si stampileaza documentele;

scriu vagoanele de pe linii, aleg documentele de transport si intocmesc aratarea vagoanelor care pleaca;

intocmesc desfacerea trenului si comanda pentru manevra de compunere a trenurilor

supravegheaza incarcarea vagoanelor;

urmaresc formarea corecta a trenurilor, in concordant cu planul de formare al acestora;

transmit si primesc informatii cu privire la trenurile care pleaca si sosesc in si din statie.

Biroul de transit special se ocupa de:

evident parcului de vagoane aflat in statie;

evident stationarii vagoanelor;

urmarirea vagoanelor ce nu au documente corespunzatoare, fara documente, etc.;

urmareste transporturile special ( cu marfuri perisabile, marfuri cu gabarit depozit, marfuri periculoase , etc.).

Tehnologia prelucrarii trenurilor de calatori (pag 139-148)?

88.1. Tehnologia prelucrarii in statia de calatori. Generalitati.

Intr-o statie de calatori trenurile se pot gasi in una din situatiile:

in tranzit;

la sfarsitul cursei;

la inceputul cursei.

La elaborarea tehnologiei de prelucrare a trenurilor de calatori se va tine seama in care din situatiile prezentate se gasesc trenurile respective, fiecare situatie avand tehnologie

proprie chiar daca unele operatii vor fi aceleasi.

Prelucrarea trenurilor de calatori in tranzit este realizata sub doua aspecte: - tehnic ; - de trafic

Sub aspect tehnic se indeplinesc operatiuni ca : revizia tehnica a garniturii, echiparea partial a locomotivelor si vagoanelor, schimbarea locomotivelor si partidelor de tren, atasarea si detasarea de vagoane si alte operatiuni. Sub aspectul traficului, operatiunile sunt: imbarcarea si debarcarea calatoriilor, incarcarea si descarcarea bagajelor si a postei, etc.

Tehnologia prelucrarii trenurilor de calatori in tranzit

a)     Tehnologia tranzitarii trenurilor fara prelucrare include urmatoarele operatii:

revizia tehnica a garniturii trenului;

debarcarea si imbarcarea calatorilor;

descarcarea si incarcarea postei, bagajelor, coletariei.

Toate aceste operatii trebuie sa se execute simultan si imediat dupa oprirea trenului in statie,pentru ca durata de stationare sa fie minim posibila.

b)     Tehnologia tranzitarii trenurilor cu schimbarea locomotive si partidei de tren:

dezlegarea si scoaterea locomotive care a remorcat trenul;

introducerea si legarea locomotive care va remorca trenul;

proba franelor;

revizia tehnica si executarea unor mici reparatii;

alimentarea cu apa si combustibil a unor vagoane;

luarea in primire a garniturii de catre noua partida;

debarcarea si imbarcarea calatorilor

c)     Tehnologia tranzitarii trenurilor cu schimbarea sensului de circulatie:

se dezleaga locomotive care a remorcat trenul impreuna cu trenul de posta si bagaje;

locomotive scoate aceste vagoane pana dincolo de aparatul de cale apoi sunt preluate de locomotive de manevra. Descarcarea si imbarcarea lor se face dupa atasarea lor la tren.

Restul operatiilor se executa ca si in cazul b)

d)     Tehnologia prelucrarii trenurilor in tranzit cu atasare si detasare de vagoane:

din timp, statia pregateste vagoanele ce se ataseaza si se gareaza pe o linie vecina cu linia la care se primeste trenul. Daca detasarea se face de la urma trenului, atunci intreaga operatiune se va executa cu locomotive de manevra.Restul operatilor se executa ca si in cazurile precedente.

Tehnologia prelucrarii trenurilor de calatori care sfarsesc cursa

Prelucrarea trenurilor de calatori in statia in care sfarsesc cursa se realizeaza :

operatii care se executa dupa sosirea trenului;

operatii tehnice si de echipare;

operatii pentru expedierea trenului.

Prima si ultima grupa de operatii se executa pe liniile de langa peroane iar a doua grupa in grupa tehnica sau in statia tehnica de calatori. Dupa sosirea trenului se executa simultan op.:

dezlegarea si scoaterea locomotivei;

scrierea trenului;

debarcarea calatorilor;

descarcarea bagajelor si postei;

revizia tehnica preliminara;

ducerea garniturii in grupa sau statia tehnica.

Tehnologia prelucrarii trenurilor care incep cursa. Operatii pt. expedierea trenurilor de calatori:

tragerea garniturii din grupa tehnica sau din statia tehnica, pe liniile de expediere sau de la peroane;

verificarea garniturii pe teren de catre scriitorul de vagoane;

revizia tehnica, daca nu este facuta in grupa tehnica;

atasarea vagoanelor de bagaje sau posta;

luarea in primire a trenului de catre partida de tren;

imbarcarea calatorilor;

atasarea locomotive, daca nu sa facut in grupa tehnica.

88.2. Tehnologia prelucrarii trenurilor in statiile sau grupele tehnice de calatori

Prelucrarea trenurilor de calatori se realizeaza in patru grupe :

- scoaterea gunoiului din vagoane si a zgurii(unde este cazul);

curatirea de noroi, gheata, zapada;

revizia tehnica interioara si exterioara;

revizia sanitara;

predarea lenjeriei murdare;

predarea garniturii de catre partida de tren;

echiparea vagoanelor.

- recompunerea garniturii, inclusive inlocuirea vagoanelor cu defecte cu altele.

- repararea interioara a garniturii;

repararea exterioara, executata de revizorul tehnic de vagoane;

repararea instalatiei de iluminat (interior, exterior);

incarcarea acumulatorilor;

curatirea vagoanelor in interior (spalat podele,canapele, geamuri), exterior;

alimentarea cu apa a vagoanelor;

echiparea cu lenjerie.

- primirea garniturii de catre personalul de tren

revizia garniturii din punct de vedere tehnic si sanitar.

88.3. Manevra trenurilor de calatori

Manevrele care se executa cu trenurile de calatori sunt:

pentru formarea trenurilor;

pentru recompunerea trenurilor;

pentru mutarea garniturilor dintr-o grupa in alta;

pentru detasarea si atasarea grupelor de vagoane sau a vagoanelor izolate;

manevre locale;

alte feluri de manevre.

Manevrele pentru formarea trenurilor se impun in situatia introducerii unor trenuri suplimentare. Trenurile suplimentare se compun din vagoanele existente in rezerva sau din vagoane iesite din reparatii. Manevrele pentru recompunere se executa cu trenurile care sosesc in statiile de domiciliu sau de intoarcere, precum si cu unele trenuri de calatori in tranzit care isi schimba sensul de mers.Manevrele pentru mutarea garniturilor se executa atat in statiile de calatori cat si in cele tehnice. Manevrele pentru atasarea si detasarea vagoanelor se executa pe liniile de primire - expediere ale statiei si constau in dezlegarea de l trenul de tranzit a unui grup de vagoane si atasarea la acest tren a altui grup de vagoane.Manevrele locale se executa cu vagoanele de pe liniile statiei pentru a fi supuse la diferite operatiuni.

88.4 Principii privind formarea garniturilor trenurilor de calatori:

- trenurile de calatori se compun de regula din vagoane cu acelasi numar de osii;

- trenurile exprese, rapide si accelerate se compun de regula din vagoane de constructive metalica, care indeplinesc conditiile tehnice si de confort;

- in trenurile de calatori care circula u viteze de peste 100 km/h trebuie sa se introduca numai vagoane care pe langa conditiile aratate mai sus sunt apte pentru asemenea viteze;

- vagoanele cu 4 osii sau mai mult de 4 osii se aranjeaza in capul trenului, inaintea vagoanelor cu 2 sau 3 osii;

- in trenurile de calatori, primul vagon asezat langa locomotive care trage trenul va fi de regula un vagon de bagaje sau de posta;

- la primul si ultimul vagon din tren, usa frontal trebuie sa fie inchisa si incuiata, iar placa de intercomunicatie ridicata si fixate in aceasta pozitie.

88.5 Introducerea vagoanelor de marfa in trenurile de calatori

In statiile in care se impune introducerea unor vagoane de marfa in trenurile de calatori trebuie sa se aibe in vedere urmatoarele reguli:

este interzis a se introduce vagoane de marfa goale sau incarcate in trenurile de calatori, cu exceptia trenurilor de persoane si curse de persoane, la care se admite atasarea vagoanelor incarcate cu anumite marfuri prevazute in "Tariful local de marfuri" sau in "Planul de formare al trenului". Aceste vagoane trebuie sa indeplineasca conditiile privind vitezele maxime de circulatie a trenurilor functie de felul franei si caracteristicile vagoanelor.

Cand vagoanele de marfa se ataseaza la urma trenului de persoane si curse de persoane, pot sa fie si fara semnal de alarma;

Numarul maxim de osii ale vagoanelor de marfa se admite la un tren de persoane si curse de persoane este de 8 osii;

Procentul de franare real stabilit dupa atasarea vagoanelor de marfa trebuie sa fie cel putin egal cu procentul de franare prevazut in livret pentru trenul respectiv pe portiunea de linie pe care circula vagoanele de marfa introduse in tren.

Contractul de transport. Scrisoarea de trasura

Generalitati

Transportul de marfa pe CF se face in baza unui contract ale carui conditii sunt stabilite dinainte in mod uniform prin dispozitiile regulam. de transport si al tarifelor.

Inscrisul doveditor al incheierii contractului de transport pentru transportul de marfa il constituie scrisoarea de trasura care e un formular tip. Aceasta serveste ca document de transport, dar si ca document contabil pentru ca pe baza ei se percep taxele de transport.

Contractul de transport → contract bilateral incheiat intre calea ferata si client. Prin el, CF se obliga sa efectueze transportul primit spre expediere in bune conditii pana la destinatie si sa puna la dispozitia persoanei indicate de predator. Predatorul are obligatia sa predea marfa impreuna cu scrisoarea de trasura si sa plateasca taxele de transport.

Caracteristica principala a contractului de transport marfa o constituie faptul ca, chiar din momentul incheierii acestuia, capata atat drepturi, cat si obligatii, si a treia persoana fizica sau juridica indicata ca destinatar.

Din momentul incheierii acestui contract, destinatarul capata dreptul de a pretinde marfa ce i-a fost trimisa in statia de destinatie si are obligatia de a achita taxele de transport din scrisoarea de trasura de catre predator.

Prin incheierea contractului de transport CF si predatorul consimt implicit la toate dispozitiile din regulament de transport fara sa aiba posibilitatea de a introduce in acest contract clauze derogatorii de la alte dispozitii.

Contractul de transport se considera incheiat atunci cand marfa a fost predata CF de catre predator, iar calea ferata a luat-o in primire in fapt sau simbolic. De asemenea, predatorul trebuie sa achite taxele de transport, iar CF trebuie sa aplice stampila cu data pe scrisoarea de trasura care a fost completata conform regulamentului de transport si a normelor uniforme de transport NUT.

OBS: Scrisoarea de trasura se completeaza de predator, dar poate fi completata si de CF contra cost, insa raspunderea pentru mentiunile din scrisoarea de trasura nu revin agentului caii ferate, ci predatorului.

Scrisoarea de trasura reprezinta documentul prin care se dovedeste contractul de transport.

Denumirea de scrisoare de trasura se explica prin faptul ca la originea sa aceasta era o simpla scrisoare adresata de predator destinatarului marfii pe care carausul o preda acestuia odata cu marfa.

Scrisoarea contine felul marfii, cantitatea, conditiile de transport convenite cu carausul etc.

Scrisoarea de trasura se foloseste in traficul local la expeditii de vagoane complete, containere mari, incarcate intr-un vagon sau pentru un singur container, in transportul de coletarie si mesagerie.

Are 5 file, iar pentru plata centalizata 6 file:

fila 1: → exemplar de serviciu: insoteste marfa pana la destinatie si serveste la verificarea aplicarii corecte a taxelor de transport si tarife;

fila 2: → copie: se pastreaza in arhiva statiei de expediere;

fila 3: → avizul si adeverinta de primire: insoteste transportul pana la destinatie, destinatarul se semneaza pentru primirea marfii si actul ramane in arhiva statiei de destinatie;

fila 4: → duplicatul: de inmaneaza predatorului dupa incheierea contractului de transport;

fila 5: → ???curicatul: se inmaneaza destinatarului la eliberarea marfii;

fila 6: → exemplar plata centralizata.

Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda:

data intocmirii;

numele si adresa expeditorului (o singura persoana fizica sau juridica);

numele + adresa destinatarului;

denumirea statiei de expediere si de destinatie (indicatorul km CFR marfa);

numarul si seria sigiliilor aplicate pe vagon;

felul marfii si denumirea acesteia;

talia⁄tara vagonului pentru cele particulare;

nr. vag.;

masa bruta a marfii (numarul de bucati, volum);

enumerarea detailata⁄detaliata a anexelor la scrisoarea de trasura.

Surse i metode de combatere a poluarii fonice?

Sursele poluarii fonice:

Functionarea motorului de propulsie;

Functionarea organelor de transmisie, suspensie si franare;

Rulajul vehiculelor;

Rezistenta aerului la inaintarea vehiculelor;

Componenta si intensitatea traficului.

Mijloace de combatere a poluarii fonice:

Metode de protectie activa - reducerea zgomotului direct de la sursa (motor termic, distributie, ambreiaj si angrenaje);

Metode de protectie pasiva - prin ecranare (ecrane naturale si artificiale).

Surse i metode de combatere a poluarii chimice?

Sursele principale de poluare a mediului ambiant generate de autovehicule sunt:

emisiile toxice din gazele de esapare;

gazele de carter;

evaporarea combustibilului;

Principalele efecte ale poluarii chimice a mediului ambiant generate de activitatea rutiera sunt:

a)     efectul de sera, incalzirea globala

Efectul de sera, o problema majora a lumii contemporane e generat de CO₂ (dioxid de carbon). An de an procentul de CO₂ eliminat in atmosfera creste cu c.c.a. 0,04 % ceea ce ar contribui la o dublare a concentratiei de CO₂ in atmosfera si la o incalzire a climei cu 4,5°-5°C cu repercusiuni nedorite in schimbarea climei.

b)    Diminuarea stratului de ozon

Diminuarea stratului de ozon se datoreaza folosirii instalatiilor climatizare pe baza de CFC (clorofloro - carburi) in dotarea autovehiculelor moderne. Prezenta CFC-ului in atmosfera genereaza sub influenta luminii solare o descompunere in elemente componente urmata de o reactie de distrugere a ozonului.

c)     Ploile acide

Sunt rezultatul reactiei dintre dioxidul de azot, dioxidul de sulf emisi in urma proceselor de combustie a vaporilor de apa din atmosfera si a razelor ultraviolete, obtinandu-se acidul sulfuric si azotic.

d)    Smogul (ceata poluanta)

In anumite conditii atmosferice aer stagnat, caldura, umiditate e produsul interactiunii chimice intre emisiile poluante si radiatii solare. Emisiile poluante participante la formarea smogului sunt evacuate in atmosfera de autovehicule in timpul procesului de combustie in proportie de 71%. Exista doua tipuri de smog:

smogul fotochimic (uscat) - are la baza mecanismul reactiilor chimice intre hidrocarburi nearse, bioxid de azot, ozon chimic, radiatii ultraviolete si temperatura mai mare de 20°C ce produc astfel un nor toxic de culoare albicioasa (galbena) cunoscuta sub denumirea de smog fotochimic.

smogul umed - un amestec de cata si fum, fiind rezultatul interactiunii dintre particulele solide de carbon (fum) si gazele de evacuare intr-o atmosfera umeda si la temperaturi mai mici de 4°C.

Instala ii de semnalizare la calea ferata?

Instalatiile de semnalizare sunt un mijloc de transmitere a ordinelor sau indicatiilor.

Semnalizarea la CFR se face conform regulamentului de semnalizare (nr. 4).

Semnale acustice: fluiere, claxoane, sirene, capse, clopote;

Semnale optice: semafoare mecanice, semnale luminoase;

Semnalul de intrare in statie se utilizeaza pentru autorizarea intrarii trenurilor dinspre liniile curente;

Semnalul de iesire permite sau interzice iesirea trenurilor in linie curenta;

Semnalul prevestitor se amplaseaza la 1000 m inaintea semnalului de intrare;

Semnalul repetitor indica starea semnalului cu care este conjugat (legat);

Semnalul de ramificatie se amplaseaza in punctul de ramificatie a liniei in mai multe directii;

Semnalul de parcurs autorizeaza trecerea trenului dintr-o zona in alta a statiei;

Semnalul de manevra autorizeaza sau interzice manevra intr-o statie sau triaj;

Semnalul de triere autorizeaza sau interzice miscarea de impingere a convoiului de vagoane pe cocoasa.

Instala ii de comanda i control pentru dirijarea traficului feroviar.?

Instalatii de comanda si control ptr. dirijarea traficului feroviar;

1. Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc  I.F.B.
2. Instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu bloc  I.C.B.
3. Instalatii de centralizare electromecanica  C.E.M.
4. Instalatii de centralizare electrodinamica  C.E.D.
5. Instalatii de centralizare electronica cu tehnica de calcul  C.E.