EXPLOATARE TEHNICA FEROVIARA

PARTEA I

Dispozitii generale

Art. Regulamentul de exploatare tehnica feroviara stabileste regulile fundamentale de desfasurare a operatiunilor de transport feroviar, principiile de organizare a circulatiei trenurilor si de semnalizare, norme generale de constructie, modernizare, exploatare tehnica, intretinere si reparare, precum si conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile, calea ferata, vehiculele feroviare si constructiile necesare desfasurarii operatiunilor de transport feroviar.

Art. 2. - (1) Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru toti cei care participa la desfasurarea operatiunilor de transport feroviar din Romania si au scopul de a asigura functionarea normala si continua a transporturilor feroviare, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare a tarii, in conditii de siguranta a circulatiei trenurilor si securitate a transporturilor, calitate a serviciilor de transport public, sanatatea oamenilor si protectie a mediului.

Modul de desfasurare a activitatii de transport feroviar este reglementat prin prezentul regulament precum si prin alte reglementari specifice.

Art. 3. - (1) Prezentul regulament se aplica numai pentru liniile de cale ferata din Romania care au ecartamentul normal - 1435 mm - si pentru viteze maxime de circulatie de pana la 160 km/h.

Pentru liniile de alt ecartament sau pentru viteze de circulatie mai mari de 160 km/h se vor stabili reglementari specifice.

Reglementarea circulatiei trenurilor intre statiile de frontiera de stat si pe liniile de peage se stabileste prin conventii.

Art. 4. - Autoritatea de stat in transporturile feroviare aproba reglementari specifice -regulamente, instructiuni si norme tehnice - obligatorii pentru toti agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar.

Art. 5. - Operatiunile de transport feroviar, construire, modernizare, intretinere, reparare si exploatare tehnica a vehiculelor feroviare si a infrastructurii feroviare, precum si livrarea de produse/servicii feroviare critice utilizate pentru aceste activitati se pot efectua numai de catre agenti economici detinatori de licenta si certificat de siguranta sau autorizati si supravegheati din punct de vedere tehnic, conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 6. - Produsele, serviciile si/sau tehnologiile achizitionate din import sau cele pentru care nu exista documente tehnice de referinta aprobate se pot utiliza in activitatea de transport feroviar, numai in baza unui agrement tehnic.

Art. 7. - (1) Reglementarile specifice referitoare la proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea si exploatarea tehnica ale infrastructurii feroviare, vehiculelor feroviare, constructiilor, instalatiilor si utilajelor, destinate a fi utilizate in desfasurarea operatiunilor de transport feroviar, se aproba de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.

In reglementarile specifice, pentru desfasurarea in conditii de siguranta a operatiunilor de transport, se prevad responsabilitati distincte pentru subunitatile de exploatare, de intretinere si/sau reparare ale gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar si dupa caz, ale altor agenti economici.

Art. 8. - Liniile de cale ferata, lucrarile de arta feroviare, instalatiile de semnalizare si de siguranta, precum si echipamentele de alimentare cu energie electrica ale acestora trebuie sa fie autorizate din punct de vedere tehnic, de catre Autoritatea Feroviara Romana - denumita in continuare AFER - cu ocazia construirii, modernizarii sau repararii capitale a acestora.

Art. 9. - Statiile de cale ferata trebuie sa detina autorizatie de functionare din punct de vedere tehnic, acordata de catre AFER.

Art. 10.- (1) Vehiculele feroviare trebuie sa fie omologate tehnic de tip si atestate tehnic individual in vederea inmatricularii, de catre AFER.

Vehiculele feroviare apartinand agentilor economici, altii decat operatorii de transport feroviar si gestionarul infrastructurii feroviare publice, pentru a putea circula sau a fi manevrate pe infrastructura feroviara publica trebuie sa fie autorizate din punct de vedere tehnic de catre AFER.

Prevederile de la alin.2 nu se aplica vagoanelor particulare inscrise in parcul unui operator de transport feroviar.

Art. 11.- Lucrarile care se executa in zona de siguranta si de protectie a caii ferate se pot efectua numai in baza autorizatiei privind efectuarea de lucrari, eliberata numai de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art. 12.- Organizarea si conducerea circulatiei trenurilor, autorizarea si efectuarea manevrelor, conducerea vehiculelor feroviare motoare si a celor specializate pentru constructia, intretinerea si repararea infrastructurii feroviare, verificarea tehnica a elementelor infrastructurii feroviare si a vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor, precum si manipularea instalatiilor sau echipamentelor de siguranta sunt permise numai personalului autorizat in acest scop si numai in timpul executarii serviciului.

Art. 13.- Personalul autorizat prevazut la art.12, denumit in continuare personal cu responsabilitati in siguranta circulatiei, care urmeaza sa desfasoare pe proprie raspundere activitati specifice transportului feroviar, trebuie sa fie atestat profesional, sa fie apt medical si psihologic si sa posede autorizatiile necesare exercitarii functiei.

Art. 14.- (1) Modul de pregatire, perfectionare, examinare si autorizare a personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei care urmeaza sa desfasoare pe proprie raspundere activitati specifice transportului feroviar, precum si retragerea atestatelor, certificatelor, licentelor si autorizatiilor, dupa caz, se stabilesc prin reglementari specifice aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei poate fi admis pentru a efectua stagiul de practica sau de acomodare, numai in timpul programului aprobat, sub supravegherea si pe raspunderea personalului autorizat de serviciu.

Art. 15.- Salariatii de specialitate care asigura pregatirea, perfectionarea si autorizarea personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei, trebuie sa fie atestat profesional de catre AFER.

Art. 16.- (1) Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei si securitatea transporturilor feroviare raspunde de executarea sarcinilor ce-i revin, in limitele atributiilor stabilite.

Subordonatul este raspunzator si pentru activitatea desfasurata in prezenta superiorului sau.

Art. 17.- Interventiile pentru remedierea defectarilor accidentale la vehicule feroviare, la linii si instalatii feroviare, se vor efectua numai de catre personal autorizat si fara a se deteriora alte mijloace de transport, constructii si instalatii feroviare.

Art. 18.- (1) Actualele constructii, instalatii specifice, precum si vehiculele feroviare existente, aflate in exploatare, care nu indeplinesc in totalitate prevederile prezentului regulament, dar care nu afecteaza siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor, pot fi exploatate in aceste conditii, pana la executarea lucrarilor de reparatii capitale, modernizare, reinnoiri de echipamente si altele similare lor, numai dupa luarea masurilor specifice suplimentare de prevenire a producerii unor evenimente feroviare.

Cu ocazia lucrarilor de reparatii capitale, modernizare, reinnoiri de echipamente si altele similare lor, vehiculele feroviare, constructiile si instalatiile feroviare, vor indeplini cel putin conditiile minime impuse de prezentul regulament.

Art. 19.- Orice precizari, modificari sau completari la prezentul regulament de exploatare tehnica feroviara, se pot efectua numai prin ordin al autoritatii de stat in transporturile feroviare, la propunerea AFER.

Art. 20.- In cazul in care diferitele aspecte ale aceleiasi probleme sunt cuprinse in mai multe articole, ele trebuie sa fie intelese si aplicate in totalitatea lor.

PARTEA II Infrastructura Feroviara

CAPITOLUL 1

CONDITII GENERALE

SECTIUNEA 1

ELEMENTELE INFRASTRUCTURII FEROVIARE

Art. 21.- Infrastructura feroviara reprezinta ansamblul elementelor necesare circulatiei trenurilor si manevrei vehiculelor feroviare, cladirilor statiilor de cale ferata cu dotarile aferente, precum si celelalte cladiri tehnologice destinate desfasurarii operatiunilor de transport feroviar.

Art. 22.- Infrastructura feroviara se compune din urmatoarele elemente

a.   liniile ferate de circulatie, manevra, de evitare si de scapare materializate prin infrastructura caii, suprastructura caii precum si terenurile situate de o parte si alta a axei caii ferate, care constituie zona de siguranta a infrastructurii feroviare potrivit legii;

b.   podurile, tunelurile, viaductele si alte lucrari de arta care au legatura cu liniile ferate deschise circulatiei si manevrei precum si terenurile aferente acestora;

c.   lucrarile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate si terenurile aferente pe care sunt amplasate;

d.   instalatiile fixe de siguranta, de conducere operativa a circulatiei trenurilor si manevrei vehiculelor feroviare si cele fixe de alimentare cu energie electrica a liniei de contact, constructiile si facilitatile aferente acestora, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate;

e.   cladirile statiilor de cale ferata, cu facilitatile aferente, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate;

f.    statiile de triaj si terenurile aferente acestora;

g.   alte constructii, cladiri si facilitati destinate desfasurarii operatiunilor de transport feroviar.

Art. 23.- (1) Elementele infrastructurii feroviare vor fi proiectate si executate astfel incat sa asigure desfasurarea operatiunilor de transport feroviar in conditii de siguranta a circulatiei trenurilor si de securitate a transporturilor, la vitezele trenurilor si masele stabilite ale acestora.

Parametrii elementelor infrastructurii feroviare din Romania trebuie sa corespunda normelor interne si internationale sau celor stabilite prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte; acesti parametri trebuie sa asigure compatibilitatea infrastructurii feroviare romane cu retelele feroviare transeuropene.

Art.24.-  (1) Elementele infrastructurii feroviare se urmaresc in exploatare, in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico - functionale, pe toata durata de existenta a acestora. Modificarile survenite se evidentiaza obligatoriu in documentele specifice prevazute in normele in vigoare.

Elementele infrastructurii feroviare vor fi intretinute si reparate astfel incat sa fie mentinute in limitele tehnice de functionare prevazute in documentatiile si normele tehnice in vigoare.

Este interzisa orice modificare a elementelor infrastructurii feroviare, fara aprobarea organelor competente stabilite prin reglementarile in vigoare.

Art.25.-  (1) Elementele infrastructurii feroviare nou construite, modernizate sau reparate vor fi verificate din punct de vedere tehnic si functional si receptionate de catre comisii ale gestionarului infrastructurii. Comisiile vor urmari daca s-a respectat documentatia tehnica si vor verifica calitatea lucrarilor.

Punerea in exploatare a liniilor, constructiilor si instalatiilor feroviare nou construite sau reparate periodic sau capital, se face numai dupa receptia acestora, respectiv numai dupa aprobarea si verificarea cunoasterii reglementarilor specifice de catre personalul, care urmeaza sa asigure functionarea acestora.

Pe durata exploatarii, se va urmari si analiza periodic starea tehnica a liniilor, constructiilor si instalatiilor, tinandu-se evidenta defectarilor, luandu-se masurile de remediere in cel mai scurt timp posibil.

SECTIUNEA a 2 - a

LIMITELE GabariteLOR DE „LIBERA TRECERE”, „CFR de VAGON” si de „material rulant”

Art.26.-  (1) Gabaritul de libera trecere este conturul geometric transversal limita, in plan vertical perpendicular pe axa longitudinala a caii, in interiorul caruia, afara de materialul rulant, nu se admite sa patrunda nici o parte a constructiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele si alte constructii tehnologice sau a instalatiilor fixe – semnale, coloane si altele - si nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau in statii. Gabaritul de libera trecere asigura circulatia trenurilor si manevrarea vehiculelor feroviare in deplina siguranta fara limitarea vitezei de circulatiei sau alte restrictii.

Constructiile si instalatiile feroviare situate langa calea ferata nu trebuie sa intre, cu nici o parte a lor, in limitele gabaritului de libera trecere.

Fac exceptie de la prevederile alin.(2) instalatiile si vehiculele feroviare care prin scopul si natura functionarii lor impun intrarea/iesirea in/din gabaritul de libera trecere precum: franele de cale, instalatiile liniei de contact, bratele coloanelor hidraulice, elevatoarele de carbuni, instalatiile de alimentare cu nisip, utilajele specializate pentru intretinerea si repararea caii, drezinele pantograf, plugurile de zapada si altele asemenea. In stare de repaus, instalatiile si utilajele amplasate in afara caii nu trebuie sa intre in gabaritul de libera trecere.

Pentru constructiile si instalatiile noi sau cu ocazia modernizarii celor existente, trebuie sa se asigure in mod obligatoriu gabaritul de libera trecere.

Art. 27.- (1) Marfurile si materialele descarcate sau depozitate langa linie se aseaza si se asigura in asa fel incat sa fie respectat gabaritul de libera trecere, sa nu impiedice activitatea personalului, vizibilitatea semnalelor si indicatoarelor, buna functionare a aparatelor de cale si a semnalelor. De asemenea, limita de stationare pentru transportul negabaritic trebuie materializata pe teren prin repere de gabarit, conform normelor tehnice de gabarit in vigoare.

(2) Distantele si modul de depozitare ale materialelor fata de linia de cale ferata se stabilesc prin reglementari specifice.

Art. 28.- (1) Gabaritul de material rulant este conturul geometric transversal limita asezat in pozitie mediana intr-un plan vertical perpendicular pe axul longitudinal al vehiculului feroviar, in afara caruia nu trebuie sa iasa nici un punct al materialului rulant sau al incarcaturii, atat in stationare cat si in miscare, in aliniament si in curba.

(2) Gabaritul CFR de vagon - de incarcare - este gabaritul de material rulant admis pe liniile infrastructurii feroviare publice romane, in care trebuie sa se inscrie atat vagonul cat si incarcatura sa.

Vehiculele feroviare, incarcate sau goale si utilajele pentru intretinerea caii si a liniei de contact, in timpul stationarii sau deplasarii pe linie, nu trebuie sa depaseasca cu nici o parte a lor si/sau cu incarcatura, limitele gabaritului CFR de vagon - de incarcare. Transporturile care depasesc gabaritul CFR de vagon – de incarcare - se admit in circulatie numai in conditiile stabilite prin actele normative si reglementarile specifice in vigoare.

SECTIUNEA a 3 - a

DISTANTELE MINIME INTRE AXELE LINIILOR DE CALE FERATA

Art. 29.- (1) Distanta minima intre axele liniilor duble sau intre axele a doua linii simple vecine, in linie curenta, in aliniament, trebuie sa fie de 4.000 mm. Pentru liniile modernizate sau nou construite distanta trebuie sa fie, de regula, de minim 4.200 mm. Exceptii se admit numai cu aprobarea autoritatii de stat in transporturile feroviare in baza documentatiei tehnice avizate de AFER.

La liniile triple - linie dubla vecina cu o linie simpla - si cvadruple, distanta dintre axele liniei a doua si a treia in aliniament trebuie sa fie de cel putin 5.000 mm.

In statii, distanta intre axele liniilor vecine in aliniament trebuie sa fie de cel putin 4.750 mm. Pentru liniile modernizate sau nou construite, gabaritul de libera trecere al liniilor directe va fi cel prevazut in normele tehnice pentru liniile curente.

In cazul statiilor care au peroane intre linii, distanta intre axele liniilor trebuie sa fie de:

a.   minimum 9.000 mm in statiile cu un trafic mai mare de 250 calatori pe 24 de ore, pentru a rezulta un peron lat de 5850 mm, in vederea construirii de treceri subterane;

b.   minimum 6.200 mm in statiile cu un trafic mai mic de 250 de calatori pe 24 ore. Exceptii se admit numai cu aprobarea autoritatii de stat in transporturile feroviare.

In statiile situate pe cale dubla, intre liniile directe nu se construiesc peroane.

Pentru liniile destinate transbordarii marfurilor dintr-un vagon in altul, distanta intre axele liniilor respective, in aliniament, va fi de minim de 3600 mm.

Distanta dintre axele liniilor vecine, cand aceste linii sunt in curbe, atat in statii cat si in linie curenta se stabileste in functie de raza si de suprainaltarea curbei, conform actelor normative si reglementarilor specifice.

CAPITOLUL 2

CONSTRUCTII SI INSTALATII PENTRU DESFASURAREA OPERATIUNILOR DE TRANSPORT FEROVIAR

Art. 30.- Unitatile si subunitatile care desfasoara operatiuni de transport feroviar trebuie sa fie dotate cu constructii, spatii, instalatii, aparate si alte dotari necesare desfasurarii activitatilor pentru care au fost infiintate.

Art. 31.- Constructiile si instalatiile pentru desfasurarea operatiunilor de transport feroviar vor fi astfel realizate incat:

a. sa corespunda activitatii pentru care au fost destinate;

b.  sa corespunda normelor emise de autoritatile publice privind protectia mediului, igiena, protectia muncii, calitatea serviciilor, prevenirea si stingerea incendiilor, calitatea in constructii, urbanismul;

c. sa asigure siguranta si securitatea operatiunilor de transport feroviar.

CAPITOLUL 3

CONSTRUCTII FEROVIARE

SECTIUNEA 1

CONSTRUCTIA CAII FERATE

Art. 32- (1)Toate elementele caii ferate, aflate in exploatare, trebuie sa asigure, prin rezistenta si stabilitatea lor, siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor, la vitezele si sarcinile maxime stabilite prin normele aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.

(2) Exceptie de la prevederile alin.(1) fac elementele dezafectate, scoase din functiune sau aflate in conservare, consemnate in evidente conform prevederilor legale in vigoare.

SECTIUNEA a 2- a

PLANUL SI PROFILUL CAII FERATE

Art. 33.- (1) Razele curbelor, racordarile intre aliniamente si curbe si intre curbe, declivitatile si racordarea elementelor profilului in lung si profilurile transversale trebuie sa corespunda cu planurile si profilurile prevazute in documentatiile tehnice de executie si sa respecte prevederile reglementarilor specifice in vigoare.

Profilurile in lung ale liniilor curente si din statii vor fi actualizate permanent de catre personalul de specialitate al gestionarului infrastructurii feroviare publice.

Art. 34.- (1) Razele minime ale curbelor liniilor noi, trebuie sa corespunda vitezelor maxime de circulatie si conditiilor impuse de gabarit, conform normelor tehnice.

Elementele caii ferate in plan si in profilul in lung - aliniamente, curbe, curbe de racordare, rampe, supralargiri, suprainaltari - au valorile prevazute in normativele de constructii si/sau in alte reglementari specifice.

Art. 35.- Declivitatea liniei curente la construirea de cai ferate noi, va fi de maxim 15 ‰ in regiunile cu profil accidentat si de maxim 4 ‰ in celelalte regiuni. Declivitati mai mari de 4 ‰ se admit numai in baza documentatiei tehnice avizate de AFER si cu aprobarea autoritatii de stat in transporturile feroviare. Racordarea portiunilor de linie de declivitate diferita se face conform reglementarilor specifice.

Art. 36.- (1) Statiile de cale ferata se construiesc in aliniament si palier. Cu aprobarea autoritatii de stat in transporturile feroviare se admite construirea statiilor de cale ferata pe linii cu declivitate de cel mult 2 ‰_, precum si in curbe cu raze care sa corespunda vitezelor maxime de circulatie si conditiilor impuse de gabarit.

La liniile curente noi cu pante lungi, precum si in statiile care delimiteaza asemenea linii , se construiesc linii de scapare, conform proiectelor avizate de catre AFER si aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art. 37.- (1) Cu ocazia lucrarilor de sistematizare, statiile cu declivitatea mai mare de 2 ‰ sau cu panta de la aparatele de cale spre linia curenta vor fi prevazute cu linii de evitare in prelungirea liniilor pe care se efectueaza manevra, in capatul spre panta.

In toate cazurile, liniile de evitare vor avea lungimea stabilita prin proiecte, in functie de conditiile locale si se aproba odata cu proiectele respective. Lungimile liniilor de evitare se aproba de autoritatea de stat in transporturile feroviare, in baza avizului dat de AFER.

SECTIUNEA a 3-a

INFRASTRUCTURA CAII FERATE

Art. 38.- (1) Infrastructura caii ferate este alcatuita din straturile de repartitie, terasamentele, amenajarile destinate colectarii si indepartarii apelor de suprafata, lucrarile de arta si terenurile de baza.

Dimensiunile suprafetei superioare a platformei terasamentelor in aliniamente si curbe sunt reglementate prin norme tehnice.

Platforma terasamentelor trebuie sa asigure stabilitatea suprastructurii caii ferate, sa corespunda cerintelor de perspectiva, sa permita utilizarea masinilor grele de cale si circulatia personalului feroviar si a utilajelor usoare in lungul caii ferate.

Platforma terasamentelor trebuie sa fie cu cel putin 0,5 m, ca inaltime, peste nivelul cel mai mare al apelor in caz de viituri puternice, stabilit prin normele tehnice in vigoare.

Terasamentele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de drenare a apei, de protectie si de consolidare, care sa asigure stabilitatea si mentinerea lor in stare uscata.

Art. 39.- (1) Lucrarile de arta din beton sau zidarie, precum si infrastructura celorlalte lucrari de arta, se vor construi la o schema de incarcare care sa corespunda dezvoltarii traficului in viitor, in raport cu sarcina pe osie, viteza si gabaritul stabilite pentru fiecare sectie de circulatie, de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Podurile metalice se vor construi cu respectarea schemelor de incarcare prevazute in normele tehnice si cu posibilitatea consolidarii lor, pentru a le face apte unor scheme superioare, determinate de modernizarea vehiculelor feroviare.

Pe poduri, calea ferata trebuie sa fie prevazuta cu contrasini contra deraierii, conform normelor tehnice. Sinele de pe podurile metalice trebuie sa fie izolate electric pentru a nu influenta functionarea normala a circuitelor de cale sau a altor instalatii feroviare.

Lucrarile de arta expuse actiunilor daunatoare ale unor agenti naturali, trebuie sa fie prevazute cu amenajari speciale pentru apararea lor de aceste actiuni si cu dispozitive pentru revizuire.

Cand podurile metalice sunt subtraversate de cai rutiere, se vor monta in ambele parti laterale ale podului, la distanta minima de 15 metri de acestea, portale de gabarit, care sa nu permita trecerea vehiculelor rutiere ce ar putea lovi podurile de cale ferata.

In zonele cu caderi de stanci, alunecari de teren si/sau viituri, evidentiate ca puncte periculoase, calea ferata va fi protejata prin lucrari de arta corespunzatoare.

SECTIUNEA a 4 - a

SUPRASTRUCTURA CAII FERATE

Art. 40.- (1) Suprastructura caii este alcatuita din prisma de piatra sparta, traversele, sinele de cale ferata, aparatele de cale si materialul marunt de cale.

Suprastructura caii trebuie astfel alcatuita incat la constructiile noi, precum si dupa reconstructii si refactii, sa permita, de regula, sarcina pe osie de cel putin 25 de tone; exceptii se aproba numai de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare, cu avizul AFER.

Art. 41.- (1) Ecartamentul caii ferate este distanta dintre fetele interioare ale sinelor, masurata in aliniament, la 14 mm sub planul de rulare al acestora si trebuie sa fie de 1435 mm.

Ecartamentul caii in curbe se stabileste in raport cu raza curbei.

Tolerantele admise la ecartament sunt cele prevazute in actele normative si reglementarile specifice, puse de acord cu reglementarile internationale.

Art. 42.- (1) In aliniament si curbe fara suprainaltare, fetele superioare ale ciupercii sinelor ambelor fire trebuie sa fie la acelasi nivel. Tolerantele la nivel sunt cele prevazute in actele normative si reglementarile specifice. In curbe cu suprainaltare, sina exterioara trebuie suprainaltata fata de sina interioara in functie de viteza maxima de circulatie stabilita pe portiunea de linie respectiva si raza curbei, conform prevederilor din actele normative si reglementarile specifice.

Valoarea maxima a suprainaltarii sinei exterioare in curbe este de 150 mm.

SECTIUNEA a 5 - a

APARATE DE CALE

Art. 43.- (1) Aparatele de cale trebuie sa corespunda documentatiei tehnice aprobate si sa admita aceeasi sarcina pe osie ca si suprastructura liniei curente.

Aparatele de cale trebuie sa aiba urmatoarele tangente si raze:

a.  pe liniile de primire si expediere ale trenurilor in abatere, tangenta sa fie de maxim 1/9, iar curba liniei abatute sa aiba raza de minim 190 m; aparate de cale cu tangenta mai mare sau egala cu 1/6 si curba liniei abatute cu o raza mai mare de 190 m se pot monta pe liniile de primire si de expediere ale trenurilor, numai daca sunt atacate de trenuri numai in pozitie pe directa, respectiv pe diagonalele pentru manevra;

Pe liniile de primire si expediere ale trenurilor de calatori nou construite, sau sistematizate, se vor introduce aparate de cale cu tangenta maxima de 1/9 si raza de cel putin 300 m;

b. pe restul liniilor statiei, tangenta sa fie de maxim 1/6,6 si raza curbei liniei abatute sa fie de minim 190 m;

c. pentru punctele de ramificatie a doua directii de mers in linie curenta, tangenta sa nu fie mai mare de 1/12 si curba liniei abatute sa nu aiba o raza mai mica de 500 m;

d.  la aparatele de cale simetrice, tangenta sa nu fie mai mare de 1/6 si raza curbei sa nu fie mai mica de 180 m.

Viteza de circulatie pe linia directa a aparatelor de cale amplasate in linie curenta sau pe liniile directe din statii, este viteza maxima de circulatie a liniei, cu exceptia traversarilor cu sau fara jonctiune, unde viteza se limiteaza la maxim 100 km/h. Traversarile cu sau fara jonctiune amplasate pe liniile directe din statii existente, se vor elimina cu ocazia lucrarilor de modernizare a dispozitivelor de linii din statii.

Tangentele si razele aparatelor de cale, admise in functie de categoria si destinatia liniilor de cale ferata - magistrale, principale, secundare, de ramificatie, directe, primiri - expedieri, de manevra - sunt cele prevazute in actele normative si reglementarile specifice in vigoare.

Aparatele de cale de pe liniile directe, de pe liniile de primire si expediere ale trenurilor si aparatele de cale simetrice vor fi echipate cu dispozitive de zavorare si cu sisteme pentru controlul efectuarii cursei complete a acului dezlipit. Tipurile de zavorare se stabilesc in functie de amplasarea si viteza de circulatie peste aparatul de cale prin reglementari specifice.

Art. 44.- In statiile de cale ferata modificarea dispozitivului de linii se face cu avizul AFER si aprobarea autoritatii de stat in transporturile feroviare. Modificarea dispozitivului de linii va fi inclusa in planul tehnic de exploatare a statiei si in instructiunile de manipulare a instalatiilor de siguranta.

Art. 45.- Aparatele de cale necentralizate electrodinamic precum si cele din statiile centralizate electrodinamic fara parcursuri de manevra centralizate, trebuie sa fie inzestrate cu indicatoare pentru pozitia macazurilor aparatelor de cale.

SECTIUNEA a 6 -a

TRECERILE LA NIVEL CU LINIILE DE CALE FERATA

Art. 46.- (1) Punctele de intersectie la acelasi nivel a liniilor de cale ferata cu drumuri deschise circulatiei publice pe care se circula cu mijloace de tractiune mecanica si/sau animala, denumite treceri la nivel, se stabilesc conform reglementarilor specifice in vigoare.

Constructia, amenajarea, sistematizarea, exploatarea si intretinerea trecerilor la nivel ale liniilor de cale ferata, se executa conform actelor normative si reglementarilor specifice in vigoare.

Traversarea liniilor de cale ferata de catre pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locuri special amenajate si numai cu respectarea normelor si reglementarilor specifice in vigoare.

La trecerile la nivel are prioritate traficul feroviar.

Art. 47.- (1) Nu se admite amplasarea trecerilor la nivel cu intersectarea urmatoarelor elemente ale infrastructurii feroviare:

a.  aparate de cale;

b. liniile de cale ferata electrificate care ar urma sa se intersecteze cu linii de tramvai sau trasee de troleibuze;

c. un grup de trei sau mai multe linii de cale ferata;

d. liniile de cale ferata de primire-expediere din statii;

Nu se admite amplasarea trecerilor la nivel in zona curbelor de cale ferata cu suprainaltare.

Art. 48.- (1)Trecerile la nivel cu calea ferata trebuie sa fie semnalizate in functie de urmatoarele:

a.  intensitatea traficului feroviar si viteza maxima de circulatie a trenurilor;

b. clasa tehnica a drumului sau categoria strazii;

c. conditiile de vizibilitate .

In functie de modul in care se realizeaza semnalizarea circulatiei feroviare si rutiere, trecerile la nivel se clasifica in:

a.     treceri la nivel cu bariere - tip B;

b.     treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera cu semibariere –tip BAT;

c.  treceri la nivel cu instalatii automate de semnalizare rutiera fara semibariere –tip SAT;

d. treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere – tip IR.

Pozitia normala a barierelor si semibarierelor la trecerile la nivel este aceea in pozitie deschisa; pozitia normala a barierelor poate fi modificata in cazuri bine justificate, conform prevederilor legale in vigoare.

La liniile de cale ferata electrificate, se instaleaza pe ambele parti ale trecerii la nivel, indicatorul rutier de interzicere „Accesul interzis vehiculelor avand o inaltime mai mare de . m.”- avand inscrisa pe indicator limitarea de gabarit de inaltime.

La toate trecerile la nivel cu calea ferata amenajate pentru circulatia trenurilor cu viteza maxima cuprinsa intre 140 si 160 km/h. se asigura inchiderea fiecarui fir de circulatie rutiera; in acest caz instalatia de semnalizare rutiera tip BAT are un numar de patru semibariere.

Art. 49.- (1) Trecerile la nivel trebuie amenajate si semnalizate conform actelor normative si reglementarilor specifice in vigoare.

Trecerile la nivel cu bariere actionate manual, mecanic sau electric vor fi deservite de agenti, iar barierele se ilumineaza pe timpul noptii, pe timp de ceata, viscol sau in alte conditii nefavorabile care reduc vizibilitatea.

Trecerile la nivel dotate cu instalatii automate de semnalizare rutiera cu sau fara semibariere, functioneaza fara agenti.

Posturile de la trecerile la nivel deservite de agenti trebuie sa fie inzestrate cu telefoane prevazute si cu sonerii exterioare.

Art. 50.- Circulatia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale prevazute in actele normative privind regimul juridic al drumurilor se admite numai cu avizul si in conditiile stabilite de imputernicitul sectiei de intretinere a caii in functie de cel putin picher si dupa caz, a imputernicitului subunitatii de electrificare, pe liniile de cale ferata electrificate.

SECTIUNEA a 7 - a

TRAVERSARI ALE LINIILOR DE CALE FERATA

Art. 51.- Traversarile noi ale liniilor de cale ferata cu alte linii de cale ferata, linii de tramvaie sau troleibuze si drumuri nationale se executa denivelat, cu respectarea gabaritului prevazut in actele normative si reglementarile specifice in vigoare.

Art. 52.- (1) Traversarile liniilor de cale ferata cu linii pentru transportul energiei electrice, linii telegrafice si telefonice, conducte de petrol, conducte de apa si alte instalatii aeriene sau subterane se executa pe baza autorizatiei eliberate de catre gestionarul de infrastructura, in baza unei documentatii, pentru fiecare caz in parte si cu prevederea executarii lucrarilor de protectie a liniilor de cale ferata si instalatiilor feroviare. Acestea se semnalizeaza pe teren conform actelor normative si reglementarilor specifice in vigoare.

Supravegherea indeplinirii conditiilor de la alin.(1) se face de catre personalul de intretinere a caii, de electrificare, centralizare, telecomanda si telecomunicatii feroviare.

SECTIUNEA a 8 - a

INCALECARI SI JONCTIUNI DE LINII DE CALE FERATA

Art. 53.- Incalecari si jonctiuni de linii de cale ferata ale agentilor economici in linie curenta, se admit numai cu avizul autoritatii de stat in transporturile feroviare si numai daca sunt prevazute cu linii de evitare .

Art. 54.- (1) Jonctiunile, traversarile sau incalecarile de linii de cale ferata ale agentilor economici, cu liniile de cale ferata de primire si expediere ale trenurilor, vor fi prevazute cu linii de evitare , de cel putin 50 m lungime utila.

La liniile de cale ferata ale agentilor economici cu jonctiuni in liniile de primire si expediere ale trenurilor, cu exceptia liniilor directe, care nu prezinta pericol de fugire a vehiculelor feroviare spre statii si pe care nu se manevreaza cu vehiculele feroviare motoare apartinand agentilor economici, linia de evitare poate fi inlocuita cu saboti de deraiere, numai cu avizul unui proiectant autorizat.

Liniile de cale ferata de evitare precum si liniile de cale ferata infundate, trebuie sa fie prevazute la capat cu opritor fix.

Jonctiunile, traversarile sau incalecarile de linii de cale ferata ale agentilor economici cu alte linii decat cele de primire-expediere din statii trebuie sa fie prevazute cu saboti de deraiere .

Art. 55.- La ramificatiile, traversarile sau incalecarile a doua linii de cale ferata curente trebuie sa se prevada linii de cale ferata de evitare pentru linia mai putin solicitata.

Art. 56.- Pe liniile de cale ferata nou construite, curente duble, aparatele de cale de la jonctiunile care deservesc liniile de cale ferata ale agentilor economici, vor fi amplasate astfel incat trenurile care circula pe linia de cale ferata normala a sensului de mers sa atace aparatul de cale pe la calcai. Exceptii se admit numai cu avizul AFER si al unui agent economic autorizat in proiectare cai ferate.

SECTIUNEA a 9 - a

INDICATOARE DE CALE SI DE SEMNALIZARE

Art .57.- (1) Indicatoarele de cale si de semnalizare se instaleaza de-a lungul liniilor de cale ferata, atat in linie curenta cat si in statii.

Indicatoarele de semnalizare se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers, iar la liniile duble pentru circulatia pe falsa, se monteaza pe partea stanga a sensului de mers.

Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se instaleaza pe aceeasi parte a sensului de mers cu semnalele asociate.

Indicatoarele de cale se monteaza pe partea dreapta a caii, in sensul de la Bucuresti, cu exceptia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dubla, se monteaza alternativ, de o parte si de alta a caii.

Limita zonei de siguranta a infrastructurii feroviare si existenta unor lucrari subterane in aceasta zona se marcheaza cu repere speciale. In zona de siguranta a caii ferate este interzis accesul sau prezenta oricarei persoane, in afara de personalul autorizat pentru desfasurarea activitatii feroviare si numai pentru exercitarea atributiilor in timpul serviciului. Executarea lucrarilor in zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice se face cu avizul autoritatii de stat in transporturile feroviare sau dupa caz, de catre personalul propriu al gestionarului de infrastructura feroviara publica, numai in conditiile prevazute in normele tehnice si/sau reglementarile specifice.

In punctele de jonctiune ale liniilor de cale ferata se instaleaza marci de siguranta.

(7) Marca de siguranta se aseaza intre linii, acolo unde distanta intre axele liniilor convergente este de cel putin 3,5 m. La aparatele de cale montate in curbe distanta de 3,5 m se sporeste potrivit actelor normative si a reglementarilor specifice de sporire a gabaritului.

In cazul statiilor cu sectiuni controlate electric, marcile de siguranta se vor amplasa corelat cu pozitia joantelor izolante; aceste situatii se vor reglementa in actele normative si reglementarile specifice.

Inaintea semnalelor prevestitoare, pe linii fara bloc de linie automat, a haltelor din linie curenta, a paletelor galbene de la restrictiile de viteza, a semnalelor de avarie a trecerilor la nivel de pe sectiile de circulatie neinzestrate cu bloc de linie automat, se amplaseaza balize avertizoare.

(10) Pe liniile electrificate se amplaseaza indicatoare specifice ale liniei de contact.

(11) Pentru recunoastere, la unele semnale prevazute in reglementarile specifice se monteaza sau se amplaseaza repere de semnal.

(12) Indicatoarele de cale, indicatoarele de semnalizare, indicatoarele specifice liniei de contact si reperele trebuie sa corespunda prevederilor din actele normative si reglementarilor specifice. Reperele, balizele si indicatoarele, in afara celor luminoase vor fi vopsite pe partea dinspre tren cu vopsele reflectorizante sau vor fi prevazute cu folii reflectorizante.

CAPITOLUL 4

INSTALATII FEROVIARE

SECTIUNEA 1

SEMNALIZARE SI INSTALATII DE SEMNALIZARE

Art. 58.- Tipul constructiilor si instalatiilor feroviare, fixe si mobile, al rechizitelor de semnalizare utilizate la caile ferate din Romania trebuie sa fie aprobat de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare, cu avizul AFER.

Art. 59.- (1) Prin semnal se intelege instalatia sau mijlocul cu ajutorul caruia se transmit sau se primesc ordine si indicatii de catre personalul care asigura desfasurarea traficului feroviar. In categoria semnalelor sunt cuprinse si indicatoarele care prin inscriptia, forma si pozitia lor dau indicatii sau completeaza indicatiile date de semnale.

Semnalele servesc pentru realizarea sigurantei circulatiei trenurilor, organizarea si efectuarea circulatiei trenurilor si a activitatii de manevra.

Indicatia semnalului este un ordin care trebuie indeplinit neconditionat, prin toate mijloacele posibile de catre personalul care asigura desfasurarea traficului feroviar.

Este interzisa depasirea unui semnal care ordona oprirea sau depasirea vitezei ordonate de semnal.

Semnalele luminoase stinse, semafoarele neiluminate, semnalele care dau indicatii ce se contrazic, dubioase sau cu semnalizare neregulamentara, ordona oprirea. Exceptie de la ordinul de a opri in fata semnalelor stinse sau cu indicatii dubioase fac semnalele prevestitoare de pe sectiile nedotate cu bloc de linie automat si semnalele repetitoare, care indica reducerea vitezei - urmatorul semnal ordona oprirea, pentru a asigura oprirea la semnalul pe care il preced.

In cazul semnalelor de avarie ale trecerilor la nivel si de la tuneluri - a caror stare normala este stinsa - daca acestea dau indicatii de oprire sau dubioase, se iau masuri de reducere a vitezei si oprire a trenurilor inainte de trecerea la nivel sau tunel.

Se permite depasirea unui semnal a carui indicatie ordona oprirea, cu indicatie dubioasa sau stins, numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute in reglementarile specifice.

Art. 60.- (1) Pe infrastructura feroviara din Romania se utilizeaza semnalizarea cu doua trepte de viteza si semnalizarea cu trepte multiple de viteza, ambele completate, dupa caz, cu semnalizarea directiei, numarului liniei, iesirii pe linia din stanga a caii duble, lipsei distantei de franare si valoarea vitezei.

Valorile vitezelor stabilite si reduse sunt transmise prin indicatii date de semafoare, semnale luminoase, indicatoare, precedate dupa caz de balize avertizoare.

Reglementari specifice cu privire la semnalizarea utilizata pe infrastructura feroviara din Romania se stabilesc prin Regulamentul de semnalizare CFR, care se aproba de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art. 61.- (1) Semnificatia culorilor de baza ale semnalelor folosite la semnalizarea circulatiei trenurilor si executarea operatiilor de manevra este urmatoarea :

a.  rosu - ordona oprirea;

b. galben - permite circulatia trenurilor, ordonand reducerea vitezei in vederea opririi la semnalul urmator sau continuarea mersului in cazul cand semnalul urmator nu indica oprirea;

c. verde - permite circulatia trenurilor cu viteza stabilita;

d. albastru - ordona oprirea miscarilor de manevra;

e. alb lunar - permite miscarile de manevra sau circulatia trenurilor cu viteza redusa prevazuta in reglementarile specifice.

Se interzice, instalarea in vecinatatea liniilor de cale ferata, de panouri decorative, pancarte sau altele asemenea si lumini care pot produce confuzii la perceperea corecta a indicatiilor privind semnalizarea pe infrastructura feroviara din Romania

Este interzisa utilizarea la semnale a geamurilor si lentilelor care dau o culoare ce nu corespunde normelor tehnice si modelelor stabilite de AFER.

Art. 62- Punctele de sectionare, liniile incalecate, traversarile liniilor de cale ferata la acelasi nivel, podurile cu grinzi mobile si jonctiunile si ramificatiile din linie curenta trebuie sa fie acoperite cu semnale.

Art. 63.- (1) Semnalele de circulatie si de manevra trebuie sa fie amplasate pe partea dreapta a caii, in sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei caii acoperite de ele.

Pe liniile de cale ferata duble cu bloc de linie automat banalizat, pentru circulatia pe firul din stanga al sensului de mers, semnalele de trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la tuneluri si de intrare se pot monta pe partea stanga a sensului de mers cu conditia sa nu poata fi considerate ca apartinand altor linii sau directii de mers si sa fie amplasate uniform pe stanga sau pe dreapta, pe intervalele dintre statii.

In cazul mai multor linii de cale ferata alaturate, semnalele fiecarei linii se vor instala astfel incat sa nu poata fi considerate drept semnale apartinand liniilor de cale ferata vecine.

Pe liniile de cale ferata simple, pentru imbunatatirea vizibilitatii, unele semnale se pot amplasa pe partea stanga a sensului de mers in conditiile prevazute in Regulamentul de semnalizare CFR.

In toate cazurile, in care semnalele aferente circulatiei pe linia din stanga a caii duble sunt amplasate pe partea stanga a liniei de cale ferata, in profil cu ele, pe partea dreapta a liniei duble se va amplasa un reper prevazut in reglementarile specifice.

Art. 64.- Indicatia normala a semnalelor este urmatoarea:

a.     pe sectiile neinzestrate cu bloc de linie automat indicatia normala a semnalelor luminoase sau mecanice de intrare, de iesire, de parcurs si de trecere sau de ramificatie ale posturilor de miscare este pe 'oprire';

b.     pe sectiile inzestrate cu bloc de linie automat indicatia normala a semnalelor de trecere ale blocului de linie automat, este permisiva sau pe oprire, in functie orientarea blocului de linie automat, iar a semnalelor de intrare, de iesire, de parcurs si de ramificatie este pe oprire. In cazul in care instalatia de centralizare electrodinamica a statiei este trecuta la regimul de continuitate al blocului de linie automat, semnalele luminoase de intrare, de iesire, de parcurs, la fel ca semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat, trebuie sa dea indicatii corespunzatoare starii de liber sau de ocupat ale sectoarelor de bloc pe care le acopera;

c.      pe sectiile dotate cu bloc de linie automat, semnalele luminoase sunt in mod normal aprinse, cu exceptia semnalelor de avarie de la trecerile la nivel si de la tunele, care sunt stinse. 

Art. 65.- (1) In caz de defectare, semnalele luminoase de circulatie si de manevra ce dau o indicatie permisiva trebuie sa treaca automat pe oprire.

In caz de rupere a transmisiei, semafoarele si semnalele prevestitoare mecanice trebuie sa treaca automat pe oprire, respectiv pe pozitia corespunzatoare indicatiei de oprire a semnalului de circulatie cu care sunt in dependenta.

Art. 66.- (1) Semnalele de intrare si de ramificatie in alta directie de mers precedate de semnale prevestitoare trebuie sa fie amplasate la cel putin 200 m de varful aparatului de cale atacat pe la varf sau de marca de siguranta, atunci cand aparatul de cale este atacat pe la calcai.

In cazul in care instalarea lor la cel putin 200 m nu asigura distanta de vizibilitate sau cand conditiile de pe teren nu permit instalarea lor la 200 m, semnalele pot fi instalate la cel mult 250 m. Pe sectiile electrificate sau care vor fi electrificate, semnalele de intrare trebuie sa fie amplasate inainte de intervalele - dinspre linia curenta - care separa reteaua de contact a liniei curente de cea a statiei, pana la cel mult 400 m.

Art. 67.- (1) Inaintea semnalelor de intrare, de ramificatie in alta directie de mers, precum si inaintea semnalelor de trecere, se instaleaza semnale care prevestesc indicatia acestora.

Semnalul prevestitor se amplaseaza la o distanta de minim 1000 m fata de semnalul pe care il precede cu exceptia celor care fac si functia de semnal de trecere al blocului de linie automat . Semnalul prevestitor, pe distantele fara bloc de linie automat, se amplaseaza la cel mult 1500 m fata de semnalul pe care il precede, cu exceptia cazurilor avizate de AFER. In rampe mai mari de 10 ‰, daca asezarea semnalelor prevestitoare la aceasta distanta nu este posibila, se admite instalarea lor la o distanta mai mica, insa nu mai putin decat lungimea drumului de franare corespunzatoare vitezei maxime de circulatie admisa, plus 100 m.

In anumite cazuri, in care semnalele de intrare, de ramificatie in alta directie de mers si de trecere sunt precedate de alte semnale cu care sunt in dependenta, acestea din urma indeplinesc si functia de semnale prevestitoare pentru semnalele pe care le preced.

Inaintea tuturor semnalelor prevestitoare, pe sectiile nedotate cu bloc de linie automat trebuie sa se instaleze balize avertizoare.

Pe liniile inzestrate cu bloc de linie automat fiecare semnal luminos este prevestitor pentru semnalul luminos urmator. Cand semnalul de trecere al blocului de linie automat precede un semnal de intrare sau de ramificatie, el va indeplini si functia de semnal prevestitor al acestuia si va fi prevazut cu un reper distinctiv.

Art. 68.- (1) Semnalele de iesire sunt semnale care permit accesul trenului in linie curenta.

Liniile din statie de la care se expediaza trenuri trebuie sa fie prevazute, de regula, cu semnale de iesire; aceste linii pot fi prevazute si cu semnale de parcurs amplasate inaintea semnalului de iesire, in functie de configuratia statiei.

Semnalele de iesire se amplaseaza inaintea marcii reale de siguranta a primului aparat de cale atacat pe la calcai.

Semnalele de parcurs se amplaseaza la varful primului aparat de cale atacat pe la varf sau inaintea marcii reale de siguranta a primului aparat de cale atacat pe la calcai.

Semnalele de iesire si de parcurs pot fi retrase fata de marca de siguranta, cu o distanta de cel putin 100 m pentru linia directa si 50 m pentru linia abatuta, distante denumite drumuri de alunecare.

Se admite instalarea semnalelor si in urmatoarele cazuri:

a.   semnal unic de iesire, amplasat in afara dispozitivului de linii in cazul statiilor inzestrate cu instalatii de asigurare cu incuietori cu chei cu si fara bloc;

b.   semnale luminoase de iesire sau de parcurs de grup, in afara de liniile pe care se efectueaza treceri fara oprire; semnalele luminoase de iesire sau de parcurs de grup trebuie sa fie completate cu indicatoare de linie.

(7) In statiile cu mai multe directii de mers, semnalele luminoase de intrare, de iesire si de parcurs trebuie prevazute, dupa caz, cu indicatoare luminoase de directie.

Art. 69.- In statii, distanta intre doua semnale de circulatie in acelasi sens de mers trebuie sa fie de cel putin 300 m. Semnalele de manevra intre ele cat si fata de semnalele de circulatie, se pot amplasa la distante mai mici de 300 m.

Art. 70.- Semnalele de manevra se amplaseaza in functie de necesitatile de exploatare, vizibilitate, gabarit si de eventualitatea necesitatii montarii unui sabot de deraiere.

Art. 71.- (1) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat se instaleaza la limitele sectoarelor de bloc. Lungimea minima a unui sector al blocului de linie automat trebuie sa fie de 1200 m.

Distanta minima de 1200 m se va realiza si intre semnalele consecutive de intrare, de parcurs si de iesire de la liniile directe din statii in ambele sensuri de mers. La calculul distantei se poate lua in considerare si lungimea drumului de alunecare. In statiile in care nu poate fi asigurata aceasta distanta minima, instalatiile de centralizare electrodinamica nu trebuie sa permita trecerea la regimul de continuitate a blocului de linie automat.

In baza documentatiei tehnice avizata de AFER se admite amplasarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat la o distanta mai mica de 1200 m, acolo unde aceasta nu poate fi asigurata, dar nu mai putin decat drumul de franare corespunzator vitezei maxime admise, plus 100 m; semnalele in cauza vor fi prevazute cu un reper distinctiv.

Art. 72.- Semnalele de avarie de la trecerile la nivel, in linie curenta, se amplaseaza la 50 m fata de extremitatea cea mai apropiata a trecerii la nivel. Daca acest lucru nu este posibil semnalele de avarie se pot amplasa la o distanta mai mare, dar nu mai mult de 100 m.

Art. 73.- Semnalele luminoase ale blocului de linie automat trebuie sa fie in dependenta intre ele, astfel incat sa dea urmatoarele indicatii:

a.     trei indicatii:

a1- rosu - opreste fara a depasi semnalul - primul sector de bloc este ocupat;

a2- galben - liber cu viteza stabilita, atentie, semnalul urmator ordona oprirea - primul sector de bloc din fata este liber, al doilea este ocupat;

a3- verde - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita -cel putin primele doua sectoare de bloc sunt libere.

b.     patru indicatii:

b1.- rosu - opreste fara a depasi semnalul - primul sector de bloc este ocupat

b2- galben - liber cu viteza stabilita, atentie, semnalul urmator ordona oprirea - primul sector de bloc din fata este liber, al doilea este ocupat;

b3- verde - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita cel putin primele doua sectoare de bloc sunt libere;

b4-verde clipitor - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita - primele doua sectoare de bloc sunt libere;

Art. 74.- (1) Amplasarea semnalelor se va face conform prevederilor actelor normative, cu respectarea urmatoarelor conditii de vizibilitate :

a.   indicatiile semnalelor de intrare, de ramificatie, de trecere ale posturilor din linie curenta , precedate de semnale prevestitoare, precum si semnalele luminoase de parcurs de la liniile directe, trebuie sa fie distinse in mod sigur, atat ziua cat si noaptea pe linii cu viteza de circulatie pana la 120 km/h de la o distanta de cel putin 400 m, iar pe linii cu viteza de circulatie de peste 120 km/h de la o distanta de cel putin 600 m. Pe terenuri foarte accidentate - munti, debleuri adanci - se admite ca vizibilitatea acestor semnale sa fie mai mica de 400 m, respectiv 600 m, insa nu mai putin de 200 m, respectiv 250 m; in aceste cazuri se vor monta semnale repetitoare;

b.   indicatiile semnalelor de iesire si de parcurs de la liniile directe, neprecedate de o indicatie prevestitoare, trebuie sa fie distinse de la cel putin 800 m, in care caz viteza maxima de circulatie a trenurilor fara oprire prin statie va fi limitata la viteza de la care se poate asigura oprirea trenului; daca semnalul de intrare face functia si de semnal prevestitor al semnalului de iesire sau de parcurs de la liniile directe se admite o distanta de cel putin 400 m, pe linii cu viteze de circulatie pana la 120 km/h, iar pe linii cu viteze de circulatie de peste 120 km/h, de la o distanta de cel putin 600 m. In locurile unde situatia nu permite asigurarea distantei normale, se admite ca vizibilitatea semnalului de iesire si de parcurs sa fie mai mica de 400, m, respectiv 600 m, dar nu mai putin de 200 m, respectiv 250 m; in aceste cazuri se vor monta semnale repetitoare;

c.   indicatiile semnalelor de iesire si de parcurs de la liniile abatute, precum si ale semnalelor luminoase si mecanice de manevra trebuie sa poata fi distinse in mod sigur de la o distanta de cel putin 200 m; in acest caz, indicatiile semnalelor de iesire sau repetitoare trebuie sa fie vizibile din locul unde opreste in mod normal locomotiva trenului;

d.   indicatiile semnalelor prevestitoare, semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat si semnalelor de avarie trebuie sa fie distinse in mod sigur, atat ziua cat si noaptea, de la distanta de 300 m, pe liniile cu viteza de circulatie pana la 120 km/h si de la distanta de 400 m, pe liniile cu viteze de circulatie mai mari de 120 km/h. Cand conditiile de teren nu permit respectarea distantelor de vizibilitate, acestea se pot reduce pana la 200 m, respectiv 250 m; in cazul cand nu se pot asigura distantele de vizibilitate stabilite, semnalele luminoase ale blocului de linie automat se vor prevedea cu semnale repetitoare;

e.   indicatiile semnalelor repetitoare trebuie sa fie distinse in mod sigur de la o distanta de la care, pana la semnalul pe care il preced, exista distanta prevazuta pentru vizibilitatea normala a semnalului de circulatie a carei indicatie o repeta;

f.    indicatiile pe care le dau indicatoarele de linie trebuie sa fie distinse in mod sigur de la aceeasi distanta ca si distanta de vizibilitate a semnalului pe care sunt montate;

g.   indicatiile luminoase pe care le dau indicatoarele de viteza utilizate la semnalizarea treptelor multiple de viteza trebuie sa fie distinse sigur, atat ziua cat si noaptea, de la distanta de 400 m.

In locurile unde nu este posibil sa se obtina conditiile de vizibilitate, prevazute la alin.(1) pentru semnalele de circulatie trebuie sa se instaleze semnale repetitoare, in dependenta cu acestea. Pe distanta de vizibilitate precizata in prezentul articol, trebuie asigurata vizibilitatea indicatiei semnalelor sau a repetitoarelor acestora.

Art. 75.- (1) In biroul de miscare trebuie sa existe controlul indicatiei semnalelor de intrare. Acesta se prevede si in statiile in care semnalele de iesire sau semnalele repetitoare de iesire nu se vad din dreptul biroului de miscare.

Luminile indicatiilor de noapte ale semnalelor mecanice trebuie sa fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea indicatiilor date de semnale, fie prin observarea luminilor de control, vizibile in partea opusa sensului de semnalizare.

Art.76.- Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie sa asigure vizibilitatea clara a semnalelor, atat ziua cat si noaptea, din cabina de conducere a vehiculelor feroviare motoare.

Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicatii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie sa fie iluminate dupa calendarul de iluminare.

Agentii insarcinati cu intretinerea si aprinderea semnalelor si indicatoarelor raspund pentru iluminarea lor corespunzatoare, la timp si fara intrerupere.

Pentru organizarea si controlul iluminarii raspund urmatorii salariati:

a.   sefii sectiilor de centralizare si telecomanda, pentru semnalele luminoase si indicatoarele iluminate electric din instalatiile de centralizare electrodinamica si bloc de linie automat;

b.   sefii de statie, pentru semafoare, semnale mecanice prevestitoare, semnale mecanice de manevra, indicatoare de statie, indicatoare de macaz ale aparatelor de cale sau ale opritoarelor, sabotilor de deraiere si ale coloanelor hidraulice;

c.   conducatorii altor unitati si/sau subunitati, pentru dispozitive de semnalizare de pe liniile de cale ferata proprii;

d.   sefii de district, pentru semnalele mobile de acoperire ale portiunilor de linie slabite sau inchise pentru lucrari sau din alte cauze;

e.   sefii subunitatilor zonale de electrificare, pentru indicatoarele proprii.

Modalitatile de aprindere si stingere a dispozitivelor de iluminare a semnalelor mecanice prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a punctelor de sectionare de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor si a indicatorului „impingerea trenului inceteaza” se stabilesc de catre conducatorul teritorial al subunitatii gestionare de infrastructura.

Art. 77.- Pe catargul semaforului de intrare trebuie sa se instaleze semnalul mecanic prevestitor al semaforului de iesire - paleta prevestitoare - in dependenta cu acesta.

Art. 78.- (1) Amplasarea semnalelor fixe se stabileste de catre o comisie numita de regionala de cale ferata, in prezenta proiectantului autorizat.

Schemele de amplasare a semnalelor fixe din statie si din linie curenta, precum si programele de inzavorare a macazurilor, semnalelor si parcursurilor se stabilesc de catre un proiectant autorizat si se avizeaza de AFER.

SECTIUNEA a 2-a

INSTALATII DE CENTRALIZARI SI INTERBLOCARI A MACAZURILOR SI SEMNALELOR

Art. 79.- Statiile trebuie sa fie dotate cu instalatii de centralizare sau cu instalatii de asigurare cu incuietori cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor aparatelor de cale si a semnalelor ; instalatiile cu incuietori cu chei pot fi cu sau fara interblocare .

Art. 80.- In statii se centralizeaza sau se prevad cu incuietori cu chei urmatoarele macazuri:

a.   macazurile care sunt cuprinse in parcursurile de primire si de expediere ale trenurilor;

b.   macazurile care dau acces la liniile de evitare sau la alte linii care pot face functia de acoperire a parcursurilor de primire si de expediere ale trenurilor;

c.   macazurile de jonctiune ale liniilor care dau acces la liniile de primire si de expediere ale trenurilor;

d.   alte macazuri stabilite de catre gestionarul infrastructurii feroviare publice.

Art. 81.- Semnalele de intrare, de parcurs si de iesire trebuie puse in dependenta cu pozitia macazurilor ce intra in parcursurile de primire si de expediere ale trenurilor.

Art. 82.- Orice tip de instalatie de centralizare trebuie sa asigure interblocarea-zavorarea reciproca a macazurilor aparatelor de cale si semnalelor incat sa nu permita urmatoarele situatii:

a.   punerea pe liber a semnalului corespunzator parcursului comandat daca macazurile care intra in acest parcurs precum si macazurile de acoperire a parcursului nu sunt manevrate si zavorate in pozitie corecta, iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu sunt blocate pe oprire;

b.   manevrarea macazurilor care intra in parcursul comandat precum si a macazurilor de acoperire a parcursului comandat sau punerea pe liber a semnalului unui parcurs incompatibil, atunci cand semnalul care acopera parcursul comandat este pus pe liber;

c.   deszavorarea macazurilor din parcurs, inainte de a fi depasite de catre tren, chiar daca semnalul care a comandat parcursul a fost readus in pozitia pe oprire.

Art. 83.- Dispozitivele de manevrare si zavorare ale macazurilor aparatelor de cale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.   sa asigure in pozitiile extreme ale acelor macazului lipirea si fixarea acului de contraac;

b.   sa nu permita zavorarea macazului cand intre acul ce trebuie lipit si contraacul sau exista un joc de 4 mm sau mai mare, masurat in dreptul axei barei/barelor de actionare - conexiune - tractiune a acelor macazului;

c.   sa asigure indepartarea celuilalt ac de contraacul sau la o distanta reglementata in documentatia tehnica a tipului de aparat de cale si prevazuta in reglementarile specifice;

d.   manetele de macaz ale aparatelor de centralizare electromecanica si/sau parghiile de manevrare ale acestora trebuie sa se deosebeasca de cele ale semnalelor prin culoare si forma;

e.   indicatorul de pozitie a macazului sa fie in concordanta cu pozitia din teren a acestuia.

Art. 84.- (1) Sabotii de deraiere, in pozitia „asezat pe sina' nu trebuie sa permita trecerea vehiculelor feroviare peste ei, fara sa le deraieze.

Sabotii de deraiere trebuie sa fie prevazuti cu felinare, care sa dea indicatii asupra pozitiei lor, cu exceptia sabotilor centralizati electrodinamic.

La trecerea peste sabotul de deraiere vehiculele feroviare trebuie sa fie deraiate spre spatiul liber de circulatie sau de manevra, pentru evitarea inchiderii gabaritului de libera trecere al liniei vecine.

Art. 85.- Statiile situate pe sectiile dotate cu bloc de linie automat, trebuie sa fie dotate cu instalatii care sa indeplineasca urmatoarele functiuni:

a.   sa nu permita punerea pe liber a semnalului de intrare pentru un parcurs executat la o linie ocupata;

b.   sa asigure controlul ocuparii liniilor si aparatelor de cale, precum si controlul executarii parcursurilor, cu afisarea pe aparatul de comanda;

c.   sa permita inscrierea pe blocul de linie automat prin semnale luminoase.

Art. 86.- Ramificatiile din linie curenta trebuie sa fie acoperite cu semnale puse in dependenta cu macazurile respective, prin instalatii de asigurare cu incuietori cu chei sau prin instalatii de centralizare.

Art. 87.- (1) La traversarile si la incalecarile liniilor, dependenta intre semnale trebuie realizata astfel incat punerea pe liber a unuia din semnale sa fie posibila numai cu conditia ca celelalte semnale care acopera parcursuri incompatibile sa fie pe oprire.

La podurile cu grinzi mobile, punerea pe liber a semnalelor de acoperire nu trebuie sa fie posibila decat in pozitia care permite circulatia pe pod.

SECTIUNEA a 3- a

INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRODINAMICA

Art. 88.- Instalatiile de centralizare electrodinamica - denumite in continuare CED - trebuie sa indeplineasca, in afara conditiilor generale impuse instalatiilor de centralizare a macazurilor aparatelor de cale si a semnalelor prezentate mai sus si urmatoarele conditii:

a.   sa nu permita punerea pe liber a semnalului de intrare sau de parcurs pentru un parcurs executat la o linie ocupata;

b.   sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu vehicule feroviare sau zavorate intr-un parcurs;

c.   sa asigure semnalizarea atacarii in fals a macazului cu punerea simultana pe oprire a semnalelor, care acopera parcursul din care face parte macazul atacat in fals;

d.   sa asigure controlul ocuparii liniilor si aparatelor de cale si afisarea acestuia pe aparatul de comanda;

e.   sa asigure posibilitatea efectuarii miscarilor de manevra in concordanta cu indicatiile semnalelor luminoase de manevra.

SECTIUNEA a 4-a

INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTRONICA CU TEHNICA DE CALCUL

Art. 89.- Instalatiile de centralizare electronica cu tehnica de calcul - denumite in continuare CE - trebuie sa indeplineasca, in afara conditiilor instalatiilor de centralizare electrodinamica impuse de conceptul de siguranta al caii ferate romane, si urmatoarele conditii:

a.     Imbunatatirea performantelor conducerii circulatiei trenurilor si executarii manevrelor;

b.     Imbunatatirea activitatilor auxiliare legate de controlul circulatiei trenurilor, numarul trenurilor, descrierea trenurilor si memoratoare;

c.      Imbunatatirea sigurantei circulatiei, admitandu-se tratarea probabilistica a sigurantei circulatiei conform normelor europene. Nivelul de siguranta trebuie sa fie cel impus de calea ferata romana;

d.     Marirea fiabilitatii instalatiei care sa permita reducerea volumului intretinerii preventive si a reparatiilor;

e.      Scurtarea duratelor de intretinere prin folosirea diagnozei computerizate;

f.      Facilitati de proiectare software si hardware bazate pe achizitia interactiva de date;

g.     Posibilitatea de a realiza modificari in timpul functionarii fara intreruperi semnificative ale functionarii instalatiei;

h.     Afisarea pe ecran sa fie de tip vital;

i.       Sistemul sa fie de tip deschis, fiind posibil sa se adauge functii noi fara afectarea sigurantei circulatiei;

j.      Sistemul se va conecta sigur cu obiectele din teren prin interfete sigure, de preferinta fara relee. Comunicatia dintre interfata si obiectul din teren trebuie sa fie sigura si fiabila;

k.     Releele nu vor fi utilizate pentru realizarea functiilor logice;

l.       Conditii de siguranta oferite sunt:

l1- drumuri de alunecare multiple pentru un semnal - drum de alunecare fizic sau drumuri de alunecare realizate prin zavorarea unor sectiuni in continuarea parcursului.

l2- drumul de alunecare „zero’’ - lipsa drumului de alunecare fizic si imposibilitatea de a zavori un drum de alunecare in continuare - va impune o viteza de maximum 20 km/h pe parcursul respectiv;

l3- circuit de siguranta pentru supravegherea focurilor la semnal.

SECTIUNEA a 5-a

INSTALATII DE CENTRALIZARE ELECTROMECANICA SI DE ASIGURARE CU INCUIETORI CU CHEI

Art. 90.- (1)Instalatiile de centralizare electromecanica - denumite in continuare CEM -trebuie sa indeplineasca, in afara de conditiile generale impuse pentru o instalatie de centralizare si urmatoarele conditii:

a.   sa asigure talonarea parghiei in cazul atacarii in fals a macazului;

b.   sa excluda posibilitatea manevrarii parghiei macazului atacat in fals, pana la readucerea macazului si a parghiei sale in stare normala de functionare;

c.   sa blocheze macazul intr-una din pozitiile lui extreme in cazul ruperii transmisiei macazului.

Pentru instalatiile de centralizare electromecanica puse in functiune inainte de data de 11 decembrie 1992 care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin.(1), se admite, pana la data efectuarii reparatiei capitale sau scoaterii din functiune, ca talonarea sa fie realizata la fixatorul de varf, in loc de parghie, iar in cazul ruperii transmisiei macazului, acesta sa nu fie blocat in una din pozitiile extreme.

Art. 91.- Instalatiile de centralizare electromecanica si cele de asigurare cu incuietori cu chei si interblocare trebuie sa asigure urmatoarele functiuni:

a.   controlul de catre impiegatul de miscare al pregatirii corecte a parcursurilor de primire si de expediere ale trenurilor;

b.   zavorarea parcursurilor la comanda impiegatului de miscare;

c.   zavorarea reciproca a macazurilor si semnalelor comandate de la posturi de manevrare diferite.

Art. 92.- Instalatiile de asigurare cu incuietori cu chei si bloc trebuie sa asigure zavorarea reciproca a macazurilor si semnalelor prin intermediul incuietorilor de control ale macazurilor si semnalelor.

Art. 93.- Incuietorile cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.   sa nu permita posibilitatea incuierii macazului la un joc de 4 mm sau mai mare intre acul lipit si contraacul sau masurat in dreptul axei barei/barelor de actionare - conexiune - tractiune a acelor macazului;

b.   sa permita scoaterea cheii numai cand macazul este incuiat;

c.   sa asigure incuierea macazului numai in pozitia aratata de cheia care se scoate din incuietoare.

Art. 94.- Incuietorile cu chei trebuie sa permita punerea pe liber a semnalului numai cu cheia anume destinata si nu trebuie sa permita scoaterea acestei chei din incuietoare cand semnalul se afla in pozitia pe liber.

Art. 95.- Se interzice utilizarea de incuietori cu chei pentru controlul pozitiei macazurilor si semnalelor avand chei identice in limitele aceleiasi statii, iar in statiile mari, in limitele posturilor de manevrare vecine.

SECTIUNEA a 6- a

INSTALATII DE MECANIZARE SI AUTOMATIZARE A COCOASELOR DE TRIERE

Art. 96.- Instalatiile de mecanizare si automatizare a cocoaselor de triere - denumite in continuare MACT - de toate tipurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.     sa permita functionarea in toate regimurile de triere prevazute in proiect si trecerea rapida de la regimul automat la comanda manuala;

b.     intre instalatiile CED si MACT trebuie sa fie o dependenta reciproca pentru indeplinirea urmatoarelor functiuni:

b1- sa nu se poata executa trieri fara consimtamantul impiegatului de miscare de la instalatia CED care comanda iesirea trenurilor din grupa de primire si apropierea lor de cocoasa;

b2- sa nu permita expedieri de trenuri prin zona de triere fara consimtamantul agentului M de la postul de comanda MACT;

b3- sa permita miscari de manevra in zona de triere pentru corectarea trierilor eronate fara consimtamantul impiegatului de miscare de la instalatia CED;

c.      toate macazurile aparatelor de cale din zona de triere sa fie echipate cu electromecanisme rapide, cu durata scurta de manevrare, de tipul prevazut in documentatia aprobata;

d.     sa asigure in permanenta pe aparatul de comanda controlul pozitiei macazurilor, starea sectiunilor izolate si indicatiile semnalelor;

e.      sa nu permita manevrarea macazurilor ocupate cu vehicule feroviare si a macazurilor care acopera variantele de lucru;

f.      macazurile aparatelor de cale din zona de triere vor fi inzestrate de regula, cu mijloace pentru indepartarea zapezii - electrice sau prin suflare.

Art. 97.- Semnalele servesc pentru realizarea sigurantei circulatiei, precum si pentru organizarea precisa a activitatii de circulatie, de triere si de manevra.

SECTIUNEA a 7 - a

INSTALATII DE BLOC DE LINIE

Art. 98.- (1) Instalatiile de bloc de linie automat – denumite in continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de catre mai multe trenuri care circula in acelasi sens de mers pe distanta dintre doua statii vecine, prin sectionarea acesteia in portiuni de linie denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase.

Pe unele sectii, neinzestrate cu bloc de linie automat, pentru sporirea gradului de siguranta, sunt prevazute instalatii de bloc de linie semiautomat.

Art. 99.- Instalatiile de bloc de linie automat sau semiautomat nu trebuie sa permita punerea pe liber a unui semnal de iesire sau de ramificatie, inainte de eliberarea de catre tren a sectorului de bloc de linie automat, respectiv a liniei curente in cazul blocului de linie semiautomat, pe care le acopera.

Art. 100.-(1) Pe liniile cu cale simpla dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe distanta dintre doua statii vecine, dupa punerea pe liber a semnalului de iesire dintr-o statie pentru un sens de mers trebuie sa fie exclusa posibilitatea punerii pe liber a semnalelor de iesire din statia vecina cat si a semnalelor de trecere din linie curenta pentru sensul contrar de mers, acolo unde exista.

Conditiile stabilite la alin.(1) trebuie sa fie indeplinite si pe sectiile cu cale dubla dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pentru circulatia in ambele sensuri pe fiecare linie.

Art.101.-(1) Fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie sa treaca automat pe oprire la intrarea trenului pe sectorul pe care il acopera precum si in cazul intreruperii functionarii circuitului de cale ale acestui sector.

La arderea unui bec de la o indicatie permisiva, semnalul de bloc trebuie sa treaca automat pe o indicatie mai restrictiva.

Toate semnalele blocului de linie automat trebuie sa fie completate cu instalatii de control punctual al vitezei trenurilor si autostop.

SECTIUNEA a 8 -a

INSTALATII PENTRU CONTROLUL AUTOMAT AL VITEZEI TRENURILOR SI DE AUTOSTOP

Art.102.-(1)Pentru controlul perceperii, interpretarii si executarii corecte de catre mecanic a indicatiilor date de semnale, instalatiile de semnalizare se completeaza cu sisteme de control automat al vitezei trenurilor si de oprire automata, in cazul nerespectarii indicatiilor semnalelor. Sistemele - INDUSI si ETCS- trebuie sa asigure cel putin:

a.   controlul punctual sau continuu al vitezei trenurilor in functie de categoria acestora;

b.   franarea automata a trenului, daca mecanicul nu-si manifesta vigilenta;

c.   franarea automata a trenului, daca in punctul si momentul controlat, viteza reala este mai mare decat viteza stabilita ca limita pentru situatia respectiva;

d.   controlul vitezei si franarea automata a trenului, in cazul nerespectarii indicatiilor corespunzatoare ale semnalelor fixe sau ale semnalelor mobile;

Sistemul ETCS cu EUROBALIZE va asigura in plus si urmatoarele functiuni:

a.     un sistem sigur de codare si comunicatie intre echipamentul de la sol si cel de la bord;

b.     detectarea eventualei lipse a echipamentului din cale;

c.      anuntarea punctuala sau continua, de la o distanta corespunzatoare, la sistemele cu INFILL, a starii semnalului urmator pentru sesizarea timpurie a schimbarii indicatiei semnalului, daca aceasta s-a produs dupa depasirea de catre tren a semnalului precedent;

d.     un sistem de calcul la bord, realizat pe principii de siguranta, care sa gestioneze curbele de franare;

Modul de functionare, intretinere si reparare a sistemelor de control automat al vitezei trenurilor si de oprire automata, se prevad in reglementari specifice si documentatia tehnica a producatorului.

SECTIUNEA a 9 -a

INSTALATII DISPECER PENTRU CONDUCEREA CIRCULATIEI TRENURILOR

Art.103.-(1) Instalatia dispecer pentru conducerea circulatiei trenurilor trebuie sa asigure urmatoarele functii de baza:

a.   telecontrolul permanent al circulatiei trenurilor si al situatiei pe sectia condusa, care implica preluarea si colectarea in postul central a informatiilor despre pozitia si miscarea trenurilor, starea si pozitia macazurilor, semnalelor si instalatiilor la trecerile la nivel, ocuparea sectiunilor de macaz, a liniilor din statii si a sectoarelor de bloc de linie automat;

b.   telecomanda din postul central a macazurilor si semnalelor din statiile de pe sectie, cu posibilitatea trecerii unor zone de macazuri la comanda locala, in vederea executarii manevrelor.

Telecontrolul si telecomanda instalatiilor dispecer cu tehnica de calcul trebuie sa realizeze urmatoarele functiuni:

a.   conducerea circulatiei trenurilor asistata de calculator;

b.   memorarea si prezentarea operativa a unor informatii privind desfasurarea circulatiei trenurilor, functionarea instalatiilor dispecer, modul de utilizare a unor resurse - vehicule feroviare, personal, linii si instalatii;

c.   schimbul de mesaje intre operatorii postului central si mecanicii de locomotiva, respectiv personalul de la posturile locale.

Orice instalatie dispecer pentru conducerea circulatiei trenurilor trebuie sa asigure desfasurarea activitatii, fara perturbatii majore in caz de defectare totala sau partiala a lor, pe baza unor proceduri si instructiuni de lucru stabilite prin documentatia tehnica de utilizare si intretinere.

SECTIUNEA a 10 -a

INSTALATII DE SEMNALIZARE AUTOMATA A TRECERILOR LA NIVEL

Art.104.-(1) Instalatiile de semnalizare automata a trecerilor la nivel cu sau fara semibariere trebuie sa emita semnale optice si acustice, in scopul interzicerii circulatiei rutiere, la intrarea trenului pe distanta de avertizare, pana la eliberarea completa de catre tren a trecerii la nivel.

Declansarea semnalizarii de interzicere a circulatiei rutiere trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure timpul necesar eliberarii trecerii la nivel de catre vehiculele rutiere, inainte de sosirea trenului in dreptul trecerii la nivel.

Semibarierele trebuie sa ramana in pozitia inchisa, iar semnalizarea optica sa functioneze pana la eliberarea totala de catre tren a trecerii la nivel.

Art.105.-(1) Semnalele luminoase din statii si din linie curenta, care comanda circulatia trenurilor peste trecerile la nivel, vor fi puse in dependenta cu instalatiile de semnalizare automata a trecerilor la nivel.

Instalatiile de semnalizare automata a trecerilor la nivel vor fi prevazute cu telecomanda si telecontrol pe pupitrul impiegatului de miscare din statia vecina cu trecerea la nivel, stabilita prin proiectul de executie.

Dotarea trecerilor la nivel cu instalatii de semnalizare se face in conformitate cu prevederile normelor tehnice in vigoare.

Trecerile la nivel de pe sectiile de circulatie echipate cu centralizare dispecer vor fi dotate cu instalatii de semnalizare automata cu sau fara semibariere.

SECTIUNEA a 11 -a

INCALZITOARE ALE MACAZURILOR APARATELOR DE CALE

Art.106.-Toate macazurile aparatelor de cale din cuprinsul liniilor de primire si expediere ale statiilor inzestrate cu instalatii de centralizare electrodinamica si instalatii de centralizare electronica cu tehnica de calcul, se prevad cu instalatii electrice de topire a zapezii si a ghetii.

SECTIUNEA a 12 -a

INSTALATII DE TELECOMUNICATII

Art.107.-In transportul feroviar din Romania se utilizeaza un sistem propriu de telecomunicatii - denumit in continuare TC - care cuprinde instalatii specifice de telefonie, telegrafie si radiocomunicatii.

Art.108.-Instalatiile de telecomunicatii sunt:

a.   instalatii pentru siguranta circulatiei trenurilor si a operatiilor de manevra:

instalatii pentru conducerea circulatiei trenurilor;

instalatii pentru cererea si obtinerea cailor libere;

instalatii pentru anuntarea circulatiei trenurilor;

instalatii pentru avizarea caderilor de stanci;

instalatii pentru posturile de manevrare a macazurilor, semnalelor sau barierelor, amplasate in statie sau in linie curenta;

instalatii pentru manevra;

instalatii pentru dispecerul energetic;

instalatii pentru telecomanda si telecontrolul aparatelor de semnalizare- centralizare-interblocare si instalatii fixe de tractiune electrica;

circuite pentru busola de control a indicatiilor semafoarelor cand acestea nu se vad de pe peron din dreptul biroului de miscare.

b.   instalatii pentru celelalte activitati din transporturile feroviare, care asigura alte comunicatii decat cele pentru siguranta circulatiei trenurilor si a operatiilor de manevra.

Art.109.-(1) Instalatiile de radiocomunicatii utilizate in transportul feroviar sunt constituite in retele, in conformitate cu Regulamentul Radiocomunicatiilor din Romania si se utilizeaza in urmatoarele situatii:

a.   conducerea operativa a trenurilor in circulatie;

b.   organizarea si desfasurarea activitatii de manevra;

c.   desfasurarea altor activitati feroviare sau conexe acestora.

Pentru fiecare tip de activitate sau, dupa caz, in cadrul aceleiasi activitati, se vor aloca frecvente diferite, astfel incat sa nu poata exista posibilitatea interferarii diferitelor comunicatii .

Instalatiile de radiocomunicatii pot fi utilizate in dirijarea circulatiei trenurilor daca satisfac normele tehnice internationale si daca asigura inregistrarea mesajelor.

Radiocomunicatiile se utilizeaza in siguranta circulatiei trenurilor conform reglementarilor specifice.

Art.110.-(1) Este interzisa utilizarea instalatiilor de telecomunicatii pentru siguranta circulatiei trenurilor in scopul realizarii de convorbiri, care nu sunt in directa legatura cu aceasta.

Se interzice conectarea altor posturi in legaturile locale din incinta statiilor pentru circulatia trenurilor, in afara posturilor de manevrare a macazurilor, a semnalelor si a barierelor din incinta statiei, precum si a impiegatilor de miscare. Pe circuitele operatorilor care conduc circulatia trenurilor se permite sa se conecteze numai telefoanele impiegatilor de miscare dispozitori, ale operatorilor care conduc circulatia pe sectiile vecine, ale sefilor de tura si ale dispecerilor energetici.

(3) Pe circuitele utilizate pentru caile libere se permite numai conectarea telefoanelor impiegatilor de miscare, care participa la cererea si acordarea cailor libere.

(4) Pe sectiile inzestrate cu bloc de linie automat, prevazute si cu comunicatii care asigura legatura dintre impiegatul de miscare dispozitor si formatiile de lucru din linie curenta se pot conecta aparate telefonice speciale pentru convorbiri, in caz de necesitate, cu echipele de locomotiva.

Art.111.-(1)In caz de distrugeri si deranjamente ale circuitelor de semnalizare-centralizare- interblocare si a celor de comunicatii, restabilirea lor trebuie sa se faca in urmatoarea ordine de urgenta:

a.   circuitele operatorilor care conduc circulatia pe sectie;

b.   circuitele blocului de linie;

c.   circuitele legaturilor locale privind circulatia trenurilor, inclusiv circuitele posturilor de bariera si circuitele dispecerului energetic de pe liniile electrificate;

d.   circuitele legaturilor cu posturile de manevrare a macazurilor, a semnalelor si a barierelor;

e.   circuitele de telecomanda si telecontrol semnalizare-centralizare-interblocare si instalatii fixe de tractiune electrica.

Constructiile, instalatiile feroviare de siguranta si liniile de telecomunicatii se protejeaza impotriva influentelor perturbatoare si periculoase datorate descarcarilor atmosferice si influentei curentilor de tractiune electrica, si dupa caz diafoniilor in cazul liniilor de telecomunicatii; gradul de protectie realizat trebuie sa fie minim cel prevazut in standardele romanesti in vigoare.

SECTIUNEA a 13-a

INSTALATII DE ELECTROALIMENTARE

Art.112.-(1)Instalatiile de electroalimentare ale centralizarii electrodinamice, ale dispecerului energetic si ale blocului de linie automat trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure continuitatea alimentarii cu energie electrica. In acest scop se vor prevedea doua surse de alimentare distincte, o sursa principala si o sursa de rezerva, cu posibilitatea trecerii automate de pe o sursa pe alta. Pe durata comutarii de pe o sursa pe alta, comenzile executate nu trebuie sa se anuleze.

Sursa de rezerva prezentata la alin.(1) este constituita din:

a. in statii - instalatii de alimentare prin grup electrogen sau de alimentare din linia de contact;

b.- in linie curenta la tuneluri si instalatii automate de semnalizare cu semibariere– instalatii de alimentare din baterie de acumulatoare amplasata cat mai aproape de tunel, respectiv de trecerea la nivel.

Art.113.-Bateriile de acumulatoare utilizate in instalatiile de electroalimentare vor asigura continuitatea alimentarii pe o durata de 2 - 6 ore, in functie de consumul instalatiei.

Art.114.-Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor de telecomunicatii se face de la aceeasi sursa ca si instalatiile de centralizare electrodinamica sau direct de la retea, in care caz trebuie asigurat racordul suplimentar de la retea sau de la grupul electrogen, cu pornire automata sau baterie de rezerva.

Art.115.- Instalatiile de electroalimentare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.     nivelele tensiunilor electrice sa se incadreze in limitele stabilite pentru instalatia si circuitele respective;

b.     regimurile de lucru vor fi dimensionate astfel incat sa nu depaseasca incalzirea admisibila a unor sigurante, cablaje, cabluri electrice sau aparataje;

c.      sa fie protejate prin sigurante calibrate de tipul si valoarea corespunzatoare stabilita prin proiect;

d.     aparatajul electric folosit - transformatoare, relee, redresoare, invertoare, convertizoare, aparate de masura si control si altele asemenea - trebuie sa fie de tipul prevazut in documentatia tehnica si sa functioneze in limitele nominale stabilite prin proiect.

SECTIUNEA a 14- a

INSTALATII FIXE DE TRACTIUNE ELECTRICA

Art.116.-Instalatiile fixe de tractiune electrica - denumite in continuare IFTE - asigura alimentarea cu energie electrica a locomotivelor si ramelor electrice si cuprind urmatoarele:

a.   instalatiile de energoalimentare - substatii de tractiune electrica, posturi de sectionare si subsectionare respectiv de alimentare, fiderii de alimentare si intoarcere;

b.   linia de contact;

c.   instalatiile de comanda la distanta si instalatiile de telecomanda.

Art.117.-Instalatiile de energoalimentare trebuie sa asigure functionarea continua si sigura a liniei de contact, atat in regim normal cat si in regimuri deosebite.

Art.118.-(1) Substatiile de tractiune se racordeaza la reteaua energetica de 110 KV prin doua circuite, iar bara de 110 KV va fi dublu sectionata.

(2) In zona de injectie a substatiilor de tractiune in linia de contact se prevad zone neutre, semnalizate pentru separarea fiderilor de alimentare; acestia trebuie sa fie prevazuti cu dispozitive de reanclansare automata rapida, cu blocaj de curent.

Art.119.-Linia de contact trebuie sa asigure captarea curentului de catre pantografele locomotivelor si ramelor electrice, la vitezele maxime.

Art.120.-(1) Linia de contact trebuie sa fie sectionata electric astfel incat sa asigure circulatia trenurilor. Sectionarea trebuie realizata cel putin la capetele statiilor, intre semnalul de intrare si primul aparat de cale, precum si intre firele de circulatie si, de regula, intre liniile directe si cele abatute.

(2) Gabaritele elementelor liniei de contact si spatiile de siguranta sunt cele prevazute in actele normative si reglementarile specifice.

(3) La lucrarile noi de pe liniile duble, cu ocazia lucrarilor de modernizare, schema de sectionare se va realiza astfel incat sa permita circulatia cu tractiune electrica si pe portiunile de linie curenta adiacente statiei scoase de sub tensiune.

Art.121.-Activitatea de comanda operativa a instalatiilor fixe de tractiune electrica de pe o sectie de electrificare este condusa, de la un post central, de catre dispecerul energetic feroviar.

Art.122.-Toate instalatiile fixe de tractiune electrica trebuie sa fie dotate cu instalatii de telemecanica si telecomunicatii corespunzatoare.

Art.123.-(1) Comanda directa a aparatelor de comutatie si primire a informatiilor din proces se fac de la postul central, prin intermediul instalatiilor destinate acestui scop.

(2) Comenzile si informatiile de telemecanica vor fi asigurate prin doua perechi libere in cablurile de telecomunicatii feroviare.

(3) Postul central dispecer energetic feroviar va fi prevazut cu schema sinoptica a instalatiilor aflate in comanda operativa a acestuia.

Art.124.-(1) Separatoarele din linia de contact se vor prevedea de regula cu comanda la distanta.

(2) Manevrarea aparatelor electrice din linia de contact prevazute cu comanda la distanta se face la cererea dispecerului energetic feroviar de catre personalul feroviar instruit si autorizat in acest scop.

(3) Subunitatile de intretinere a liniei de contact si cele de energo-alimentare trebuie sa fie dotate cu mijloacele necesare desfasurarii activitatii de interventie.

CAPITOLUL 5

REVIZIA SI INTRETINEREA CAII, A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR FEROVIARE

SECTIUNEA 1

REVIZIA SI CONTROLUL TEHNIC A CAII, CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR FEROVIARE

Art.125.-(1)Calea ferata, constructiile si instalatiile trebuie sa fie revizuite tehnic de catre personal de specialitate, conform actelor normative si reglementarilor specifice.

Revizia tehnica a caii, constructiilor, instalatiilor si a cladirilor tehnologice se face periodic de personalul din subunitatile de exploatare, de intretinere si/sau reparare ale gestionarul infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar si dupa caz, ale altor agenti economici, conform art.7 alin.(2) din prezentul regulament.

Art.126.-(1) Controlul starii tehnice a aparatelor de cale si a instalatiilor de siguranta ale infrastructurii feroviare se va efectua in comun de catre sefii subunitatilor feroviare care le intretin si le exploateaza dupa cum urmeaza:

a.   lunar, la aparatele de cale amplasate pe infrastructura feroviara publica;

b.   lunar, la aparatele de cale amplasate pe infrastructura feroviara privata peste care se efectueaza parcursuri de circulatie;

c.   trimestrial, la aparatele de cale amplasate pe infrastructura feroviara privata, peste care se efectueaza parcursuri de manevra, precum si la instalatiile feroviare prevazute in reglementarile specifice.

(2) Constatarile facute cu ocazia controlului comun, defectele si termenele la care acestea trebuie eliminate precum si responsabilii de executarea masurilor stabilite se consemneaza in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei.

Art.127.-Instalatiile feroviare, constructiile si portiunile de cale ferata expuse avariilor sau defectarii din cauza fenomenelor naturale, vor fi supravegheate in vederea prevenirii neajunsurilor in exploatare, conform reglementarilor specifice care se vor intocmi pentru fiecare caz in parte si vor fi avizate de AFER.

Art.128.-(1) Personalul de intretinere este obligat sa verifice starea caii ferate si sa asigure vizibilitatea normala a semnalelor, semafoarelor si indicatoarelor. In acest scop, personalului prevazut in reglementarile specifice i se va permite accesul si calatoria in interesul serviciului in cabina de conducere a vehiculelor feroviare motoare.

(2) Personalul care asigura conducerea vehiculelor feroviare motoare va aviza prin raport de eveniment, in prima statie unde trenul are oprire, toate deficientele privind vizibilitatea normala a semnalelor si indicatoarelor. Personalul de linii si instalatii este obligat sa remedieze operativ neajunsurile semnalate.

SECTIUNEA a 2 - a

INTRETINEREA CAII FERATE, A CONSTRUCTIILOR SI A INSTALATIILOR FEROVIARE

Art.129.-(1)Calea ferata, constructiile si instalatiile feroviare trebuie sa fie mentinute in stare normala de functionare, astfel incat sa fie asigurate conditiile tehnice de exploatare si siguranta a circulatiei. In acest scop, actele normative si reglementarile specifice stabilesc periodicitatea, lucrarile necesare, durata, mijloacele tehnice si tehnologiile ce se vor aplica pentru executarea acestora.

Activitatea de intretinere are ca obiectiv prevenirea aparitiei defectelor sau deranjamentelor si se efectueaza pe baza de programe de lucru.

Art.130.-(1) Pentru verificarea starii tehnice a caii ferate, liniile sunt parcurse periodic cu vagoane de masurat calea care inregistreaza elementele geometrice ale caii ferate.

(2) Verificarea capacitatii portante a podurilor se efectueaza cu vagoane de incercare a podurilor, echipate cu aparatura necesara.

Art.131.-Controlul nedistructiv al sinelor din cale de pe liniile curente si de pe liniile de primire - expediere ale trenurilor , trebuie sa fie verificate periodic cu defectoscopul, sau cu alte mijloace tehnice agrementate conform prevederilor din reglementarile specifice in vigoare.

Art.132.-(1) Portiunile de linie la care se fac lucrari de reconstructie a caii ferate sau alte lucrari care conduc la modificarea planului si a profilului caii ferate, trebuie sa fie verificate dupa terminarea lucrarilor; modificarile se trec in cartea constructiei.

(2) Profilurile longitudinale ale cocoaselor de triere, ale liniilor de tragere si de triere trebuie sa fie verificate in fiecare an.

Liniile cu prindere la sabot, precum si sabotii de mana se verifica semestrial, in comisie compusa din seful statiei si seful districtului de intretinere a caii. Se admit in exploatare numai saboti de mana corespunzatori tipului de sina.

Art.133.-Tolerantele admise in exploatare pentru ecartamentul, nivelul si pozitia in plan a caii ferate, inclusiv pe poduri si in tuneluri, atat in aliniament cat si in curbe, se stabilesc prin acte normative si reglementari specifice, tinandu-se seama de elementele geometrice nominale si de viteza.

Art.134.-(1) Nu se va permite circulatia sau manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale, care au cel mult unul din urmatoarele defecte:

a.   desfacerea legaturii dintre acele macazului de bara de actionare - conexiune - tractiune;

b.   nelipirea varfului acului de contraac, cu formarea intre ele a unui spatiu liber de 4 mm sau mai mult, masurat in dreptul axei barei/barelor de actionare - conexiune - tractiune;

c.   fisura vizibila sau ruptura la ac si/sau la contraac pe suprafata de rulare;

d.   ruptura la varful inimii sau la aripile acesteia;

e.   ruptura sau lipsa a doua sau mai multe suruburi de la sina de rulare si contrasina;

f.    ruptura ecliselor de la calcaiele acelor;

g.   stirbirea acului, prin care se creeaza pericolul urcarii buzei bandajului pe sina, constatata la verificarea cu sablonul ORE;

h.   nivelul acului mai jos decat al contraacului cu 2 mm si mai mult pe portiunea unde distanta intre fetele laterale de rulare ale acului si contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare;

i.    uzura verticala a contraacelor mai mare de 6 mm pe liniile de primire si expediere ale trenurilor si de 8 mm pe celelalte linii din statie;

j.    uzura verticala peste 6 mm, a varfului inimii de incrucisare in sectiunea unde latimea varfului este de 40 mm, la aparatele de cale aflate in linie curenta si in liniile de primire-expediere ale trenurilor si peste 8 mm pentru cele din restul liniilor din statie;

k.   deformatii ale contraacului care nu asigura lipirea acului de contraac.

(2) Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei care a constatat existenta acestor defecte va lua masuri imediate de oprire a circulatiei trenurilor si manevrare a vehiculelor feroviare si va anunta in scris organele de intretinere a caii ferate.

(3) Personalul de intretinere a caii, in functie de cel putin sef de district va stabili conditiile de siguranta pentru circulatia sau manevra vehiculelor feroviare peste aceste aparate de cale sau, dupa caz, interzicerea circulatiei sau manevrei si luarea imediata de masuri pentru inlaturarea defectelor.

Art.135.-Sefii subunitatilor feroviare care au in exploatare aparate de cale sunt obligati sa le asigure intretinerea astfel incat acestea sa functioneze normal, conform reglementarilor specifice in vigoare avizate de AFER.

Art.136.-Gabaritele lucrarilor de arta se verifica anual si ori de cate ori se executa lucrari care ar afecta gabaritul de libera trecere.

Art.137.-(1) De doua ori pe an, in trimestrele I si III, se va face revizia caii ferate si a tuturor constructiilor si instalatiilor feroviare de catre comisii tehnice organizate si coordonate de catre conducerile unitatilor teritoriale care au in proprietate sau gestioneaza aceste capacitati, in scopul stabilirii masurilor necesare mentinerii caii ferate, constructiilor si instalatiilor feroviare in conditii de exploatare normala si de siguranta a circulatiei trenurilor.

Cel putin o data pe an directorii regionalelor de cale ferata vor efectua un control la toate subunitatile de pe raza de activitate proprie cu privire la siguranta circulatiei, starea tehnica a elementelor infrastructurii feroviare publice si calitatea lucrarilor de intretinere si reparatii. Constatarile si masurile luate se raporteaza conducerii gestionarului infrastructurii feroviare publice si autoritatii de stat in transporturile feroviare.

Art.138.-In cadrul activitatii de intretinere si reparatie a instalatiilor feroviare , se vor respecta urmatoarele:

a.   sa nu se intervina asupra aparatajului in functie, schimband caracteristicile de fabricatie si montaj ale acestora cat si asupra schemelor electrice; reglajele se vor efectua numai in scopul aducerii in parametrii prevazuti in actele normative si reglementarile specifice;

b.   reparatiile si verificarile releelor, blocurilor functionale, echipamentelor, circuitelor de cale si altele asemenea, vor fi inregistrate, evidentiindu-se caracteristicile tehnice si parametrii obtinuti;

c.   in cadrul lucrarilor de intretinere se vor utiliza numai scule si dispozitive corespunzatoare, iar aparatele de masura vor fi verificate si autorizate metrologic.

Art.139.-(1) Aparatele de semnalizare-centralizare-interblocare, telefon, telegraf, radio, electrificare, lumina, forta si instalatii fixe de tractiune electrica care realizeaza dependente functionale de siguranta circulatiei trenurilor, trebuie sa fie inchise si sigilate.

(2) Ruperea sigiliilor si deschiderea aparatelor este permisa personalului de instalatii autorizat, care are obligatia de a inregistra in prealabil aceasta operatie in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei.

(3) In cazul unor deranjamente la instalatiile feroviare de siguranta, anumite sigilii pot fi rupte de catre personalul care deserveste sau intretine aceste instalatii, in conditiile prevazute de reglementarile privind manipularea instalatiilor de siguranta.

(4) Pentru integritatea sigiliilor la instalatiile feroviare prevazute in reglementarile privind manipularea instalatiilor respective, este raspunzator personalul de serviciu care utilizeaza aceste instalatii.

Daca impiegatul de miscare respectiv seful statiei constata cu ocazia reviziei aparatelor de cale si a instalatiilor, lipsuri sau defectiuni care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor sau daca la manipularea aparatelor de cale si a instalatiilor constata ca nu se mai pot executa comenzi, defectiunea se va inscrie in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei si se va aduce imediat la cunostinta organelor de intretinere a liniilor sau instalatiilor. Pana la sosirea organelor de intretinere impiegatul de miscare sau seful statiei va proceda asa cum este prevazut in reglementarile de manipulare a instalatiilor de siguranta.

Art.140.-Pentru asigurarea functionarii fara intrerupere, intretinerii si repararii elementelor infrastructurii feroviare publice, gestionarul infrastructurii feroviare publice trebuie sa doteze subunitatile proprii de exploatare si intretinere cu cladiri, ateliere, laboratoare, vagoane atelier, vagoane laborator, utilaje pentru intretinerea caii si a liniei de contact si cu alte mijloace de interventie feroviare si rutiere, precum si sa achizitioneze materii prime, materiale, echipamente, dispozitive speciale si aparatura de masura si control specifica.

SECTIUNEA a 3 - a

NORME PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR PRIVIND INFRASTRUCTURA FEROVIARA

Art.141.-(1) Lucrarile de revizie, intretinere si reparatie a caii ferate, a constructiilor si instalatiilor feroviare, trebuie sa se faca cu garantarea sigurantei circulatiei trenurilor si de regula, fara perturbarea circulatiei trenurilor.

(2) Pentru executarea lucrarilor de volum si complexitate mare trebuie sa se prevada intervale libere in graficul de circulatie a trenurilor.

(3) Lucrarile de reparatii pentru executarea carora nu s-au prevazut intervale libere in graficul de circulatie a trenurilor trebuie sa se execute in perioade cu trafic redus.

(4) Restrictiile de viteza datorate executarii lucrarilor si starii caii ferate, trebuie sa fie luate in considerare la intocmirea graficului de circulatie a trenurilor.

(5) In timpul executarii lucrarilor care necesita intreruperea circulatiei trenurilor, conducatorul lor este obligat sa organizeze o legatura permanenta cu operatorul care conduce circulatia trenurilor pe sectie, iar in lipsa acesteia cu una din statiile vecine.

In cazuri bine justificate pe liniile duble ale infrastructurii feroviare publice se pot executa lucrari programate cu inchiderea totala a unuia din firele de circulatie.

Art.142.-(1) Scoaterea din functie partiala sau totala a instalatiilor feroviare de siguranta, in caz de deranjamente precum si cu ocazia lucrarilor de intretinere, revizie sau in caz de modificari temporare, se face in urmatoarele situatii:

a.   accidental, de catre personalul de instalatii autorizat, cand constata defectiuni care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor sau functionarea normala a instalatiilor. In reglementarile privind manipularea instalatiilor feroviare de siguranta, se vor prevedea masurile pe care trebuie sa le ia seful de statie sau impiegatul de miscare in aceste cazuri, pentru inlaturarea sau limitarea acestor defectiuni;

b.   planificat, de catre personalul de instalatii autorizat, cu aprobarea organelor competente pentru executarea lucrarilor de intretinere, reparatii sau de modificare a instalatiei.

(2) Aprobarea de scoatere din functie planificata se da de catre urmatorii salariati:

a.   impiegatul de miscare, pentru lucrarile care se executa in intervalul liber de circulatie, cu acordul verbal al operatorului care dirijeaza circulatia trenurilor pe sectia respectiva;

b.   operatorul care dirijeaza circulatia trenurilor sau agentul care manipuleaza instalatiile dispecer, in toate cazurile in care se provoaca intarzieri de trenuri de marfa care circula numai pe regulatorul propriu, dar nu se produc modificari in circulatia celorlalte trenuri;

c.   conducerea teritoriala a gestionarului de infrastructura pe raza caruia se produce scoaterea din functie, in cazurile cand se provoaca modificari in mersul trenurilor care circula numai pe liniile subunitatilor sale;

d.   conducerea gestionarului de infrastructura, cand se provoaca modificari in circulatia trenurilor care circula pe raza de activitate a doua sau mai multe unitati teritoriale ale infrastructurii feroviare publice si a trenurilor internationale.

(3) Scoaterea din functie a instalatiilor feroviare de siguranta pentru executarea lucrarilor programate este obligatorie, cu exceptia cazurilor de accidente si evenimente feroviare sau calamitati.

Art.143.-(1) Se interzice efectuarea oricaror lucrari la instalatiile feroviare, care ar provoca scoaterea lor temporara din functie, fara inregistrarea in prealabil in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei trenurilor si fara incuviintarea impiegatului de miscare prin semnatura sa.

(2) Pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, astfel de lucrari trebuie efectuate numai cu aprobarea operatorului care conduce circulatia.

Pe sectiile cu centralizare dispecer, aprobarea efectuarii lucrarilor de mai sus se da de catre cel care manipuleaza instalatia.

(4) In intervalul de timp in care se lucreaza la instalatiile feroviare de siguranta, circulatia trenurilor si executarea manevrelor trebuie sa se faca potrivit inscrierilor facute in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei, de catre personalul de linii sau dupa caz, de cel de instalatii.

(5) Raspunzator pentru inscrierile facute in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei este personalul de instalatii, iar pentru nerespectarea acestor inscrieri - impiegatul de miscare sau operatorul, respectiv dispecerul, dupa caz.

(6) Dupa terminarea lucrarilor, personalul de instalatii va inscrie in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei, data si ora terminarii lucrarilor precum si conditiile de circulatie.

Inceperea, terminarea lucrarilor si repunerea in functiune a instalatiilor de siguranta la posturile exterioare din incinta statiei se pot transmite impiegatului de miscare printr-o telefonograma, care se inscrie in registrul postului sau in condica portativa si care se inregistreaza de catre impiegatul de miscare in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei.

In toate cazurile, dupa terminarea lucrarilor, inainte de repunerea in functiune a instalatiilor, trebuie sa se faca verificarea si proba functionarii instalatiilor, cu acordul si sub supravegherea impiegatului de miscare sau, dupa caz, a operatorului de pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, respectiv a dispecerului.

Art.144.-(1) Locurile de executare a lucrarilor la linie trebuie sa fie acoperite cu semnale mobile de ambele parti, atat pe liniile simple cat si pe liniile duble sau multiple, conform prevederilor din reglementarile specifice.

(2) Orice portiune de linie inchisa trebuie sa fie acoperita cu semnale mobile de oprire sau cu alte sisteme prevazute in reglementarile specifice aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare, indiferent daca se asteapta sau nu trecerea unui tren.

(3) Iesirile in linie curenta inchisa, intre cele doua statii intre care se executa lucrarea, trebuie sa fie acoperite cu discuri rosii mobile, supravegheate de agenti sau trebuie sa se utilizeze alte sisteme prevazute de reglementarile specifice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare si avizate de AFER. Discurile se amplaseaza si se supravegheaza de agenti autorizati, conform prevederilor din reglementarile specifice.

(4) Locurile de executare a lucrarilor care necesita reducerea vitezei de circulatie a trenurilor trebuie acoperite cu semnale mobile pentru acoperirea portiunilor de linie slabita; semnalele trebuie dublate de agenti autorizati in cazurile prevazute in reglementarile specifice.

(5) Se interzice inceperea lucrului inainte de primirea confirmarii din partea operatorului care conduce circulatia trenurilor pe sectia respectiva si acoperirea cu semnale mobile a locurilor de executare a lucrarilor, precum si ridicarea semnalelor mobile de acoperire a locurilor de executare a lucrarilor sau anularea sistemului de acoperire, inainte de terminarea completa a lucrului, precum si de verificare a starii caii ferate si de asigurare a gabaritului.

Art.145.-(1) Pentru instalarea, dublarea si paza semnalelor mobile care acopera lucrarile la calea ferata cu inchiderea liniei sau cu restrictii de viteza, imputernicitul subunitatii de intretinere a caii ferate, in functie de cel putin sef de district, examineaza agentii desemnati de executantul lucrarii asupra cunostintelor necesare din reglementarile specifice.

(2) De modul de asigurare si acoperire cu semnale mobile, raspund agentii prevazuti la alin.(1) si imputernicitul subunitatii de intretinere a caii ferate in functie de cel putin sef de district.

(3) La lucrarile cu restrictii de viteza care se executa de catre agentii economici autorizati, raspunderea pentru siguranta circulatiei trenurilor revine sefului punctului de lucru autorizat. Personalul de intretinere a caii ferate este obligat sa controleze, cu ocazia reviziilor sau la introducerea unor restrictii de viteza neprevazute, starea caii ferate si modul cum se aplica si se respecta conditiile de siguranta a circulatiei trenurilor la punctul de lucru respectiv. In caz de abateri, acesta va lua imediat masurile ce se impun pentru asigurarea circulatiei trenurilor in depline conditii de siguranta, ramanand raspunzator de executarea masurilor stabilite.

Art.146.-(1) Inchiderea planificata a liniilor curente sau a liniilor din statii se face potrivit prevederilor din reglementarile specifice si se aproba dupa cum urmeaza:

a.   de catre regulatorul de circulatie, in toate cazurile cand nu se provoaca anulari sau modificari in mersul trenurilor de calatori si marfa;

b.   de catre conducerea teritoriala a gestionarului de infrastructura pe raza caruia se programeaza inchiderea de linie, in toate cazurile cand se provoaca anulari sau modificari in mersul trenurilor de orice fel, cu exceptia trenurilor internationale, pentru care se va cere, in prealabil, avizul conducerii gestionarului infrastructurii feroviare publice.

(2) Inchiderile de linii planificate si aprobate se acorda si se executa obligatoriu, cu exceptia cazurilor de calamitate, accidente sau evenimente feroviare.

Art.147.-(1) Inchiderile de linii aprobate se vor aviza unitatilor interesate ale gestionarului infrastructurii feroviare publice si operatorilor de transport feroviar care desfasoara activitatea pe sectia de circulatie respectiva, astfel:

a.   cu minim 10 zile inainte de efectuarea lor, cand datorita conditiilor de organizare a circulatiei se produc urmatoarele: schimbarea sistemului de circulatie prin modificarea instalatiilor, descentralizarea statiilor, desfiintarea sau infiintarea unor puncte de sectionare, inchiderea unui fir al caii ferate duble, modificarea livretelor de mers sau alte schimbari care determina modificari importante ale conditiilor de lucru in circulatia trenurilor precum si in cazurile in care se produc anulari ale trenurilor de calatori cu regim de rezervare a locurilor; cand se anuleaza trenuri de calatori internationale, avizarea unitatilor interesate se va face cu 60 zile inainte de efectuarea lucrarilor;

b.   cu minim 5 zile inainte de efectuarea lor, in celelalte cazuri cu exceptia cazurilor prevazute la art.143. alin.(2).

(2) Unitatile avizate vor incunostiinta si vor instrui personalul interesat asupra inchiderilor de linii curente sau a liniilor din statii.

(3) Inchiderea liniei de cale ferata curente se face conform programului, prin dispozitia operatorului care conduce circulatia pe sectia respectiva, inainte de inceperea lucrarilor, iar deschiderea liniei, prin dispozitia data de acesta dupa terminarea lor. In cazul defectarii instalatiilor de telecomunicatii ale operatorului, dispozitia de inchidere respectiv cea de deschidere a liniei se va da de catre impiegatul de miscare din statia cu sens de prioritate.

Art.148.-(1) Se interzice inceperea lucrarilor in linie curenta sau in statii daca imputernicitul subunitatii de intretinere a caii nu a primit de la statie dispozitia de inchiderea liniei si nu s-a facut acoperirea cu semnale mobile a locului lucrarilor.

(2) Pe liniile electrificate, inceperea lucrarilor la cale se face dupa confirmarea in scris data de organul de electrificare, ca linia de contact este scoasa de sub tensiune si este legata la pamant, in cazul lucrarilor de cale prevazute cu scoaterea de sub tensiune.

Art.149.-(1) Deschiderea liniei curente se face numai pe baza avizului asupra terminarii lucrarilor si asigurarii gabaritului precum si prin fixarea conditiilor de desfasurare a circulatiei, dat in scris sau prin telefonograma de catre seful subunitatii de intretinere a caii sau imputernicitul sau, in functie de cel putin sef de district sau conducatorul autorizat al punctului de lucru.

(2) La executarea lucrarilor la instalatii care nu afecteaza integritatea liniei si /sau a lucrarilor de arta, deschiderea liniei se va face pe baza avizului care confirma terminarea lucrarilor in care se vor mentiona conditiile de circulatie; avizul se da in scris sau prin telefonograma de catre imputernicitul subunitatii de instalatii, in functie de cel putin electromecanic.

Art.150.-(1) Lucrarile care se executa cu inchiderea liniilor din statie, lucrarile de intretinere a liniilor si instalatiilor din statii si lucrarile de intretinere a aparatelor de cale trebuie sa se faca numai dupa incunostintarea impiegatului de miscare, a operatorului care conduce circulatia pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor sau a dispecerului care conduce circulatia pe sectiile inzestrate cu acest tip de instalatie.

(2) Se interzice executarea acestor lucrari inainte de inscrierea lor in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta a circulatiei de catre urmatorii salariati:

a.   imputernicitul subunitatii de intretinere a caii ferate, in functie de cel putin sef de district, in cazul inchiderii liniilor directe sau de primiri-expedieri din statii, sau in functie de cel putin sef de echipa, in cazul inchiderii celorlalte linii;

b.   imputernicitii subunitatilor de instalatii, in functie de cel putin electromecanic, care inscriu in comun cu personalul de intretinere a liniei, in cazurile in care lucrarile afecteaza instalatiile;

c.   in cazul in care lucrarile sunt executate de agenti economici autorizati de AFER, de conducatorul autorizat al punctului de lucru.

(3) Lucrarile vor incepe numai dupa semnalizarea locului de desfasurare a acestora.

(4) Redeschiderea pentru circulatie a liniilor din statii se face de catre impiegatul de miscare dupa ce imputernicitul subunitatii de intretinere a caii ferate si cand este cazul, imputernicitii subunitatilor de instalatii, au inscris in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei trenurilor, terminarea lucrarilor, asigurarea gabaritului si functionarea normala a instalatiilor.

(5) La lucrarile care se executa la aparatele de cale din statie si din linie curenta, prevazute cu incuietori cu chei sau centralizate, pentru care inchiderea liniei a fost ceruta de personalul de intretinere a caii ferate si de catre personalul de instalatii, deschiderea liniei/liniilor, pentru circulatia trenurilor, se face numai in comun, pe baza avizului scris, a telefonogramei si a inscrierii in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor de siguranta circulatiei trenurilor, de catre personalul de intretinere a caii ferate in functie de cel putin sef de district si de catre personalul de instalatii in functie de cel putin electromecanic.

Art.151.-Impiegatul de miscare va aviza inchiderea accidentala a liniilor tuturor subunitatilor interesate ale gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar si dupa caz, ale altor agenti economici.

CAPITOLUL 6

SISTEME, ECHIPAMENTE SI PRODUSE INFORMATICE

Art.152.-(1) Sistemele, echipamentele si produsele informatice utilizate in activitatea de transport feroviar pot functiona independent sau ca parti componente ale unor alte instalatii si/sau dispozitive de automatizare cu specific feroviar.

(2) Sistemele, echipamentele si produsele informatice utilizate trebuie sa aiba un grad de disponibilitate ridicat, incat sa asigure urmatoarele:

a.       cresterea sigurantei, securitatii si calitatii serviciilor de transport feroviar;

b.       functionarea in corelatie si compatibilitate cu alte instalatii feroviare, care pot avea rolul de sursa sau destinatie a informatiilor;

c.       desfasurarea operatiunilor de transport feroviar fara perturbatii majore in caz de defectare totala sau partiala a lor, pe baza unor proceduri si instructiuni de lucru stabilite prin documentatia tehnica de utilizare si intretinere;

d.       dezvoltarea sau perfectionarea ulterioara.

Art.153.-(1) Exploatarea si intretinerea echipamentelor, sistemelor si produselor informatice se vor face in baza reglementarilor specifice de utilizare, intretinere si depanare, completate dupa caz, cu alte reglementari specifice avizate de AFER.

Principalele echipamente si produse specifice, constituite sau nu in sisteme informatice, utilizate in activitatea de transport feroviar sunt:

a.     echipamente pentru conducerea automata a proceselor tehnologice sau asistarea pentru luarea deciziilor;

b.    echipamente pentru urmarirea operativa a unor procese tehnologice din activitatea feroviara;

c.     echipamente electronice utilizate pentru masurarea si controlarea unor parametri determinanti ai instalatiilor sau vehiculelor feroviare in scopul asigurarii sigurantei circulatiei si securitatii transporturilor;

d.    alte echipamente destinate cresterii calitatii serviciilor de transport - emiterea legitimatiilor de calatorie si informarea calatorilor;

e.     echipamente de calcul si auxiliare acestora, necesare functionarii celor prezentate la lit.a-d – calculatoare electronice si retele de calculatoare, echipamente periferice, de transmisii de date, instalatii de electroalimentare, climatizare, detectare, avertizare si stingere a incendiilor destinate tehnicii de calcul;

f.      produse software pentru aplicatii feroviare.

PARTEA III

ORGANIZAREA CIRCULATIEI TRENURILOR SI A MANEVREI VEHICULELOR FEROVIARE

CAPITOLUL 1

PLANUL DE MERS

Art.154.-(1) Organizarea circulatiei trenurilor se face pe baza planului de mers. Planul de mers sta la baza coordonarii operatiunilor de transport feroviar.

(2) Planul de mers se intocmeste si se rectifica de catre gestionarul infrastructurii publice conform reglementarilor in vigoare.

Art.155.-Planul de mers trebuie sa asigure:

a.   rezolvarea intereselor majore de transport ale economiei, accesul liber al persoanelor, marfurilor si a altor bunuri la mijloacele de transport publice feroviare in interiorul tarii si in traficul international, cu un grad inalt de siguranta, in conditii ecologice si indeplinirea sarcinilor specifice pentru nevoile de aparare a tarii, potrivit legii;

b.   respectarea conditiilor impuse prin contractele de activitate aprobate de guvern;

c.   conditii de executare a lucrarilor la liniile de cale ferata si la instalatiile feroviare, cu asigurarea intervalelor libere de circulatie;

d.   respectarea proceselor tehnologice de lucru.

Art.156.-(1) Planul de mers al trenurilor cuprinde urmatoarele:

a.   planul de formare;

b.   graficele de circulatie;

(2) Prin planul de formare se stabilesc numarul, felul si compunerea trenurilor, rutele de circulatie, sectiile de circulatie, sarcinile de specializare a curentilor de vagoane si marfuri precum si reglementari privind circulatia informatiilor intre statiile de compunere si descompunere a trenurilor, in vederea realizarii cerintelor de transport.

(3) Prin graficele de circulatie se stabilesc trasele trenurilor.

(4) Executarea circulatiei conform planului de mers se asigura prin organizarea si executarea intocmai a proceselor tehnologice de lucru ale tuturor subunitatilor participante la operatiunile de transport feroviar.

(5) Planul de mers al trenurilor se intocmeste pe perioada de un an si este desfasurat pe intregul interval de 24 de ore ale zilei. Pe unele sectii de circulatie cu trafic redus activitatea se poate concentra numai pe o anumita perioada din zi.

Art.157.-(1)Se numeste tren un grup de vehicule feroviare legate regulamentar intre ele si de vehiculul feroviar de tractiune, semnalizat cu semnale de cap si fine de tren si deservit de cel putin doi agenti, din care unul este mecanicul vehiculului feroviar de tractiune.

Automotoarele, ramele electrice sau diesel, drezinele motor, utilajele de manevra, utilajele de mecanizare a lucrarilor de intretinere si reparatie a caii ferate, ale liniei de contact si ale lucrarilor de arta, indrumate in linie curenta pe roti proprii, cu sau fara vagoane si locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri si au cel putin un agent - mecanicul sau conducatorul vehiculului feroviar.

Art.158.-(1) Fiecarui tren pus in circulatie trebuie sa i se atribuie un numar dupa cum urmeaza:

a.   in sensul de la Bucuresti, numar fara sot;

b.   in sensul spre Bucuresti, numar cu sot.

Pentru stabilirea prioritatii in circulatie, fiecarui tren i se atribuie un rang, dupa cum urmeaza:

a.   peste orice rang, trenuri de serviciu puse in circulatie pentru restabilirea circulatiei;

b.   rangul I, trenuri pentru care dispune conducerea autoritatii de stat in transporturile feroviare;

c.   rangurile de la II - IV: trenuri de calatori;

d.   rangurile de la V - VII: celelalte trenuri.

Exceptie de modul de numerotare prevazut la alin.(1) si de stabilire a rangului trenurilor prevazut la alin.(2), il constituie trenurile internationale a caror numerotare si rang se stabilesc conform reglementarilor internationale si/sau a celor emise de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Circulatia trenurilor se efectueaza de regula, pe firul din dreapta al caii duble sau multiple. In cazuri deosebite, circulatia se poate efectua pe linie falsa sau pe firul din stanga al caii duble.

Prevederi de amanunt privind numerotarea trenurilor, incadrarea acestora intr-un anumit rang si precizarea prioritatii la incrucisari si treceri inainte se stabilesc prin reglementari specifice.

Art.159.-Punerea in circulatie sau anularea trenurilor se face in modul stabilit prin reglementarile specifice in vigoare.

Art.160.-(1) Fiecare tren trebuie sa circule dupa un mers dinainte stabilit.

(2) Mersul trenurilor prevazut in graficele de circulatie este cuprins in livretele de mers. Continutul si forma livretelor de mers se stabilesc de intocmitorul planului de mers, conform reglementarilor specifice in vigoare. Livretele se editeaza de gestionarul infrastructurii feroviare publice si se pun la dispozitia operatorilor de transport feroviar.

Trenurile neprevazute in grafic circula dupa mersuri intocmite cu ocazia punerii lor in circulatie. Extrase - fise - din mersul trenului din livret pot fi utilizate pentru trenul respectiv, daca acestea contin toate informatiile cuprinse in livretul de mers.

CAPITOLUL 2

PUNCTE DE SECTIONARE

Art.161.-(1) Circulatia trenurilor se face la distante separate prin puncte de sectionare, iar in cazuri exceptionale, la interval de timp.

(2) Punctele de sectionare sunt: statiile, haltele de miscare, posturile de miscare in linie curenta si semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat.

Se considera puncte de sectionare si semnalele de parcurs din statii.

In cuprinsul prezentului regulament prin „statii' se inteleg si „haltele de miscare'.

In unele cazuri, intre punctele de sectionare mai pot exista, in linie curenta, posturi de macazuri ale aparatelor de cale care sunt afiliate unei statii. Acestea nu sunt puncte de sectionare. In cazurile in care macazurile aparatelor de cale deservite de aceste posturi, sunt asigurate cu incuietori cu chei fara bloc, cheile incuietorilor acestor macazuri se pastreaza pe tabloul de chei din biroul de miscare al statiei de care apartine postul.

(6) In linie curenta pot functiona si posturi ajutatoare de miscare care nu sunt puncte de sectionare. Acestea deservesc jonctiuni ale agentilor economici, nu sunt acoperite cu semnale si servesc la eliberarea liniei curente dupa gararea convoiului pe linia agentului economic. Postul ajutator de miscare va fi deservit de impiegat de miscare.

(7) Modul de lucru privind deservirea si functionarea punctelor de sectionare, posturilor ajutatoare de miscare si posturilor de macazuri din linie curenta se stabilesc prin reglementari specifice.

Art.162.-(1) Limitele incintei unei statii de cale ferata sunt semnalele de intrare sau indicatoarele permanente de acoperire ale acesteia.

(2) Pe liniile duble, semnalele de intrare pentru liniile normale delimiteaza incinta statiei pentru ambele linii, daca nu exista semnalul de intrare pentru circulatia pe firul din stanga.

Ramificatia cuprinsa in instalatia de centralizare a unei statii se considera in incinta acesteia.

Portiunea de linie cuprinsa intre semnalele de intrare a doua statii consecutive este „linie curenta'.

Art.163.-(1) Fiecare statie, halta de miscare, halta deschisa traficului de marfa si/sau calatori trebuie sa aiba o denumire, inscrisa pe panouri indicatoare; panourile se monteaza pe cladire sau pe suporti, astfel incat sa fie vizibile din tren, ziua si noaptea.

(2) Totodata, fiecarei statii si halte trebuie sa i se atribuie, pe langa denumire si codul conform actelor normative si reglementarilor specifice interne si internationale.

Art.164.-Toate liniile din incinta unei statii, cu exceptia celor detinute de operatorii de transport feroviar sau alti agenti economici, sunt la dispozitia sefului de statie.

Art.165.-(1) Fiecare linie din punctele de sectionare, fiecare semnal, aparat de cale si post de macazuri, iar in linie curenta fiecare linie de circulatie a caii duble sau multiple trebuie sa aiba un numar de ordine, stabilit astfel:

a.   capetele statiilor din directia Bucuresti vor fi considerate cap X al statiei, ca si posturile de macazuri, iar macazurile aparatelor de cale se numeroteaza cu numere fara sot; capatul opus va fi considerat cap Y iar posturile de macazuri si macazurile aparatelor de cale vor fi numerotate cu numere cu sot;

b.   numerotarea se va face in ordine crescatoare, dinspre capatul statiei spre axa sa. Similar se va proceda si in cazul grupelor de linii distincte din incinta statiilor de triaj sau tehnice.

Denumirile semnalelor vor fi stabilite prin proiectele de executie; de regula, denumirea semnalelor de circulatie luminoase se face cu litera X, pentru cele corespunzatoare sensului de la Bucuresti si cu litera Y, pentru cele corespunzatoare sensului spre Bucuresti. Denumirea acestor semnale se completeaza cu cifre si litere care, dupa caz, vor preciza numarul sau destinatia liniei, directia si altele asemenea. Semnalele de intrare, de parcurs sau iesire de la liniile directe se numeroteaza cu cifre romane, iar semnalele de la celelalte linii, cu cifre arabe. Denumirea si numerotarea concreta se prevede in planul tehnic de exploatare a statiei.

(3) Numerotarea semnalelor mecanice de circulatie se va face in ordine alfabetica, incepand cu litera A pentru semnalul de intrare dinspre Bucuresti, la aceasta adaugandu-se cifra pentru precizarea numarului de brate ale semafoarelor.

(4) Numerotarea liniei se face cu cifre romane pentru liniile directe si arabe pentru celelalte linii, in ordinea crescatoare, incepand cu prima linie de la cladirea statiei spre exterior.

(5) La fiecare statie trebuie sa existe planul de situatie, in care trebuie sa fie trecute, la zi, toate modificarile, iar in reglementarile privind manipularea instalatiilor sa existe schita de semnalizare.

(6) Liniile curente simple, duble sau multiple se numeroteaza cu cifre romane.

CAPITOLUL 5

FRANAREA TRENURILOR

Art.179.-(1) Toate trenurile trebuie sa fie franate automat.

Masa franata a vagoanelor cu frana activa din tren se determina potrivit prevederilor din reglementarile specifice.

(3) Procentul de masa franata reprezinta masa exprimata in tone necesara a fi franata ce revine fiecarei 100 tone din masa bruta a trenului.

(4) Procentul de masa franata minim stabilit trebuie sa asigure, dupa o franare rapida, oprirea trenului pe drumul de franare stabilit, in functie de panta caracteristica pe care o parcurge trenul, la viteza maxima admisa.

(5) Procentul de masa franata minim pentru trenurile prevazute in graficul de circulatie trebuie sa fie trecut in livretele de mers.

(6) Drumul parcurs de tren din momentul trecerii manerului robinetului mecanicului in pozitia de franare rapida, pana la oprirea completa a trenului, se numeste drum de franare.

(7) Drumurile de franare sunt stabilite, pentru liniile de cale normala, in reglementarile specifice.

(8) Se interzice indrumarea trenurilor din statiile de formare precum si din statiile din parcurs unde se modifica compunerea trenurilor, daca nu au asigurate procentele de masa franata de pe intreaga distanta de circulatie a trenului si care sunt trecute in livretele de mers.

(9) La executarea manevrei trebuie asigurata franarea convoiului de manevra, in conditiile stabilite prin planul tehnic de exploatare a statiei.

CAPITOLUL 3

ORGANIZAREA ACTIVITATII TEHNICE IN STATII

Art.166.-(1) Organizarea si modul de utilizare a mijloacelor tehnice ale statiei se stabilesc prin planul tehnic de exploatare a statiei, care reglementeaza primirea si expedierea trenurilor in conditii de siguranta si fara intarzieri, siguranta lucrului la manevra si securitatea personalului. Planul tehnic de exploatare a statiei - denumit in continuare PTE - stabileste modul de aplicare a unor prevederi din reglementarile specifice, in functie de organizare, dotare tehnica, sisteme de circulatie, adaptate la specificul de lucru al fiecarei subunitati.

(2) Planul tehnic de exploatare a statiei se intocmeste pe baza prevederilor din reglementarile specifice, astfel incat:

a.   sa nu contravina prevederilor din reglementarile specifice si sa nu cuprinda repetari ale acestor prevederi;

b.   sa nu contina precizari sau interpretari ale prevederilor din actele normative.

(3) Prevederile planului tehnic de exploatare a statiei sunt obligatorii pentru personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei al gestionarului infrastructurii feroviare publice, operatorilor de transport feroviar si agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar in statia respectiva.

Art.167.-(1) Planul tehnic de exploatare a statiei se intocmeste de seful statiei; situatiile si fisele care contin date transmise de alte subunitati de specialitate se certifica de conducatorii acestora.

(2) Reglementarile care se refera la activitatea operatorilor de transport feroviar cuprinse in planul tehnic de exploatare, trebuie sa fie elaborate de seful statiei CFR impreuna cu un reprezentant imputernicit al fiecarui operator de transport feroviar.

(3) Planul tehnic de exploatare a statiei se avizeaza de catre compartimentele de specialitate si de siguranta circulatiei ale unitatii teritoriale a gestionarului de infrastructura si se aproba de conducatorul acesteia.

Art.168.-(1) Cu extrase din planul tehnic de exploatare a statiei se doteaza compartimentele tehnice, toate posturile statiei si posturile de la trecerile la nivel cu calea ferata afiliate statiei.

(2) Operatorii de transport feroviar interesati si agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, in statii sau halte de miscare, sunt obligati sa cunoasca si sa aplice intocmai prevederile PTE-ului statiei. Extrase din PTE-ul statiei se trimit de gestionarul infrastructurii feroviare publice agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar in statie sau pe linii ferate cu jonctiune din linia curenta care sunt deservite de statia de cale ferata.

(3) Activitatea de exploatare tehnica feroviara a liniilor agentilor economici se desfasoara cu respectarea prevederilor din autorizatia de constructie a liniei, a regulamentului si conventiei de exploatare.

(4) Regulamentul si conventia de exploatare se elaboreaza in conformitate cu actele normative in vigoare.

(5) Conventia de exploatare se va intocmi de seful statiei CFR impreuna cu reprezentantul unui operator de transport feroviar si cu conducatorii agentilor economici, care desfasoara operatiuni de transport feroviar in statie sau pe linii ferate cu jonctiune la infrastructura publica, si va fi aprobata de conducatorul unitatii teritoriale a gestionarului de infrastructura feroviara publica.

(6) Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei care autorizeaza si executa manevrarea vehiculelor feroviare pe liniile apartinand agentilor economici ce desfasoara operatiuni de transport feroviar in statie sau pe linii ferate cu jonctiune la infrastructura publica, trebuie sa cunoasca si sa respecte modul de lucru si specificul activitatii feroviare desfasurate pe acestea.

Eventualele divergente in intocmirea si aplicarea planului tehnic de exploatare a statiei CFR se solutioneaza conform prevederilor legale in vigoare.

Art.169.-(1) Macazurile aparatelor de cale amplasate pe liniile de primire-expediere, cele din linie curenta, de acoperire precum si altele asemenea stabilite de seful statiei trebuie sa se afle in pozitie normala.

(2) Pozitia normala a macazurilor aparatelor de cale este:

a.   pe directa, pentru toate macazurile din statie care dau acces pe linie directa, atat pe cale simpla cat si pe cale dubla, precum si pentru toate macazurile aparatelor de cale amplasate in linie curenta;

b.   pe linia de evitare sau scapare, pentru macazurile care dau acces spre aceste linii;

c.   pe pozitia stabilita prin planul tehnic de exploatare a statiei, pentru celelalte macazuri.

(3) In statiile centralizate electrodinamic, asezarea macazurilor aparatelor de cale in pozitie normala nu este obligatorie, in afara de cele care dau acces la liniile de evitare sau scapare.

(4) Cand pozitia normala a macazurilor aparatelor de cale este cu acces la o linie ocupata, acestea se vor manevra, de regula, la o linie libera, cu exceptia celor centralizate electrodinamic.

(5) Macazurile aparatelor de cale vor fi manevrate in alta pozitie decat cea normala, in urmatoarele cazuri:

a.   primiri si expedieri de trenuri;

b.   executarea manevrelor;

c.   curatarea, verificarea si repararea macazurilor, conform prevederilor din instructiunile specifice;

d.   inchiderea sau ocuparea de lunga durata a liniei.

Art.170.-(1) Pozitia normala a sabotilor de deraiere este „asezat pe sina' si pot fi manevrati in pozitie „rasturnat de pe sina' cand se executa manevra, curatare, verificare sau reparatii.

(2) Pozitia normala a macazurilor aparatelor de cale si sabotilor de deraiere trebuie sa fie stabilita in planul tehnic de exploatare a statiei, prin pozitia parghiei la cele centralizate electromecanic si pe pupitrul de comanda la cele centralizate electrodinamic.

Art.171.-(1) Gestionarul de infrastructura feroviara publica autorizeaza executarea manevrei pe liniile destinate acestei activitati in conditii de siguranta si securitate a muncii. Manevra se executa cu locomotiva, automotorul sau cu alte mijloace, conform reglementarilor specifice in vigoare.

(2) Manevra se executa potrivit prevederilor din reglementarile specifice si din planul tehnic de exploatare a statiei, conform proceselor tehnologice stabilite si dupa un plan de lucru intocmit in baza prevederilor din planul tehnic de exploatare a statiei CFR.

Art.172.-(1) Vitezele maxime admise la manevra sunt:

a.   40 km/h , cand locomotiva trage vehiculele pe o linie libera sau cand executa miscari izolate, indiferent de sensul de mers;

b.   25 km/h , cand locomotiva impinge vehiculele pe o linie libera sau cand trage, respectiv impinge vehiculele pe o linie ocupata sau infundata.

(2) Viteza de triere a vagoanelor precum si modul de executare a manevrelor in statiile inzestrate cu dispozitive de triere sau manevra se stabilesc prin planul tehnic de exploatare a statiei, tinand seama de inzestrarea tehnica si de conditiile locale.

Art.173.-(1) Executarea manevrelor pe linia directa a statiei sau traversarea ei, precum si a manevrelor peste macazurile aparatelor de cale extreme ale statiei este admisa pana la limitele incintei statiei, numai cu incuviintarea verbala a impiegatului de miscare dispozitor, pentru fiecare caz in parte. In statiile cu semnale mecanice de iesire, acestea vor fi puse pe oprire, in vederea executarii manevrelor.

(2) Miscarile de manevra peste aparatele de cale extreme se efectueaza conform prevederilor din reglementarile specifice si a planului tehnic de exploatare a statiei.

(3) Iesirea convoiului de manevra sau a locomotivelor care manevreaza dincolo de limita incintei statiei, in linie curenta, este admisa numai cu dispozitia scrisa a operatorului care conduce circulatia trenurilor pe sectia respectiva, conform reglementarilor specifice.

Art.174.-(1) Se interzice executarea manevrelor prin imbrancire in statiile cu declivitati mai mari de 2,5 ‰ sau cu panta de la aparatele de cale inspre linia curenta peste 2,5‰, daca lipsesc liniile de evitare sau alte linii care pot face aceasta functie.

(2) Exceptii se admit in statiile cu liniile situate in panta de peste 2,5 ‰ dar nu mai mult de 6 ‰ in sensul manevrei sau cu profil nefavorabil la intrare de peste 2,5 ‰ dar nu mai mult de 6 ‰, daca liniile pe care se executa manevra sunt infundate sau pe aceste linii stationeaza vagoane asigurate cu frane de mana, care sa poata opri vagoanele manevrate prin imbrancire.

(3) De asemenea, se interzice manevra prin imbrancire in rampe de peste 2,5 ‰ in sensul manevrei, daca grupul de vagoane imbrancite nu are frane de mana suficiente, ocupate de agenti, care sa asigure oprirea si mentinerea pe loc a vagoanelor.

Art.175.-(1) Compunerea, echiparea si deservirea trenurilor, aranjarea vagoanelor in trenurile de calatori, mixte si de marfa precum si asezarea locomotivelor in tren se stabilesc in reglementari specifice.

(2) Masa si lungimea trenurilor se stabilesc prin planul de formare a trenurilor si se trec in livretele de mers.

Lungimea unui tren nu trebuie sa depaseasca cea mai mica lungime utila a liniilor de primire-expediere din statiile de pe sectiile pe care circula trenul respectiv. Indrumarea de trenuri mai lungi decat lungimea utila a liniilor de primire-expediere, se admite numai in cazuri deosebite, cu aprobarea gestionarului infrastructurii feroviare publice, conform reglementarilor specifice.

Art.176.-(1) Lungimea utila a liniilor de primire - expediere din fiecare statie se stabileste de gestionarul de infrastructura feroviara si se trece in planul tehnic de exploatare a statiei, tinand seama de urmatoarele:

a.   amplasamentul marcilor de siguranta;

b.   lungimea de potrivire a trenului, intre 10 m si 20 m, dupa situatia locala;

c.   pozitia semnalelor de iesire in sensul de mers;

d.   pozitia coloanelor hidraulice.

(2) Pe baza acestor criterii, se stabileste lungimea utila a liniilor in cazul proiectarii statiilor noi sau la modificarile de statii.

CAPITOLUL 4

LEGAREA VEHICULELOR FEROVIARE

Art.177.-(1) La legarea vagoanelor din trenurile de marfa si mixte, cupla in functie a aparatului de tractiune trebuie sa fie stransa pana la atingerea discurilor tampoanelor.

(2) La legarea vagoanelor din trenurile de calatori, cupla in functie a aparatului de tractiune trebuie sa fie stransa cu inca 1-2 invartituri, dupa atingerea discurilor tampoanelor.

(3) Legarea vagoanelor de calatori intre ele precum si legarea vagoanelor de calatori cu cele de marfa trebuie sa se faca numai dupa oprirea completa a vagoanelor.

(4) Legarea vehiculelor feroviare prevazute cu cupla automata, cu vehicule prevazute cu cuple cu surub se face prin cupla mixta de tractiune care se fixeaza de cupla automata, in care caz ambele vehicule feroviare legate trebuie sa fie prevazute cu tampoane.

(5) Vagoanele cu diferenta de inaltime a centrelor tampoanelor mai mare de 100 mm trebuie sa fie aranjate la urma trenului, cu exceptia trenurilor care au locomotiva impingatoare, pentru care se aplica prevederile din reglementarile specifice.

(6) Legarea, respectiv dezlegarea cuplelor electrice dintre vagoane, intre locomotiva si primul vagon precum si intre locomotive, se stabilesc prin reglementari specifice avizate de AFER.

Art.178.-(1) Responsabil pentru legarea corecta a vagoanelor din tren este personalul care a facut legarea.

(2) Responsabil pentru starea tehnica a aparatelor de legare si de tractiune ale vagoanelor este personalul subunitatii de vagoane.

(3) Responsabil pentru starea tehnica a aparatelor de legare si de tractiune ale locomotivei este personalul subunitatilor de tractiune.

(4)Pentru legarea corecta a locomotivei de primul vagon raspunde mecanicul locomotivei.

Art.180.-(1) Vagoanele cu frana automata activa precum si cele cu frana de mana trebuie sa fie aranjate in corpul trenului cat mai uniform. 

(2) Frana automata a ultimului vagon din tren trebuie sa fie obligatoriu in actiune

In corpul trenului, intre doua frane automate active, nu trebuie sa se gaseasca grupuri de vagoane cu mai mult de 12 osii numai cu conducta de trecere. La urma trenului care circula fara locomotiva impingatoare, in fata ultimelor trei vagoane cu frana activa se admit cel mult patru osii cu conducta de trecere; exceptii se admit la trenurile de marfa si de serviciu, la care ultimul vagon poate fi precedat de patru osii, numai cu conducta de trecere si agent la urma. 

(4) Trenurile de marfa care circula fara locomotiva impingatoare pe distante cu declivitati mai mari de 21 ‰, trebuie sa aiba agent la urma.

(5) De asemenea, indiferent de declivitate, pe portiunea de linie pe care nu sunt asigurate conditii de deplasare a agentului de-a lungul trenului oprit in linie curenta, ultimul vagon din tren trebuie sa aiba cabina de frana corespunzatoare si sa fie ocupata de agent.

(6) Toate franele automate corespunzatoare trebuie sa fie in actiune, cu exceptia cazurilor prevazute in reglementarile specifice.

Art.181.-Pentru mentinerea pe loc a unui tren oprit in linie curenta, franarea trenului trebuie asigurata cu frane de mana pentru toata distanta pe care compunerea trenului nu se modifica, cel putin la procentul de franare stabilit. Cand numarul de frane de mana din tren nu asigura mentinerea pe loc a acestuia, se utilizeaza si saboti de mana deserviti de agenti.

Art.182.-Verificarea functionarii franelor automate din trenurile in stationare se face prin proba completa, proba partiala sau proba de continuitate a franelor, iar in parcurs prin verificarea eficacitatii, in conditiile prevazute de reglementarile specifice in vigoare.

Art.183.-(1) In statiile in care nu exista revizori tehnici de vagoane, pregatirea si revizia tehnica a vagoanelor introduse in trenuri, proba franelor automate, precum si intocmirea notei de frana trebuie sa se efectueze de catre personal cu responsabilitati in siguranta circulatiei instruit si autorizat in acest scop. Stabilirea personalului si modul concret de lucru se prevede in planul tehnic de exploatare a statiei CFR.

(2) Statiile in care se face revizia tehnica a trenurilor in tranzit si proba franelor automate trebuie sa fie prevazute in livretele de mers ale trenurilor.

Art.184.-Se interzice cu desavarsire actionarea valvelor de descarcare de la franele automate active ale vehiculelor din compunerea trenului, dupa terminarea probelor franelor si inainte sau dupa pornirea trenului din statie sau dupa oprirea acestuia in linie curenta, inainte de mentinerea pe loc cu franele de mana si fara ordinul mecanicului.

CAPITOLUL 6

CONDUCEREA CIRCULATIEI TRENURILOR

Art.185.-Organizarea si coordonarea circulatiei trenurilor care utilizeaza infrastructura feroviara publica se realizeaza de catre gestionarul de infrastructura, in conditii de siguranta circulatiei trenurilor, corespunzator structurii sale de organizare. Conducerea operativa a circulatiei trenurilor pe liniile de cale ferata ce apartin infrastructurii feroviare publice se realizeaza de catre operatorii de circulatie.

Art.186.-Date privind circulatia trenurilor se inregistreaza manual sau automat prin instalatie. Inregistrarea manuala se efectueaza conform reglementarilor specifice de catre impiegatul de miscare, operatorul de circulatie si de conducatorii vehiculelor feroviare motoare.

Art.187.-(1) Circulatia trenurilor pe liniile infrastructurii feroviare publice se executa, in conformitate cu prevederile programelor de circulatie, a livretelor de mers si a dispozitiilor operatorului, care conduce circulatia trenurilor pe sectia respectiva.

(2) Dispozitiile operatorului privind circulatia trenurilor pe liniile infrastructurii feroviare publice se executa de catre intreg personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei.

(3) Dispozitiile privind circulatia trenurilor pe liniile infrastructurii feroviare publice trebuie sa fie date numai prin operatorul care conduce circulatia pe sectia respectiva sau prin impiegatul de miscare dispozitor.

Art.188.-(1) Din punct de vedere al executarii serviciului de miscare, fiecare punct de sectionare si tren trebuie sa fie sub conducerea unei singure persoane, astfel:

a.   in punctele de sectionare si la posturile de miscare sau posturile ajutatoare de miscare din linie curenta de catre impiegatul de miscare dispozitor;

b.   in punctele de sectionare situate pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, atat mecanicul care conduce trenul cat si personalul de tren executa numai dispozitiile operatorului, care conduce circulatia pe sectie;

c.   la trenuri pe linie curenta, dispune seful de tren, iar mecanicul care conduce trenul, intregul personal de tren, precum si orice alt personal executa numai dispozitiile sefului de tren;

d.   la trenurile fara sef de tren, pe linie curenta, intregul personal de tren precum si orice alt personal executa dispozitiile mecanicului care conduce trenul.

(2) Prin notiunea de mecanic utilizata la alin.(1) se intelege si conducatorul altor vehicule feroviare motoare, prevederi de amanunt in acest sens fiind stabilite in reglementarile specifice in vigoare avizate de AFER.

Art.189.-(1) La schimbarea planului de mers, seful statiei este obligat sa stabileasca ordinea de ocupare a liniilor de primire - expediere de catre trenuri, astfel incat fiecare tren sa fie primit pe o linie libera, respectiv sa fie expediat de pe o anumita linie. Cu aceasta ocazie se verifica daca sunt respectate reglementarile specifice privind primirea si/sau expedierea simultana a trenurilor.

(2) Trecerea trenurilor fara oprire, de regula, se face pe linia directa.

Art.190.-Liniile de primire-expediere din statii trebuie sa fie folosite numai in acest scop. In cazuri exceptionale ocuparea temporara a acestor linii cu vehicule feroviare se poate face numai cand aceasta s-a prevazut in planul tehnic de exploatare a statiei sau cand s-a obtinut aprobarea operatorului care conduce circulatia pe sectie.

Art.191.-Se interzice ocuparea liniilor de evitare si de scapare cu vehicule feroviare. Exceptii se admit in statiile unde se schimba locomotiva trenului, se ataseaza sau se detaseaza locomotive de multipla tractiune; in aceste cazuri linia de evitare poate fi ocupata temporar cu aceste locomotive. In acest interval de timp linia de evitare nu trebuie folosita pentru primiri si expedieri simultane de trenuri.

Art.192.-(1) Organizarea circulatiei trenurilor se face in functie de instalatiile cu care sunt inzestrate statiile si sectiile de circulatie, utilizandu-se urmatoarele sisteme de circulatie: 

a.   circulatia trenurilor pe baza de cale libera, ceruta si obtinuta prin instalatiile pentru cererea si obtinerea cailor libere;

b.   circulatia trenurilor pe baza blocului de linie semiautomat;

c.   circulatia trenurilor pe baza blocului de linie automat;

d.   circulatia trenurilor pe baza instalatiilor tip dispecer;

e.   conducerea centralizata a circulatiei trenurilor.

(2) Modul de lucru pentru fiecare sistem de circulatie, trecerea de la un sistem de circulatie la altul, verificarea liniei curente, precum si modul in care se procedeaza cand toate mijloacele de telecomunicatie sunt intrerupte se stabilesc prin reglementari specifice avizate de AFER.

CAPITOLUL 7

PRIMIREA SI EXPEDIEREA TRENURILOR

Art.193.-(1) Primirea trenurilor in statie se face pe linie libera, iar in cazuri exceptionale cand nu sunt linii libere, primirea trenurilor se poate face si pe linii ocupate in conditiile stabilite in reglementarile specifice in vigoare. 

(2) In statiile centralizate electrodinamic inzestrate cu semnale de parcurs, primirea trenurilor se poate face folosind aceste semnale care sectioneaza parcursul de primire.

Art.194.-(1) Primirea simultana a trenurilor din directii opuse este interzisa in urmatoarele cazuri:

a.   in statiile de pe linii simple, cand parcursurile de primire a trenurilor si continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie;

b.   in statiile de pe linii simple, chiar daca parcursurile de primire a trenurilor si continuarea acestor parcursuri sunt separate prin linii de evitare sau prin alte linii care pot face aceasta functie, daca unul din trenuri nu are oprire in statie; aceasta restrictie se impune numai atunci cand trenul care circula fara oprire urmeaza sa intretaie la iesirea din statie parcursul de intrare al celuilalt tren;

c.   in statiile de pe liniile duble, daca parcursul sau continuarea parcursului de primire a unuia din trenuri intretaie parcursul de primire al celuilalt tren;

d.   in statiile situate pe sectii cu profil accidentat, care nu au linii de scapare corespunzatoare; aceste statii se stabilesc pe baza unei documentatii care se avizeaza de catre AFER si se aproba de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art.195.- Se interzice primirea simultana a doua trenuri din directii alaturate atunci cand unul din trenuri nu are oprire in statie, iar continuarea parcursului de primire a trenului care opreste intretaie parcursul de expediere al trenului care nu opreste.

Art.196.-(1) Primirea simultana a trenurilor din directii opuse in statiile de pe linii simple, cand parcursurile de primire a trenurilor si continuarea acestor parcursuri nu sunt separate prin linii de evitare sau prin linii care pot face aceasta functie este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a.   macazurile aparatelor de cale care intra in parcursurile de primire a trenurilor sunt centralizate electrodinamic;

b.   liniile pe care se primesc simultan trenurile sunt prevazute cu semnale de iesire individuale;

c.   semnalul de intrare, respectiv semnalul de parcurs care acopera grupa de primire, da informatii despre indicatia semnalului de iesire, respectiv de parcurs;

d.   panta medie ponderata spre statie, pe distanta de franare, inaintea semnalului de intrare, nu depaseste 6 ‰;

e.   panta medie ponderata pe parcursul de primire a trenului nu depaseste 2 ‰;

f.    liniile pe care se primesc simultan trenurile au asigurate un drum de alunecare de cel putin 50 metri pentru liniile abatute si de cel putin 100 metri pentru linia directa;

g.   ambele trenuri sunt franate automat, au instalatiile de control punctual al vitezei in functie si au oprire in statie;

h.   toate semnalele de circulatie care acopera punctul de intersectare a unor parcursuri neseparate prin linii de evitare, de scapare sau alte linii care pot face aceasta functie, precum si semnalele care le preced, sunt prevazute cu inductori de cale in functiune.

(2) Aceste dispozitii se aplica si in cazul statiilor de pe cale dubla, daca parcursul de primire al unuia din trenuri este intretaiat de continuarea parcursului de primire al celuilalt tren.

Art.197.-(1)Cand primirea simultana a trenurilor in statie este interzisa, iar de statie se aproprie simultan doua trenuri, se procedeaza astfel:

a.     se primeste mai intai trenul pentru care conditiile de oprire sau demarare de la semnalul de intrare sunt mai putin favorabile sau trenul care vine de pe sectie cu bloc de linie automat, atunci cand este urmarit de alt tren;

b.     daca cele doua trenuri vin din sens opus si unul din aceste trenuri nu are oprire in statie, primul tren care se primeste este cel cu oprire in statie;

c.  al doilea tren se va primi in statie numai dupa gararea completa a primului tren.

d.  primirea celui de-al doilea tren se va face dupa ce s-au luat masurile necesare de protejare a calatorilor care coboara/urca din/in primul tren.

Modul de procedare in fiecare caz in parte trebuie sa fie prevazut in planul tehnic de exploatare a statiei.

Art.198.-In statiile inzestrate cu cocoasa de triere se admite executarea manevrei de impingere la triere pe continuarea parcursului de primire a trenului, in urmatoarele conditii:

a.     trenul care se primeste sa fie franat automat;

b.     viteza trenului peste macazul de intrare a liniei de primire sa nu depaseasca 20 km/h.

Art.199.-Expedierea unui tren din statie simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers se interzice:

a.   in statiile de pe liniile simple, daca parcursul de expediere a trenului nu este separat de parcursul de primire a celuilalt tren, precum si de continuarea acestui parcurs, prin linii de evitare sau alte linii care pot face aceasta functie;

b.   in statiile de pe liniile duble, daca trenul care se expediaza intretaie parcursul sau continuarea parcursului de primire a trenului care soseste;

c.   in statiile situate pe sectii cu profil nefavorabil, stabilite de gestionarul infrastructurii feroviare publice care nu au linii de scapare corespunzatoare.

Art.200.-(1) Expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi sens, in statiile de pe liniile simple, cand parcursul de expediere a trenului nu este separat de continuarea parcursului de primire, prin linii de evitare sau alte linii care pot face aceasta functie, este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a.   macazurile aparatelor de cale care intra in parcursurile de primire si de expediere a trenurilor sunt centralizate electrodinamic;

b.   linia pe care se primeste trenul este prevazuta cu semnal individual de iesire;

c.   semnalul de intrare da informatii despre indicatia semnalului de iesire;

d.   panta medie ponderata spre statie pe distanta de franare inaintea semnalului de intrare, in sensul primirii trenului nu depaseste 6 ‰;

e.   panta medie ponderata pe parcursul de primire a trenului nu depaseste 2 ‰;

f.    linia de primire a trenului are asigurat un drum de alunecare de cel putin 50 m pentru liniile abatute si de cel putin 100 m pentru liniile directe;

g.   in toate cazurile trenul care se primeste simultan cu expedierea altui tren, in acelasi sens de mers, trebuie sa fie franat automat, sa aiba instalatiile de control punctual al vitezei din cale in functiune, iar trenul care se primeste sa aiba oprire in statia respectiva;

h.   toate semnalele de circulatie care acopera punctul de intersectare al unor parcursuri neseparate prin linii de evitare, sau alte linii care pot face aceasta functie, precum si semnalele care le preced sunt prevazute cu inductori de cale.

(2) Dispozitiile de la alin.(1) se aplica si in cazul statiilor de pe cale dubla, daca trenul care se expediaza intretaie continuarea parcursului trenului care se primeste.

Art.201.-Statiile CFR in care se admite executarea simultana a unui parcurs de manevra cu acces la parcursurile de primire, de expediere sau de trecere, precum si la continuarea acestora, se stabilesc de catre gestionarul infrastructurii feroviare publice. Parcursurile compatibile pe care se pot executa miscari de manevra simultan cu primirea unui tren se stabilesc prin planul tehnic de exploatare a statiei.

CAPITOLUL 8

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND CIRCULATIA TRENURILOR

Art.202.-(1) Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor se stabilesc prin planul de mers si se trec in livretele de mers ale trenurilor.

(2) Viteza maxima a trenurilor la trecerea peste aparatele de cale in abatere este de regula de 30 km/h .

(3) Viteze mai mari de 30 km/h la trecerea peste aparatele de cale in abatere sunt permise atunci cand aparatele de cale de la liniile de primire-expediere sau aparatele de cale ale ramificatiilor din linie curenta permit astfel de viteze. In aceste cazuri, semnalizarea vitezei sporite in abatere se va realiza corespunzator fiecarui caz in parte.

(4) Cand trenul circula prin impingere - fara locomotiva in cap - viteza nu trebuie sa depaseasca 30 km/h .

(5) La primirea trenului pe o linie infundata din statie, viteza de trecere peste macazul aparatului de cale de intrare al liniei de primire nu trebuie sa depaseasca 15 km/h.

(6) La trecerea trenului peste punctele acoperite cu semnale de reducere a vitezei, viteza poate fi de 5 km/h, 10 km/h, 15 km/h , 20 km/h, 25 km/h, 30 km/h sau mai mare - din 10 in 10 km/h - dupa cum semnalele de reducere a vitezei indica una din aceste viteze.

(7) Cand nu s-a semnalizat prin indicatoare una din vitezele de mai sus, viteza va fi cea inscrisa in ordinul de circulatie, in buletinul de avizare a restrictiilor sau in anexa la livretul de mers.

(8) Limitarile permanente de viteza vor fi semnalizate cu indicatoare de viteza si vor fi trecute in livretele de mers. Introducerea de noi limitari de viteza in perioada de valabilitate a planului de mers, este de regula interzisa. In perioada de valabilitate a planului de mers se pot introduce numai restrictii de viteza. In cazuri bine justificate, se admite introducerea de noi limitari de viteza, numai cu avizul autoritatii de stat in transporturile feroviare.

Art.203.-Modul de organizare a circulatiei trenurilor pe sectii cu 2, 3 sau 4 fire de sina rezultand din incalecarea liniilor de cale ferata normala sau a acestora cu linii de cale ferata de alte ecartamente se stabileste de gestionarul infrastructurii, si se aproba de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare cu avizul AFER.

Art.204.-Circulatia trenurilor la interval de timp se face numai in cazuri exceptionale stabilite prin reglementari aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare cu avizul AFER.

CAPITOLUL 9

MIJLOACE DE RESTABILIRE A CIRCULATIEI TRENURILOR

Art.205.-Pentru asigurarea continuitatii proceselor de lucru ale exploatarii si restabilirea rapida a circulatiei in cazuri de accidente sau evenimente feroviare, calamitati -inundatii, caderi de stanci, viscole, incendii si altele asemenea lor - unitatile de cale ferata sunt prevazute cu stocuri de rezerva pentru interventii - sine, materiale de constructii, utilaje, ansambluri sau subansambluri de instalatii si utilaje si altele asemenea lor - si cu mijloace tehnice de interventie.

Art.206.-(1) Dotarea, modul de lucru si sediile mijloacelor de restabilire se mentioneaza in reglementarile specifice, astfel incat sa se asigure operativitate in interventii.

(2) Conducatorii gestionarilor de infrastructura si ai operatorilor de transport feroviar au obligatia sa foloseasca toate mijloacele pe care le au in dotare pentru a limita urmarile evenimentelor si pentru a restabili circulatia trenurilor, in cel mai scurt timp posibil, in conditii de siguranta.

Art.225.-(1) Vehiculele feroviare motoare si vagoanele de calatori trebuie sa fie inzestrate cu frane de mana; vagoanele de marfa trebuie sa fie inzestrate cu frane de mana la peronul aflat la unul din capetele vagonului sau pe partea laterala a vagonului, in procentul stabilit prin actele normative aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

(2) La vagoanele de marfa si de calatori nou construite sau reparate capital, in stare incarcata, frana de mana trebuie sa asigure imobilizarea acestora pe o panta de 35 ‰, la un efort de strangere a volantului de 0,5 kN.

(3) Vehiculele feroviare specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare vor fi inzestrate cu frana automata si de mana.

Art.226.-Locomotivele si vagoanele echipate cu conducte de aer de 5 bar si 10 bar vor fi prevazute cu robinete frontale de inchidere, cu semiacuplarile respective de constructie stanga-dreapta, astfel incat sa nu fie permisa cuplarea din eroare a conductei de 5 bar cu cea de 10 bar.

Art.227.-Locomotivele si vagoanele trebuie sa fie echipate cu aparate de tractiune si legare care sa reziste la o forta de minimum 300 kN.

CAPITOLUL 4

INTRETINEREA, DESERVIREA SI REPARAREA VEHICULELOR FEROVIARE

Art.228.-(1) Conditiile impuse starii tehnice a vehiculelor feroviare precum si normele pentru intretinerea lor se stabilesc prin acte normative si reglementari specifice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.

(2) Se interzice darea in exploatare si introducerea in trenuri a vehiculelor feroviare care au defecte ce prezinta pericol pentru siguranta circulatiei trenurilor precum si a vagoanelor de marfa a caror stare nu asigura integritatea marfurilor incredintate pentru transport.

(3) Nu se admite introducerea in trenurile care transporta calatori a vagoanelor a caror instalatii de incalzire, iluminat electric si sanitare sunt defecte sau care nu asigura indicatorii de calitate prevazuti in actele normative si reglementarile specifice.

Art.229.-Categoriile de reparatii ale vehiculelor feroviare si termenele intre doua reparatii consecutive se stabilesc prin norme tehnice elaborate de catre AFER si aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare. PARTEA IV

VEHICULE FEROVIARE

CAPITOLUL 1

CONDITII GENERALE

Art.207.-Vehiculele feroviare trebuie sa fie proiectate, construite, modernizate, exploatate, intretinute si reparate conform documentatiei tehnice avizate de catre AFER, in conformitate cu actele normative si reglementarile specifice aprobate de autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art.208.-Modificarile constructive ale vehiculelor feroviare se pot face numai in baza documentatiilor tehnice intocmite in acest sens si care sunt avizate de catre AFER.

Art.209.-(1) Vehiculele feroviare trebuie sa fie intretinute permanent in stare de functionare, in asa fel incat sa se asigure parametrii de exploatare stabiliti in reglementari specifice pentru siguranta circulatiei trenurilor.

(2) Agentii economici care in cadrul operatiunilor de transport feroviar utilizeaza vehicule feroviare autorizate sa circule pe infrastructura feroviara publica, trebuie sa tina permanent evidenta acestor vehicule, astfel incat sa nu se depaseasca termenele de reparatii planificate si durata normala de utilizare, stabilita conform actelor normative.

Art.210.-Verificarile si incercarile pentru omologarea de tip si certificarea de conformitate ale vehiculelor feroviare nou construite sau modernizate, a materialelor, componentelor instalatiilor si echipamentelor din structura acestora se vor efectua de catre laboratoarele AFER sau de catre alte laboratoare autorizate sau atestate de catre AFER.

Art.211.-In situatii justificate se poate efectua testarea si incercarea vehiculelor feroviare, utilajelor, instalatiilor, dispozitivelor si materialelor pe unele linii de cale ferata apartinand infrastructurii feroviare publice, cu avizul AFER.

Art.212.-Vehiculele feroviare autorizate sa circule pe infrastructura feroviara publica trebuie sa poarte inscriptiile si semnele reglementare, pentru identificarea si folosirea acestora conform reglementarilor UIC.

Art.213.-Evidenta parcului de locomotive, automotoare, rame electrice si diesel, vagoane de marfa, calatori si speciale se tine de catre operatorii de transport feroviar licentiati si proprietarii acestor vehicule, in baza certificatelor de inmatriculare eliberate de catre AFER, conform normelor internationale sau interne aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare

Art.214.-Toate elementele constructive ale vagoanelor - din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si starii lor tehnice - trebuie sa asigure calitatea de rulare in deplina siguranta a circulatiei trenurilor, la vitezele maxime stabilite, conform normelor aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare si avizate de AFER.

Art.215.-Locomotivele, automotoarele, ramele electrice sau diesel vor avea cartea tehnica individuala, iar vagoanele vor avea fisa de inventariere in care se inscriu principalele caracteristici tehnice de constructie precum si datele de baza privind exploatarea si reparatia lor.

Art.216.-(1) Locomotivele, automotoarele, ramele diesel si ramele electrice vor fi inzestrate si cu: vitezometre si inregistratoare de viteza, dispozitive de siguranta si vigilenta, instalatii pentru controlul punctual al vitezei si cu instalatii de radio - telefon.

(2) Automotoarele si ramele diesel la care nu se poate monta instalatia pentru controlul punctual al vitezei nu vor fi admise in circulatia cu conducere simplificata.

(3) Automotoarele si ramele diesel vor fi inzestrate cel putin cu: vitezometru indicator si inregistrator, dispozitiv de siguranta si vigilenta precum si cu instalatie de radio - telefon, in fiecare post de conducere.

(4) Automotoarele si ramele diesel reparate capital, modernizate sau nou construite, vor fi dotate cu instalatii pentru controlul punctual al vitezei.

(5) Vagoanele de marfa nou construite, modernizate sau reparate capital trebuie sa fie prevazute cu ghereta de frana, intr-o proportie care sa asigure utilizarea acestor vagoane in cazurile in care trenurile trebuie sa fie deservite de agent la urma trenului.

Art.217.-Automotoarele si ramele electrice si diesel vor fi inzestrate si cu instalatii care sa permita conducerea de la un singur post, atunci cand circula cuplate.

Art.218.-Conditiile tehnice si modul de intretinere si de exploatare ale vehiculelor feroviare speciale - pluguri de zapada, masini de burat, masini de ciuruit balast, vagoane macara, drezine UAM si altele asemenea - precum si ale vehiculelor feroviare ce pot fi scoase de pe linie cu bratele - drezine de mana, vagonete de cale, carucioare de masurat calea si altele asemenea- se stabilesc prin documentatia tehnica a producatorului sau prin reglementari specifice.

Art.219.-Pentru fiecare tip de vehicul feroviar detinatorii trebuie sa posede documentatie de constructie, instructiuni de functionare, de intretinere si de reparare - toate acestea actualizate si avizate conform reglementarilor specifice in vigoare.

CAPITOLUL 2

OSII MONTATE

Art.220.-(1) Osiile montate ale vehiculelor feroviare trebuie sa corespunda normelor tehnice interne si internationale.

(2) Inainte de montarea lor in ansamblul vehiculului, osiile montate trebuie sa fie verificate din punct de vedere al existentei fisurilor si al rezistentei de izolatie electrica cu metode de control nedistructiv, in conformitate cu normele tehnice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare. Verificarile respective se fac de catre personal instruit si autorizat de catre AFER, utilizand aparate de control verificate si atestate tehnic de catre AFER.

(3) Intretinerea, revizia si repararea osiilor montate se fac conform prevederilor din reglementarile specifice si normele tehnice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare si avizate de AFER.

Art.221.-(1) Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca osiile montate ale vehiculelor feroviare motoare si/sau remorcate, pentru a fi admise sa circule pe liniile infrastructurii feroviare, sunt cele prevazute la alin.(2)-(17) din prezentul articol.

Distanta intre fetele exterioare ale buzelor rotilor, masurata intre doua puncte situate la 10 mm deasupra cercurilor de rulare ale rotilor in vecinatatea nivelului superior al sinelor trebuie sa fie de:

a.   minimum 1410 mm si maximum 1426 mm - pentru rotile care au diametrul cercului de rulare de minim 840 mm;

b.   minimum 1415 mm si maximum 1426 mm - pentru rotile cu diametrul cercului de rulare cuprins intre 330 mm si 840 mm;

c.   minimum 1418 mm si maximum 1426 mm - pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm de la osiile montate ale vagoanelor de marfa pe doua osii apte sa circule cu viteza maxima de 100 km/h, cu sarcina pe osie de 22,5 tone si cu ampatamentul de minim 8 m;

Distanta intre fetele interioare ale bandajelor - sau a partilor care tin loc de bandaje la rotile monobloc - masurata in pozitia cea mai de jos, intre fetele interioare plane ale rotilor, indiferent de starea de incarcare a vehiculului feroviar -gol sau incarcat - trebuie sa fie de:

a. minimum 1357 mm si maximum 1363 mm pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm;

b. minimum 1359 mm si maximum 1363 mm pentru rotile cu diametrul cercului de rulare cuprins intre 330 mm si 840 mm;

Grosimea buzei rotii masurata la 10 mm deasupra cercului de rulare trebuie sa fie de:

a. minimum 22 mm - pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minim 840 mm;

b. minimum 27,5 mm - pentru rotile cu diametrul cercului de rulare cuprins intre 330 si 840 mm;

c. minimum 25 mm pentru rotile vehiculelor motoare apte sa circule cu o viteza mai mare de 100 km/h.

Conditiile prevazute la alin.(2), (3) si (4) trebuie indeplinite cumulativ.

Inaltimea buzei rotii masurata de la cercul de rulare trebuie sa fie de maxim 36mm.

Grosimea bandajelor rotilor masurata in planul cercului de rulare trebuie sa fie de:

a. minimum 35 mm, pentru vagoanele de calatori;

b. minimum 35 mm, pentru vagoanele de marfa apte sa circule cu viteza maxima de 120 km/h. in regim SS sau **, marcaje care descriu caracteristicile vagoanelor prevazute in normele internationale;

c. minimum 30 mm, pentru vagoanele de marfa apte sa circule in regim S sau in stare goala cu viteza maxima de 120 km/h.;

d. minimum 25 mm, pentru vagoanele de marfa apte sa circule cu viteza maxima de 100 km/h.;

e. minimum 45 mm, la osiile motoare ale vehiculelor feroviare apte sa circule cu o viteza mai mare de 100 km/h.;

f. minimum 35 mm, la osiile cuplare sau motoare ale vehiculelor feroviare apte sa circule cu o viteza maxima cuprinsa intre 80 km/h si 100km/h;

g. minimum 33 mm, la osiile cuplare sau motoare ale vehiculelor feroviare apte sa circule cu o viteza maxima de 80 km/h;

i. minimum 30 mm, la osiile libere si la tendere.

La rotile monobloc, limita de uzura a partii care tine loc de bandaj trebuie sa fie marcata printr-un sant circular concentric cu cercul de rulare al rotii, cu latimea de 6 mm, strunjit pe fata exterioara a rotii; acest sant trebuie sa ramana intotdeauna vizibil pe toata latimea lui.

Cota q_R trebuie sa fie intotdeauna mai mare de 6,5 mm, iar buza rotii sa nu prezinte nici o muchie sau bavura pe fata activa a acesteia la o distanta mai mare de 2 mm de la varful buzei.

Suprafata de rulare a rotilor nu trebuie sa prezinte locuri plane, exfolieri, solzi, sufluri, stirbituri sau aglomerari de material cu o lungime mai mare de:

a. 60 mm si o grosime mai mare de 1mm, pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minimum 630 mm la osiile cu cutii de osie pe rulmenti pentru vagoane apte sa circule cu o viteza maxima de 120 km/h.;

b. 60 mm si o grosime mai mare de 2 mm, pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minimum 630 mm la osiile cu cutii de osie pe cuzineti;

c. 60 mm si o grosime mai mare de 0,7 mm la osiile cu rulmenti si 1 mm la osiile cu cuzineti la vehicule feroviare motoare;

d. 30 mm si o grosime mai mare de 0,5 mm, pentru rotile cu diametrul cercului de rulare cuprins intre 330 si 630 mm;

e. 30 mm, pentru rotile cu diametrul cercului de rulare de minimum 630 mm la vagoane apte sa circule cu o viteza maxima de 160 km/h.;

f. 25 mm si o adancime mai mare de 3 mm pentru suflura sau stirbitura pe suprafata de rulare de la vehicule feroviare motoare.

La vehicule motoare care circula cu viteze mai mari de 100 km/h nu se admit locuri plane, exfolieri, solzi, sufluri, stirbituri sau aglomerari de material pe suprafata de rulare a rotilor.

Bandajul nu trebuie sa fie slabit, spart si sa prezinte fisuri.

Obada rotilor cu spite nu trebuie sa fie sparta din parte in parte si/sau sa aiba o spita rupta sau crapata.

(14) Roata disc sau roata monobloc nu trebuie sa prezinte nici o fisura, urme de deplasare pe osie, butucul rotii fisurat si/sau nici un defect reparat prin sudura, cu exceptia celor reparate prin procedee omologate.

Osia - axa nu trebuie sa prezinte urmatoarele defecte: nici o fisura sau defect reparat prin sudura, deformatii, parti uzate prin frecare care genereaza muchii ascutite, indiferent de adancimea acestora si parti a caror uzura atinge o adancime mai mare de 1 mm.

(16) In cazul atasarii vagoanelor de marfa la trenuri de calatori osiile montate ale acestora trebuie sa se incadreze in conditiile impuse pentru vagoanele de calatori.

Osiile montate deraiate precum si vehiculele feroviare deraiate trebuie sa fie verificate obligatoriu conform prevederilor din reglementarile specifice.

(18) Prevederile de la alin.(4) lit.a si lit.b nu se aplica osiilor intermediare de la vagoanele fara boghiuri, osiilor intermediare ale boghiurilor de la vagoane sau vehiculele feroviare motoare care prin constructie au buzele rotilor subtiate; acestea vor indeplini conditiile prevazute in documentatiile tehnice de constructie si/sau reparare.

(19) Uzura radiala pe cercul de rulare al rotii sa nu fie mai mare de:

a. 5 mm la vehicule motoare care circula cu viteze intre 100 km/h si 160 km/h;

b. 7 mm la vehicule motoare care circula cu viteze intre 80 km/h si 100 km/h inclusiv;

c. 8 mm pentru celelalte vehicule feroviare motoare si tendere.

CAPITOLUL 3

INSTALATIA DE FRANARE SI APARATELE DE TRACTIUNE SI LEGARE

Art.222.-Vehiculele feroviare se doteaza cu instalatii de franare in concordanta cu reglementarile interne si internationale. 

Art.223.-(1) Vehiculele feroviare trebuie sa fie inzestrate cu frane automate cu o functionare sigura in exploatare, asigurand o franare si o defranare progresive si linistite. Forta de franare trebuie sa garanteze oprirea trenului in cazul franarii rapide pe o distanta cel mult egala cu drumul de franare stabilit prin reglementarile specifice, fara blocarea rotilor. La vagoanele de marfa instalatia de frana trebuie sa asigure procentul minim al masei franate in toate cazurile de incarcare admise, prevazute in reglementarile specifice.

(2) Toate vagoanele echipate cu frana cu aer comprimat trebuie sa fie dotate cu regulator de timonerie, care sa asigure in stare nefranata mentinerea in limitele admise stabilite prin documentatiile tehnice si reglementarile specifice a:

a.     distantei dintre saboti si bandajul rotilor;

b.     distantei dintre garniturile de frecare si discul de frana;

Vehiculele feroviare inzestrate cu frana cu aer comprimat trebuie sa fie echipate cu valva de descarcare.

(3) La toate vagoanele echipate cu frana cu aer comprimat trebuie sa fie posibila izolarea instalatiei de frana prin manevrarea unui singur maner pentru un distribuitor. Vagoanele nou construite vor fi inzestrate cu manere de izolare accesibile de pe ambele parti ale vagonului, chiar in situatia in care acesta este incarcat.

(4) Franele automate ale vagoanelor de marfa vor fi echipate cu schimbator gol-incarcat, iar la vagoanele marcate cu 'S' sau 'SS' si cu schimbator marfa - persoane, ale caror manere de actionare trebuie sa fie accesibile de pe ambele parti ale vagonului.

(5) Vagoanele de marfa marcate cu 'SS' vor fi dotate obligatoriu cu instalatie de frana automata progresiva.

(6) Toate vagoanele trebuie sa fie inzestrate cu table parascantei deasupra rotilor franate cu saboti, ale caror dimensiuni si mod de amplasare se stabilesc prin reglementarile specifice, in conformitate cu reglementarile internationale; fac exceptie de la aceasta regula numai vagoanele cu podea neinflamabila.

(7) Toate partile mobile ale sistemului de franare care prin desfacere sau rupere ar putea depasi gabaritul de material rulant sau ar putea cadea pe linie, trebuie sa fie asigurate prin etrieri de siguranta.

Art.224.-Locomotivele, vagoanele de calatori, precum si cele de marfa care sunt inzestrate cu gherete de frana, trebuie sa aiba semnal de alarma. La vagoanele de calatori, manerul de actionare al semnalelor de alarma trebuie sa fie astfel instalat incat actionarea acestuia sa fie posibila fara trecerea printr-o usa, cu exceptia peroanelor de urcare sau a cabinelor de toaleta. Manerele semnalelor de alarma ale vagoanelor de calatori trebuie sa fie sigilate. Robinetul semnalului de alarma nu trebuie sa fie accesibil calatorului.

Art.230.-Reviziile tehnice, intretinerea si reparatiile executate la vehiculele feroviare trebuie sa se realizeze in unitati autorizate de catre AFER. Aceste unitati trebuie sa aiba serviciile de revizie tehnica, intretinere si reparare a vehiculelor feroviare, omologate tehnic si sa utilizeze tehnologii, standuri si dispozitive speciale autorizate sau atestate conform actelor normative in vigoare. Raspunderea pentru calitatea lucrarilor revine personalului de executie, de control tehnic de calitate si de receptie.

Art.231.-(1) Organizarea exploatarii vehiculelor feroviare motoare se efectueaza in subunitatile de tractiune.

(2) Repartizarea pe reteaua cailor ferate romane a subunitatilor de tractiune, dotarea acestora cu constructii, instalatii de echipare, instalatii si utilaje pentru remizarea, intretinerea si repararea vehiculelor feroviare motoare trebuie sa asigure starea tehnica normala a acestora, atat pentru parcul de exploatare cat si pentru parcul auxiliar.

Art.232.-Starea tehnica a vehiculelor feroviare motoare si a vehiculelor feroviare specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare se verifica de catre personalul de specialitate autorizat, conform prevederilor din actele normative si reglementarile specifice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare.

Art.233.-Aparatele de siguranta si control ale vehiculelor feroviare motoare si ale vehiculelor feroviare specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare trebuie sa fie verificate, marcate si sigilate conform prevederilor din actele normative si reglementarilor specifice aprobate de catre autoritatea de stat in transporturile feroviare. La locomotivele cu abur dopurile fuzibile de la cazane trebuie sa fie marcate.

Art.234.-(1) Este interzis sa se lase cu motorul in functiune vehiculele feroviare motoare sau vehiculele feroviare specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare, fara a fi asigurate impotriva pornirii din loc si fara a fi supravegheate de agenti autorizati.

(2) De asemenea, este interzis sa se lase pe liniile depourilor, statiilor sau in linie curenta vehicule feroviare motoare sau vehicule feroviare specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare, care nu sunt asigurate impotriva pornirii din loc.

Art.235.-Sistemele de parascantei cu care sunt inzestrate vehiculele feroviare motoare trebuie sa fie mentinute in stare de functionare.

Art.236.-Curatirea cenusarelor si purjarea cazanelor locomotivelor cu abur se va face numai in locuri special amenajate.

Art.237.-Se interzice stationarea locomotivelor cu abur sub izolatorii liniei de contact.

Art.238.-(1) Se interzice introducerea in trenuri a vehiculelor feroviare motoare si a celor specializate pentru intretinerea si repararea infrastructurii feroviare respectiv a vagoanelor care nu au fost revizuite tehnic si a caror stare tehnica nu asigura conditiile de siguranta a circulatiei trenurilor si de securitate a transporturilor.

(2) Toate categoriile de revizie tehnica trebuie sa se execute de catre personalul autorizat in acest scop.

(3) In statiile unde nu exista personal autorizat pentru efectuarea reviziei tehnice, starea tehnica a vehiculelor feroviare care se introduc in trenuri trebuie sa fie verificata de catre personalul operatorului de transport feroviar prevazut in planul tehnic de exploatare a statiei, iar la prima statie cu personal autorizat se va face revizia tehnica.

Art.239.-(1) Toate trenurile care sosesc, pleaca sau trec prin statii precum si in linie curenta se supravegheaza, pentru a se observa starea tehnica a vagoanelor si a incarcaturii, in vederea depistarii eventualelor defecte care pot periclita siguranta circulatiei trenurilor. Supravegherea trenurilor, obiectivele acestei activitati precum si modul de realizare a acestora se stabilesc in reglementarile specifice.

(2) Supravegherea trenurilor trebuie sa se execute de catre personalul de serviciu stabilit prin reglementarile specifice si de catre orice alt personal feroviar prezent la trecerea trenurilor.

Art.240.-Personalul care executa revizia tehnica a vehiculelor feroviare trebuie sa semnaleze in scris agentilor statiei cazurile in care vehiculele si/sau incarcatura lor pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor.

PARTEA IOBIECTUL INSTRUCTIUNILOR, SFERA DE APLICARE, DEFINIREA SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR SI A EVENIMENTELOR FEROVIARE

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art.1 Operatiunile de transport feroviar trebuie sa se desfasoare in conditii depline de siguranta a circulatiei trenurilor si de securitate a transporturilor.

Art.2 (1) Siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor sunt concepte potrivit carora circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor trebuie sa se desfasoare fara pericol pentru calatori, pentru bunurile incredintate la transport, pentru vehiculele feroviare, pentru infrastructura feroviara, precum si pentru mediul inconjurator.

(2) Conceptul de siguranta a circulatiei trenu-rilor, utilizat in prezenta instructie, se refera atat la circulatia trenurilor cat si la efectuarea manevrelor.

Art.3 Siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor se asigura prin aplicarea si respectarea prevederilor legale in vigoare si a reglementarilor specifice aprobate de catre ministrul transporturilor, precum si a prevederilor din prezentele instructiuni.

Art.4 Actele normative si reglementarile specifice in vigoare sunt obligatorii pentru toti agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar.

Art.5 Prevenirea si cercetarea accidentelor si a evenimentelor feroviare se realizeaza in Romania in conformitate cu prevederile actelor normative, reglementarilor specifice in vigoare, precum si a celor din prezentele instructiuni. In acest sens, agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, au in principal urmatoarele sarcini :

sa organizeze desfasurarea operatiunilor de transport feroviar pe baza actelor normative si a reglementarilor specifice ;

sa organizeze si sa efectueze controlul activitatilor proprii privind siguranta circulatiei trenurilor;

sa utilizeze in activitatile pe care le desfasoara in legatura cu operatiunile de transport feroviar numai produse si/sau servicii care sunt omologate sau agrementate tehnic;

sa participe la cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare, precum si la operatiunile care se desfasoara pentru redeschiderea circulatiei trenurilor;

sa utilizeze in functiile in care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor numai personal care corespunde din punct de vedere profesional, medical si psihologic;

sa aiba, in functie de complexitatea activitatii feroviare, un compartiment, un birou sau un serviciu de siguranta a circulatiei trenurilor, precum si un responsabil cu siguranta circulatiei trenurilor.

Art.6 (1) Daca diferitele aspecte ale aceleiasi probleme sunt cuprinse in mai multe articole ale prezentelor instructiuni, ele trebuie sa fie intelese si aplicate in totalitatea lor.

Nu se pot face modificari, completari si/sau precizari referitoare la Instructiunile de prevenire si cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare si nici nu se pot acorda derogari de la prevederile acestora. In cazuri cu totul exceptionale, acestea se vor face numai prin ordin al ministrului transporturilor.

CAPITOLUL II
Obiectul instructiunilor si sfera de aplicare

Art.7 (1) Prezentele instructiuni reglementeaza preve-nirea si cercetarea faptelor care constituie accidente si evenimente feroviare.

(2) Personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor este obligat sa cunoasca, sa respecte si sa aplice prevederile prezentelor instructiuni.

Art.8 Activitatea de prevenire a accidentelor si a evenimentelor feroviare cuprinde ansamblul masurilor specifice prin care se asigura circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor in depline conditii de siguranta a circulatiei trenurilor si securitate a transporturilor.

Art.9 Cercetarea accidentelor si a evenimentelor fero-viare constituie ansamblul de activitati prin care se stabilesc imprejurarile, in care s-au produs acestea, cauzele, abaterile produse, vinovatii si masurile de prevenire necesare.

Art.10 (1) Prevederile prezentelor instructiuni se aplica agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar.

(2) Pe liniile infrastructurii feroviare construite pe teritoriul Romaniei pe care se executa peage, prevenirea si cercetarea accidentelor si a evenimentelor feroviare se face in conformitate cu prevederile acestor instructiuni si ale conventiilor bilaterale la care Romania este parte.

CAPITOLUL III
Definirea accidentelor si a evenimentelor feroviare

Art.11 In sensul prezentelor instructiuni, accidentele si evenimentele feroviare se definesc ca fiind orice fapte produse in desfasurarea operatiunilor de transport feroviar, clasificate in prezentele instructiuni ca accidente si evenimente feroviare, care intrunesc cumulativ cel putin cate un element mentionat la punctele a, b, c si d, dupa cum urmeaza:

a. au fost savarsite de catre

a.1 personalul care desfasoara operatiuni de transport feroviar;

a.2 terte persoane fizice, pe infrastructura feroviara;

b. au fost produse

b.1 pe infrastructura feroviara;

b.2 in legatura cu circulatia trenurilor;

b.3 in legatura cu efectuarea manevrei vehiculelor feroviare;

b.4 in legatura cu starea si intretinerea liniilor de cale ferata;

b.5 in legatura cu starea vehiculelor feroviare;

b.6 in legatura cu functionarea instalatiilor de siguranta circulatiei;

b.7 in legatura cu transportul calatorilor sau al marfurilor;

c. constituie o incalcare a prevederilor actelor normative si/sau a reglementarilor specifice in legatura cu

c.1 circulatia trenurilor;

c.2 executarea manevrelor;

d.au ca urmare:

d.1 distrugerea sau avarierea vehiculelor feroviare ;

d.2 distrugerea sau avarierea liniilor de cale ferata;

d.3 distrugerea sau avarierea instalatiilor de siguranta circulatiei;

d.4 distrugerea sau avarierea bunurilor transportate;

d.5 vatamarea integritatii corporale a oamenilor;

d.6 perturbatii in circulatia trenurilor;

d.7 perturbatii in activitatea de manevra.

Art.12 Se considera accidente si evenimente feroviare si faptele prevazute in prezentele instructiuni, care nu au avut urmari sau ale caror urmari au fost evitate, dar care au pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor.

CAPITOLUL IV
Clasificarea accidentelor si a evenimentelor feroviare

Art.13 (1) Accidentele feroviare sunt faptele deosebit de grave produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare insemnate pagube materiale si/sau victime omenesti.

(2) Accidentele feroviare se clasifica in functie de gradul de periculozitate si de urmari, in urmatoarele categorii:

categoria I - accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra care au avut ca urmare

distrugeri si degradari care sa necesite casarea vehiculelor feroviare de orice fel, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele;

avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii capitale la locomotive, automotoare si vagoane de calatori;

distrugerea sau degradarea caii ferate si/sau a lucrarilor de arta, care sa necesite reparatii capitale la liniile de cale ferata pe o distanta de cel putin 1000 m sau casarea si inlocuirea unor lucrari de arta;

victime omenesti (morti).

(3) De asemenea, se considera accidente feroviare de categoria I si ciocnirea trenurilor de calatori intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare sau stationare, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele, chiar daca accidentul respectiv nu a avut nici o urmare.

categoria a II a - accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare

avarii la vehiculele feroviare cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele, care sa necesite reparatii generale la locomotive, automotoare si vagoane de calatori, reparatii capitale la vagoane de marfa;

avarierea liniilor si lucrarilor de arta pentru repararea carora sunt necesare lucrari de reparatii capitale la lucrarile de arta sau la liniile de cale ferata pe distante cuprinse intre 500 si 1000 m;

raniti, care in urma producerii accidentului feroviar, se incadreaza, potrivit dispozitiilor legale, in gradul I de invaliditate.

categoria a III a - accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor care au avut ca urmare

avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare, reparatii periodice la vagoane de calatori si marfa;

avarierea liniilor de cale ferata, pentru repararea carora sunt necesare lucrari de reparatii capitale pe distante cuprinse intre 100-500 m;

raniti, care in urma producerii accidentului feroviar, se incadreaza, potrivit dispozitiilor legale, in gradul II de invaliditate. 

Art.14 (1) Evenimentele feroviare sunt faptele grave produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare:

in circulatia trenurilor: avarii la vehiculele feroviare care necesita reparatii curente;

la manevra: avarii la vehiculele feroviare care necesita reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare, reparatii periodice la vagoane de calatori si marfa sau reparatii curente la vehicule feroviare de orice fel.

(2) Evenimentele feroviare se incadreaza, in functie de gradul de periculozitate si de urmari, in urmatoarele grupe:

Grupa A - Evenimente feroviare deosebit de grave:

1. expedieri sau plecari de trenuri cand calea este ocupata (tren contra tren sau unul dupa altul, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice), ajungerile de trenuri intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare, precum si ciocnirile de trenuri de marfa intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare sau stationare, daca prin urmarile avute nu se incadreaza la 'accidente feroviare';

2. primiri sau intrari de trenuri in statie pe linie ocupata cu atacarea primului macaz din parcursul de intrare, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; primiri de trenuri cu marca de siguranta inchisa la intrare;

3. primirea simultana a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers pe parcursuri incompatibile, precum si primiri de trenuri cu marca de siguranta inchisa in capatul opus, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; expedieri sau plecari de trenuri cu marca de siguranta inchisa; acostari de trenuri intre ele sau cu vehicule feroviare in stationare sau in miscare, daca prin urmarile avute nu se incadreaza la 'accidente feroviare';

4. deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor aflate in circulatie pe infrastructura feroviara, in linie curenta sau pe parcursurile de primire/expediere din statiile de cale ferata;

5. expedieri de trenuri:

fara cale libera sau fara consimtamantul in bloc al statiei vecine;

fara ordinul operatorului de circulatie pe sectiile cu conducerea centralizata a circulatiei trenurilor;

in alta directie de mers decat cea prevazuta, cu atacarea macazului care da acces la alta directie de mers;

6. expedierea sau plecarea trenurilor dintr-un punct de sectionare fara a avea dreptul de a ocupa linia curenta, iesirea convoiului de manevra respectiv a locomotivei care manevreaza, dincolo de limita statiei sau a postului de miscare in linie curenta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

7. nerespectarea opririlor itinerarice ale trenurilor stabilite in mersul de tren;

8. depasirea semnalelor si indicatoarelor care ordona 'oprirea' sau 'manevra interzisa' si a marcilor de siguranta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

9. depasirea vitezelor maxime admise de liniile de cale ferata, de restrictiile de viteza, precum si expedieri de trenuri fara ordin de circulatie privind reducerea vitezei;

10. neintroducerea restrictiilor de viteza sau a inchiderilor de linie in cazurile prevazute in reglementarile specifice, neacoperirea cu semnale mobile a portiunilor de linii de cale ferata inchise sau slabite;

11. scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din linie curenta sau din puncte de sectionare, care se angajeaza pe parcursul de primire sau expediere, pe linia curenta sau pe linia de evitare;

12. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor, vehiculelor feroviare si a altor bunuri similare, de catre transporturile cu gabarit depasit, de vagoane cu incarcatura deplasata sau cu partile mobile neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese sau subansamble ale vehiculelor feroviare sau ale incarcaturii din vagoane;

13. neremedierea defectiunilor sau neverificarea instalatiilor de centralizare si telecomanda, avand ca urmare efectuarea de comenzi eronate care au pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor;

14. dezavorarea parcursului de intrare sau iesire inainte ca trenul sa fi depasit ultimul macaz din parcursul comandat;

15. nedarea dispozitiei pentru inchiderea barierei sau neinchiderea barierei de la trecerile la nivel pazite conform dispozitiei primite, in vederea trecerii trenurilor, a convoaielor de manevra sau a locomotivelor izolate;

16. lovirea de catre trenuri a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, sculelor, pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere;

17. deraieri, tamponari sau acostari la manevra care necesita reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare si/sau reparatii periodice la vagoane de calatori;

18. parasirea postului fara aprobare sau neexecutarea atributiilor stabilite, dupa luarea serviciului in primire, de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, precum si executarea de catre acesta a atributiilor de serviciu sub influenta consumului de bauturi alcoolice.

Grupa B - Evenimente feroviare grave

1. neretragerea si/sau neoprirea manevrei conform reglementarilor specifice si a prevederilor din planul tehnic de exploatare, in vederea primirii, expedierii sau trecerii trenurilor;

2. indrumarea trenurilor cu procentul de masa franata neasigurat si/sau cu conducta generala de aer intrerupta, indiferent daca procentul de masa franata este sau nu asigurat;

3. executarea eronata, incompleta, precum si neexecutarea sau neverificarea parcursurilor de intrare, iesire sau trecere a trenurilor;

4. expedieri de trenuri fara ordin de circulatie, in cazurile cand reglementarile specifice prevad inmanarea obligatorie a acestuia;

5. nerespectarea conditiilor inscrise in ordinul de circulatie, privind circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor ;

6. indrumarea in neregula a transporturilor cu gabarit depasit sau a vagoanelor incarcate fara respectarea reglementarilor specifice (sarcina pe osie depasita, incarcatura deplasata, neasigurata si altele similare ), care ar putea afecta siguranta circulatiei trenurilor, dar fara a avea alte urmari;

7. ruperi sau dezlegari de trenuri de calatori;

8. serpuirea liniilor de cale ferata, intredeschideri de macazuri, ruperi de osii, biele, bandaje, supraincalzirea lagarului de osie, caderea pieselor apartinand vehiculelor feroviare sau a incarcaturii din vagoane si altele similare lor, care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor din cauza nefectuarii reviziilor sau a neremedierii defectiunilor constatate la acestea.

9. primirea, expedierea sau trecerea trenurilor printr-un punct de sectionare, fara darea comenzilor la posturile de macazuri.

10. neridicarea sabotilor de mana de la vehiculele feroviare aflate in compunerea trenurilor sau a convoaielor de manevra, inainte de punerea in miscare a acestora;

11. receptionarea sau darea in exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata cat si a pieselor sau a instalatiilor fixe, incomplete sau cu defecte care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor;

12. deraieri, tamponari sau acostari la manevra care au ca urmare avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii curente la locomotive, automotoare si vagoane de calatori sau reparatii periodice la vagoane de marfa;

13. lovirea de catre convoaie de manevra a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, sculelor, pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere;

14. ruperea sigiliilor de la instalatiile de siguranta circulatiei trenurilor, fara respectarea reglementarilor specifice;

15. executarea serviciului de catre personal care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, fara a fi autorizat si fara a fi apt medical si psihologic;

Grupa C - Alte evenimente feroviare

1. manipularea nereglementara a instalatiilor de centralizare (semnale, aparate de bloc si altele similare), care poate duce la perturbatii in circulatie sau la deranjamente;

2. stationarea vehiculelor feroviare peste marcile de siguranta, dupa terminarea activitatilor de manevra;

3. atacarea in fals a macazurilor la manevra;

4. deraieri, tamponari sau acostari la manevra ce au avut ca urmare avarii, care au necesitat reparatii curente la vagoanele de marfa;

5. nedarea semnalului de atentie de catre conducatorii vehiculelor feroviare la trecerea acestora pe langa indicatorul de fluier sau paleta de semnalizare a echipei, cu exceptia vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe liniile de cale ferata cu bratele;

6. incendii la vehiculele feroviare avand ca urmare avarii care necesita reparatii curente la locomotive, automotoare si vagoane de orice fel, precum si reparatii periodice sau curente pentru cazurile produse in activitatea de manevra;

7. orice alt eveniment feroviar care nu este nominalizat in grupele A si B, dar care a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor.

Art.15 (1) Nu sunt accidente si evenimente feroviare inchiderile accidentale de linii din cauze naturale (inundatii, alunecari de teren si alte calamitati), lovirea de catre vehiculele rutiere a instalatiilor de la trecerile la nivel, precum si incendiile la cladiri, cu sau fara urmari pentru calea ferata; acestea se vor aviza, conform reglementarilor din prezentele instructiuni, stabilite pentru accidente si evenimente feroviare.

(2) De asemenea, nu sunt accidente si evenimente feroviare lovirea vehiculelor rutiere in linie curenta sau la trecerile la nivel de catre vehiculele feroviare; acestea se vor aviza conform reglementarilor din prezentele instructiuni, stabilite pentru accidente si evenimente feroviare. Imediat ce a fost incunostintat, seful celei mai apropiate statii va aviza organul local de cercetare al politiei si, impreuna cu reprezentantii subunitatilor de intretinere a infrastructurii feroviare, se vor deplasa imediat la fata locului si vor da tot concursul, pentru restrangerea si lichidarea urmarilor, in vederea redeschiderii circulatiei feroviare si rutiere.

(3) In functie de urmarile avute, atunci cand datorita acestor cazuri s-a produs: inchiderea circulatiei trenurilor, distrugerea vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata si a instalatiilor, precum si avarierea bunurilor transportate sau victime omenesti din randul calatorilor sau al personalului feroviar, se vor prezenta la fata locului organele de cercetare prevazute in coloana 4 din anexa nr.1 la prezentele instructiuni; avizarea si cercetarea faptelor produse in aceste cazuri, se va face ca si in cazul producerii accidentelor si evenimentelor feroviare.

(4) Pe langa sarcinile ce ii revin in redeschiderea circulatiei trenurilor si in inlaturarea acestor fapte, personalul feroviar are obligatia de a coopera cu organele de cercetare si urmarire penala ale autoritatilor publice prevazute in actele normative in vigoare.

Art.16 (1) Eventualele fapte produse cu intentie de terte persoane fizice, in scopul perturbarii activitatii de transport feroviar sau distrugerii de bunuri materiale nu se incadreaza ca accidente sau evenimente feroviare potrivit prezentelor instructiuni si nu se vor inregistra in statistica accidentelor si evenimentelor feroviare.

(2) Dupa producerea faptelor prevazute la alin.(1), seful subunitatii pe raza careia s-au produs, va aviza imediat, telefonic si in scris organele de urmarire penala ale politiei si ale parchetului, precum si conducerile agentilor economici implicati.

PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A EVENIMENTELOR FEROVIARE

CAPITOLUL V
Organizarea activitatii de prevenire a accidentelor si a evenimentelor feroviare

Art.17 Activitatea de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare se realizeaza de catre personalul cu atributii de conducere, instruire, indrumare si control, cat si de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor.

Art.18 Personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor este obligat sa cunoasca si sa aplice intocmai actele normative si reglementarile specifice functiei pe care o indeplineste.

Art.19 Personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor va fi instruit, autorizat si examinat periodic din punct de vedere profesional, medical si psihologic, conform reglementarilor specifice .

Art.20 (1) Personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor care nu-si indeplineste in mod repetat atributiile de serviciu sau care, prin activitatea lui pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor, va fi sanctionat disciplinar, potrivit dispozitiilor legale.

(2) In cazul in care se constata ca personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, incalca in mod grav sau repetat reglementarile legale in vigoare sau are un nivel profesional scazut, se vor lua imediat masuri pentru reexaminarea profesionala a acestuia. In aceste cazuri, Autoritatea Feroviara Romana - AFER poate, potrivit reglementarilor specifice, suspenda sau retrage autorizatia acestui personal.

Art.21 (1) Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire, indrumare si control, a personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor se efectueaza de catre conducerea agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar sau de catre imputernicitii acestora.

(2) In situatia in care instruirea se efectueaza in centre specializate, acestea vor fi autorizate de catre Autoritatea Feroviara Romana-AFER, conform prevederilor legale in vigoare.

Art.22 Personalul de specialitate al agentilor economici ce asigura pregatirea, perfectionarea si autorizarea personalului propriu care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, trebuie sa fie atestat de catre Autoritatea Feroviara Romana – AFER.

CAPITOLUL VI
Obligatiile personalului agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar

VI -1 Obligatiile personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor

Art.23 Personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, dupa luarea serviciului in primire, are urmatoarele obligatii:

sa-si exercite atributiile de serviciu fara intrerupere, cu respectarea actelor normative si a reglementarilor specifice, pana la predarea serviciului catre o alta persoana autorizata;

atunci cand constata o incalcare a actelor normative sau a reglementarilor specifice referitoare la siguranta circulatiei trenurilor, sa ia masuri potrivit competentei, pentru a asigura respectarea acestora;

sa sesizeze, prin raport de eveniment adresat conducatorului subunitatii din care face parte, orice abatere savarsita in legatura cu siguranta circulatiei trenurilor; in cazul in care abaterea savarsita pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor, va lua masuri imediate de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare si va instiinta imediat conducerea subunitatii pe raza careia s-a produs aceasta abatere pentru luarea masurilor ce se impun in acest caz;

atunci cand sunt identificate defectiuni privind starea infrastructurii feroviare, a vehiculelor feroviare sau a marfurilor incarcate in vagoane, care pot periclita siguranta circulatiei trenurilor, pana la remedierea acestora, sa ia masuri de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare.

VI-2. Obligatiile personalului de conducere, instruire, indrumare si control care are atributii privind siguranta circulatiei trenurilor.

Art.24 Pentru prevenirea accidentelor si evenimentelor feroviare, personalul de conducere al agentilor economici are urmatoarele obligatii :

sa stabileasca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

sa asigure conditiile necesare pentru insusirea integrala si la timp de catre personal a prevederilor actelor normative si a reglementarilor specifice;

sa sanctioneze, potrivit reglemen-tarilor legale, cu exigenta abaterile savarsite de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

sa asigure aplicarea masurilor stabilite in dosarele de cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare;

sa organizeze si sa asigure efectuarea activitatii de control;

sa asigure, conform actelor normative, stimularea personalului care previne accidentele si evenimentele feroviare sau care contribuie la inlaturarea urmarilor acestora;

Art.25 Pentru prevenirea accidentelor si evenimentelor feroviare personalul cu atributii de instruire, de indrumare si control are urmatoarele obligatii:

sa se convinga ca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor au fost insusite si se executa intocmai;

sa-si exercite cu competenta atributiile proprii legate de siguranta circulatiei trenurilor;

sa cunoasca aptitudinile, gradul de pregatire si modul de comportare al personalului din subordinea directa, care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

sa utilizeze in functiile legate de siguranta circulatiei trenurilor numai personal care corespunde din punct de vedere profesional, medical si psihologic;

sa execute activitatea de control dupa metodologia stabilita si conform programului aprobat potrivit reglementarilor specifice in vigoare;

sa faca verificarea la intrarea si in timpul serviciului a starii fizice a personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

sa sanctioneze cu exigenta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, abaterile sesizate sau constatate in activitatea personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

sa propuna stimularea, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare, a personalului care previne accidentele si evenimentele feroviare sau care contribuie la inlaturarea urmarilor acestora;

sa urmareasca efectuarea examinarilor profesionale, medicale si psihologice de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor ;

sa prelucreze si sa analizeze periodic, conform reglementarilor specifice, abaterile privind siguranta circulatiei trenurilor;

sa ia si alte masuri, specifice locurilor de munca, pentru prevenirea abaterilor si evitarea producerii accidentelor si evenimentelor feroviare.

CAPITOLUL VII
Raspunderile personalului agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar

Art.26 Pentru neindeplinirea sarcinilor ce-i revin, privind siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor, personalul agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, raspunde disciplinar, contraventional, material si/sau penal, dupa caz, potrivit prevederilor legale in vigoare.

CAPITOLUL VIII
Analizele de siguranta circulatiei trenurilor

Art.27 Agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, trebuie sa organizeze si sa efectueze analize de siguranta circulatiei trenurilor, lunar, trimestrial si anual, conform reglementarilor specifice aprobate prin ordin al ministrului transporturilor.

Art. 28 Analizele de siguranta a circulatiei trenurilor reprezinta o componenta a muncii de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare, in cadrul carora se prelucreaza abaterile savarsite produse in siguranta circulatiei trenurilor precum si modul aplicare a masurilor stabilite.

Art.29 Analizele de siguranta circulatiei trenurilor constituie un mijloc pentru perfectionarea cunostintelor profesionale ale personalului, care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor.

Art.30 Periodic, conform reglementarilor specifice in vigoare, Autoritatea Feroviara Romana-AFER, va analiza activitatea agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar privind prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare. La aceste analize va fi invitata si va participa si conducerea unor agenti economici al caror personal a produs accidente si evenimente feroviare sau care au dus o munca de prevenire necorespunzatoare. Cu ocazia acestor analize se vor stabili masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare.

CERCETAREA ACCIDENTELOR SI A EVENIMENTELOR FEROVIARE

CAPITOLUL IX
Avizarea accidentelor si a evenimentelor feroviare

Art.31 Personalul agentului economic ce desfasoara operatiuni de transport feroviar, care a luat la cunostinta despre producerea unui accident sau eveniment feroviar, este obligat sa anunte imediat conducerea subunitatii respective. Conducatorul acestei subunitati este obligat, in acest caz, sa incunostinteze de indata pe seful statiei sau inlocuitorul sau.

Art.32 (1) Avizarea accidentelor si a evenimentelor fero-viare, in toate cazurile, se face de catre seful statiei sau inlocuitorul sau si se realizeaza in doua etape:

instiintarea verbala, cuprinzand primele informatii privind accidentele si evenimentele feroviare;

avizarea propriu-zisa (scrisa), care va cuprinde constatarile facute la locul producerii accidentelor sau evenimentelor feroviare ;

(2) In cazul accidentelor si evenimentelor feroviare produse pe infrastructura feroviara CFR, seful statiei sau inlocuitorul sau, dupa transmiterea instiintarii verbale catre operatorul de la regulatorul de circulatie, se va deplasa imediat la locul producerii accidentului sau evenimentului feroviar, impreuna cu sefii subunitatilor locale convocati; in acest caz seful statiei sau inlocuitorul sau are urmatoarele obligatii:

sa constate proportia si urmarile accidentului sau evenimentului feroviar si daca sunt accidentati;

sa ia masuri, pana la sosirea comisiei de cercetare, pentru paza locului, in vederea pastrarii intacte a indiciilor, probelor si urmelor care pot conduce la stabilirea cauzelor si a vinovatilor si pentru impiedicarea extinderii distrugerilor si pagubelor;

sa solicite, dupa caz, restabilirea comunicatiilor telefonice intrerupte, instalarea unui telefon portativ si/sau iluminarea locului producerii accidentului sau evenimentului feroviar;

sa avizeze, in cazul producerii accidentelor feroviare, prin telefon sau prin orice alt mijloc, Parchetul si reprezentantii organelor de specialitate la nivel teritorial ai Ministerului de Interne, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, conform reglementarilor legale in vigoare;

sa constate starea personalului, efectuand proba cu alcoolscopul si, daca este necesar, sa ia masurile prevazute de reglementarile in vigoare privind recoltarea probei de sange;

sa ia primele declaratii personalului implicat si eventualilor martori;

sa intocmeasca si sa transmita imediat prin telefonograma avizarea accidentului sau a evenimentului feroviar operatorului de serviciu de la regulatorul de circulatie.

(3) In cazul cand accidentul sau evenimentul feroviar nu s-a produs pe infrastructura feroviara CFR, atributiile stabilite la alin. (2), lit.a, b, c, e si f revin conducatorului subunitatii agentului economic sau, dupa caz, responsabilului cu siguranta circulatiei trenurilor. Si in acest caz avizarea accidentului sau evenimentului feroviar se va face de catre seful statiei sau inlocuitorul sau, care are obligatia de a se deplasa imediat la locul producerii accidentului sau a evenimentului feroviar.

Art.33 (1) Avizarea accidentelor sau a evenimentelor feroviare are prioritate fata de orice alta comunicare.

(2) Pe sectiile nedeservite de regulator de circulatie sau cand comunicatiile telefonice sunt intrerupte, se va solicita prin orice mijloace (radio, telefon mobil, curier) celei mai apropiate statii cu posibilitati de comunicare, sa transmita telefonograma de avizare.

(3) Telefonograma de avizare va cuprinde:

data, ora si locul unde s-a produs accidentul sau evenimentul feroviar;

descrierea, urmarile si proportiile acestuia;

mijloacele de interventie necesare;

autoritatile publice prevazute la art.32 alin.(2) lit.d ,care nu au putut fi avizate de catre seful statiei sau inlocuitorul sau;

alte informatii necesar a fi cunoscute.

Art.34 (1) Dupa primirea avizarii, operatorul de serviciu de la regulatorul de circulatie aduce la cunostinta conducatorului turei de serviciu, instiintarea verbala si sub semnatura, avizarea scrisa:

(2) Conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie este obligat sa avizeze imediat telefonic si prin telefonograma pe:

conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie regional;

dispecerul energetic feroviar, cand s-au produs avarii la linia de contact sau cand se impune intreruperea alimentarii cu energie electrica a liniei de contact;

autoritatile publice prevazute la art.32 alin.(2) care nu au putut fi avizate de seful statiei sau inlocuitorul sau.

Art.35 Conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie regional va aviza imediat, telefonic si prin telefonograma, in urmatoarea ordine de urgenta, pe:

revizorul de serviciu de la compartimentul regional de siguranta circulatiei trenurilor;

conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie central al gestionarului de infrastructura feroviara;

agentii economici implicati in producerea accidentului sau evenimentului feroviar, conform reglementarilor in vigoare.

Art.36 (1) Revizorul de serviciu de la compartimentul regional de siguranta circulatiei trenurilor, va aviza:

telefonic pe conducatorul comparti-mentului regional de siguranta circulatiei si pe presedintele comisiei de cercetare in cazul producerii evenimentelor feroviare;

prin telefon si prin telefonograma, pe revizorul de serviciu de la compartimentul central de siguranta circulatiei trenurilor, respectiv pe inspectorul de stat de serviciu la Inspectoratul Feroviar Teritorial din cadrul Autoritatii Feroviare Romane–AFER.Inspectorii de stat de serviciu de la Inspectoratele Feroviare Teritoriale vor aviza pe inspectorul de stat de serviciu la Inspectoratul de Stat Feroviar.

Presedintele comisiei de cercetare are obligatia de a se informa asupra componentei comisiei si de a aviza telefonic membrii acesteia, conform datelor prevazute in anexa nr.1 la prezentele instructiuni.

In afara acestor atributii, revizorul de serviciu la compartimentul regional de siguranta circulatiei trenurilor este obligat:

a. sa faca incadrarea preliminara in accidente sau evenimente feroviare, conform prevederilor prezentelor instructiuni;

b. sa urmareasca indrumarea si circulatia mijloacelor de interventie pana la locul producerii accidentelor sau evenimentelor feroviare.

Art. 37 (1) Revizorul de serviciu la compartimentul cen-tral de siguranta circulatiei trenurilor, va aviza imediat:

a. telefonic si in scris, prin “nota de avizare”, pe inspectorul de stat de serviciu la Autoritatea Feroviara Romana – AFER in cazul producerii accidentelor si evenimentelor feroviare din grupele A1 - A4;

b. telefonic, conducerile agentilor economici implicati, in cazul producerii accidentelor si evenimentelor feroviare din grupele A1 - A4;

(2) Inspectorul de stat de serviciu la Autoritatea Feroviara Romana – AFER, dupa primirea avizarii producerii accidentelor si evenimentelor feroviare din grupele A1 - A4, va anunta imediat telefonic, pe inspectorul de stat sef. De asemenea, va informa telefonic si prin 'nota scrisa' la cabinetul ministrului transporturilor.

(3) Atunci cand ministrul transporturilor considera ca este necesar, numeste prin ordin presedintele si membrii comisiei de cercetare a accidentului feroviar, iar cand nu s-a emis un astfel de ordin aceasta se va face de catre inspectorul de stat sef din cadrul Autoritatii Feroviare Romane - AFER.

Art.38 (1) Conducerea compartimentului central de sigu-ranta circulatiei trenurilor va informa in scris pe inspectorul de stat sef si conducerea gestionarului de infrastructura feroviara, zilnic pana la ora 8⁰⁰ a fiecarei zi lucratoare despre accidentele si evenimentele feroviare produse in ultimele 24 ore.

(2) In zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, informarea scrisa privind accidentele si evenimentele feroviare produse in ultimele 24 ore se va face de catre dispecerul central al gestionarului de infrastructura feroviara.

(3) Inspectorul de stat de serviciu de la Autoritatea Feroviara Romana -AFER, dupa primirea situatiei accidentelor si evenimentelor feroviare produse in ultimele 24 ore, va intocmi 'nota informativa' si sub semnatura inspectorului de stat sef, o va prezenta la cabinetul ministrului transporturilor pana la ora 9³⁰ a zilei in care a primit informarea scrisa.

(4) Circuitul informatiilor privind avizarea acci-dentelor si evenimentelor feroviare este prezentat in anexa nr.2.

Art.39 Pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie, care a luat la cunostinta despre producerea unui accident sau eveniment feroviar, va proceda la:

avizarea telefonica privind accidentul sau evenimentul feroviar ;

indrumarea la fata locului a sefului celei mai apropiate statii sau inlocuitorului sau sau a altor organe competente care vor indeplini obligatiile sefului de statie.

Art.40 (1) Pentru accidentele si evenimentele feroviare produse in linie curenta, obligatiile prevazute la articolele precedente pentru seful de statie sau inlocuitorul sau, revin sefului statiei celei mai apropiate de locul producerii acestora.

(2) In cazul producerii de accidente si evenimente feroviare in statii sau in puncte de sectionare neprevazute cu sef de statie, cand seful statiei sau inlocuitorul sau nu se pot prezenta in timp util la locul evenimentului, obligatiile sefului de statie revin impiegatului de miscare de serviciu.

Art.41 Mijloacele de interventie necesare pentru inla-turarea urmarilor produse de catre accidentele si evenimentele feroviare, se vor stabili, solicita si indruma conform reglementarilor specifice pentru aceste cazuri.

Circulatia mijloacelor de interventie se va efectua cu prioritate, peste orice rang al trenurilor.

Art.42 Tainuirea si/sau neavizarea accidentelor si a eve-nimentelor feroviare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform reglementarilor in vigoare.

CAPITOLUL X
Masuri pentru inlaturarea urmarilor accidentelor si ale evenimentelor feroviare

Art.43 Persoanele imputernicite ale Parchetului, Ministerului de Interne, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prezente la locul producerii accidentelor si evenimentelor feroviare, vor actiona astfel ca operatiile de restabilire a circulatiei trenurilor sa poata incepe in cel mai scurt timp posibil.

Art.44 (1) Pentru accidentele si evenimentele feroviare produse pe infrastructura feroviara CFR, la care inlaturarea urmarilor nu necesita mijloace de interventie, seful statiei sau inlocuitorul sau, impreuna cu ceilalti sefi ai subunitatilor care se afla la locul producerii acestora, dupa examinarea situatiei de pe teren, in afara obligatiilor prevazute pentru seful de statie sau inlocuitorul sau in aceste cazuri, vor lua si urmatoarele masuri pentru:

restabilirea circulatiei trenurilor;

asigurarea securitatii marfurilor din mijloacele de transport avariate si transportarea lor in continuare;

(2) Atunci cand accidentele si evenimentele feroviare nu s-au produs pe infrastructura feroviara CFR, atributiile prevazute la alin.(1), revin conducatorului subunitatii agentului economic sau, dupa caz, responsabilului cu siguranta circulatiei trenurilor.

Art.45 Pentru accidentele si evenimentele feroviare la care inlaturarea urmarilor necesita mijloace de interventie, restabilirea circulatiei trenurilor se va face dupa un plan stabilit de catre reprezentantul agentului economic pe a carui infrastructura feroviara s-au produs acestea, impreuna cu conducatorul mijlocului de interventie.

Inceperea actiunilor de inlaturare a urmarilor produse de accidentele sau evenimentele feroviare se poate face numai cu aprobarea presedintelui comisiei de cercetare.

CAPITOLUL XI
Efectuarea cercetarii accidentelor si evenimentelor feroviare

Art.46 Cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare se face de catre comisiile prevazute in anexa nr.1.

Art.47 (1) Locul cercetarii este, de regula, acela unde s-au produs accidentele si evenimentele feroviare.

(2) In cazul cand acestea s-au produs in linie curenta, primele cercetari se vor face la fata locului, iar continuarea lor, in statia care a facut avizarea si a luat primele masuri.

(3) Conditiile de lucru pentru comisia de cercetare se asigura de catre agentul economic pe ale carui linii de cale ferata s-a produs accidentul sau evenimentul feroviar.

Art.48 Personalul implicat in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare trebuie sa ramana la dispozitia comisiei de cercetare atat timp cat este necesar.

Art.49 (1) Pana la sosirea comisiei de cercetare, seful statiei sau inlocuitorul sau, impreuna cu ceilalti sefi de subunitati, in cazul accidentelor si evenimentelor feroviare produse pe infrastructura feroviara CFR, vor face primele constatari in legatura cu producerea acestora, vor lua declaratii personalului implicat, dupa care vor incheia un proces verbal de constatare preliminara.

(2) In cazul in care accidentul sau evenimentul feroviar nu s-a produs pe infrastructura feroviara CFR, atributiile stabilite la alin.(1), revin conducatorului subunitatii agentului economic sau, dupa caz, responsabilului cu siguranta circulatiei trenurilor.

(3) Procesul verbal de constatare preliminara si declaratiile luate se vor preda presedintelui comisiei de cercetare.

Art.50 (1) Pentru stabilirea cauzelor si a vinovatilor care au determinat producerea accidentului sau evenimentului feroviar, comisia de cercetare va examina si va verifica amanuntit, dupa caz, urmatoarele:

starea caii ferate ;

starea vehiculelor feroviare ;

starea franelor, inclusiv verificarea sabotilor ;

starea aparatelor, dispozitivelor de siguranta si vigilenta de pe locomotiva (regulator, graduator, controler, schimbator sau inversor de mers, robinetul mecanicului, banda vitezometrica, dispozitive de siguranta si vigilenta, INDUSI si alte dispozitive similare);

starea instalatiilor de siguranta circulatiei;

evidentele privind desfasurarea activitatilor de circulatie a trenurilor si de efectuare a manevrelor.

(2) Constatarile comisiei de cercetare se consemneaza intr-un proces verbal, semnat de toti membrii acesteia.

(3) Pentru accidentele feroviare, stabilirea imprejurarilor in care s-au produs, a cauzelor care le-au determinat si a persoanelor care au legatura cu producerea acestora, se face in colaborare cu organele Parchetului si reprezentantii la nivel teritorial ai Ministerului de Interne, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;

(4) Comisia de cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare va asculta personalul feroviar si alte persoane, luand si relatii scrise, adresand intrebarile pentru stabilirea cauzelor, imprejurarilor si a vinovatilor de producerea acestora.

Art.51 Personalul de conducere, instruire, indrumare si control al agentilor economici implicati in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare, aflat la locul producerii acestora, sau in trenurile cu care acestea au fost produse, este obligat sa participe la efectuarea primelor constatari si cercetari preliminare, impreuna cu seful statiei sau inlocuitorul sau.

Art.52 In cazul ruperilor sau dezlegarilor de trenuri de calatori in linie curenta, daca trenul isi poate continua mersul, cercetarea si stabilirea cauzelor se vor face in prima statie din parcurs.

Art.53 (1) Daca cercetarea accidentului sau evenimentului feroviar nu implica retinerea trenului, seful statiei in care se fac primele cercetari va rupe sigiliul de la vitezometrul locomotivei, in prezenta mecanicului si va aplica stampila statiei pe banda vitezometrica, fara a o scoate din aparat dupa care va aplica sigiliul statiei.

(2) Daca trenul a fost retinut in statie in vederea cercetarilor, banda vitezometrului va fi scoasa de catre un membru al comisiei de cercetare in prezenta mecanicului si va fi semnata de amandoi.

(3) Pentru tipurile de vitezometre fara banda se procedeaza conform reglementarilor specifice in vigoare pentru acest tip de instalatie.

Art.54 (1) Membrii comisiei vor organiza intocmirea si/sau colectarea documentelor componente ale dosarului de cercetare a accidentului sau evenimentului feroviar.

(2) Toate aceste documente vor fi verificate si certificate pentru exactitate prin semnatura si stampila sefilor de subunitati.

Art.55 In cazul in care, cu ocazia cercetarilor, se constata fapte care atrag raspunderea altor persoane, cercetarea se va extinde si asupra acestora.

Art.56 In cazul in care unele persoane nu pot fi aduse la locul stabilit pentru cercetare, un membru al comisiei, desemnat de catre presedintele comisiei, se va deplasa la locul unde se afla acestea, pentru a le lua relatii scrise.

Art.57 Pentru accidentele si evenimentele feroviare care se produc datorita nerespectarii normelor tehnice de constructie, modernizare, intretinere si reparare a infrastructurii feroviare sau vehiculelor feroviare de catre agentii economici care efectueaza lucrari de constructie, modernizare, intretinere si reparare a elementelor infrastructurii feroviare sau vehiculelor feroviare, raspunderea se va stabili potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Art.58 (1) Relatiile scrise in legatura cu producerea acci-dentelor si evenimentelor feroviare vor contine in preambul datele de identificare ale persoanelor ascultate (nume si prenume, functia, locul unde face serviciul, starea civila, domiciliul stabil, actul de identitate -cod numeric, locul si data emiterii ) si vor fi semnate de acestea.

(2) In cazul cand cei care trebuie sa dea relatii scrise sunt in imposibilitate de a scrie, declaratiile lor vor fi scrise de unul din membrii comisiei de cercetare. Declaratia va fi completata cu formula 'data in fata noastra la data de . ' si va fi semnata de catre membrii comisiei care au asistat la luarea ei.

(3) Relatiile scrise luate de la persoanele implicate in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare vor fi semnate de catre toti membrii comisiei.

Art.59 Contradictiile din declaratii se vor lamuri prin confruntarea si ascultarea celor care se contrazic, intocmindu-se proces verbal de confruntare, conform anexei nr.3.

Art.60 Comisia de cercetare este obligata sa analizeze toate probele invocate in aparare de persoanele invinuite de producerea accidentelor sau evenimentelor feroviare. Persoanele invinuite au dreptul de a cere sa se asculte martori si sa prezinte orice alte probe in apararea lor.

Art.61 (1) Finalizarea cercetarilor se va face prin intoc-mirea raportului de cercetare, dupa modelul din anexa nr.4.

(2) Comisia de cercetare poate propune condu-catorului agentului economic, care urmeaza sa se inregistreze cu accidentul sau evenimentul feroviar, sesizarea Parchetului si in alte cazuri pentru care, potrivit prevederilor legale in vigoare si celor ale prezentelor instructiuni, sesizarea acestuia nu este obligatorie.

Art.62 (1) Cercetarea accidentelor si evenimentelor fero-viare se va definitiva in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data producerii acestora. In acest termen se include si timpul pentru obtinerea avizelor si a aprobarilor.

(2) In cazul in care, din motive obiective impuse de anumite analize, cercetari suplimentare, expertize nu se poate respecta termenul prevazut la alin.(1), presedintele comisiei de cercetare va cere in scris aprobarea depasirii termenului de finalizare a cercetarii; depasirea termenului se aproba de catre cel care a numit comisia de cercetare, respectiv de catre:

ministrul transporturilor sau, dupa caz, inspectorul de stat sef, pentru accidentele feroviare;

conducatorul agentului economic din cadrul caruia provine presedintele comisiei, pentru toate evenimentele feroviare produse, dar nu mai mult de 5 zile lucratoare. In cazul in care finalizarea cercetarii evenimentelor feroviare necesita depasirea termenului prevazut la alin.(1) cu mai mult de 5 zile, cererea de prelungire se face de catre conducatorul agentului economic din cadrul caruia provine presedintele comisiei de cercetare.

Cererea scrisa de prelungire se supune spre aprobare inspectorului de stat sef teritorial din cadrul Autoritatii Feroviare Romane –AFER.

Art.63 Dosarul de cercetare trebuie sa contina piesele prevazute in anexa nr.5.

Art.64 Copiile dosarelor de cercetare se transmit de catre presedintele comisiei, conducerilor agentilor economici implicati in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare, pentru aplicarea masurilor stabilite.

Art.65 (1) In cazul evenimentelor feroviare, cand exista divergente intre membrii comisiei dupa intocmirea dosarului de cercetare, finalizarea cercetarii se poate face de catre Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane-AFER, la cererea scrisa a presedintelui comisiei de cercetare, la care se anexeaza dosarul de cercetare nefinalizat; in acest caz presedintele si membrii comisiei de cercetare din cadru Autoritatii Feroviare Romane-AFER, se numesc de catre inspectorul de stat sef.

(2) Comisia de cercetare numita de catre inspectorul de stat sef conform prevederilor de la alin.(1), va analiza, verifica si completa, dupa caz, dosarul de cercetare .

(3) Dupa finalizare, dosarul de cercetare se avizeaza de catre inspectorul de stat sef.

(4) Masurile stabilite in urma finalizarii dosarului de cercetare sunt obligatorii pentru toti agentii economici implicati in producerea evenimentului feroviar.

CAPITOLUL XII
Verificarea, avizarea si aprobarea dosarelor de cercetare a accidentelor si a evenimentelor feroviare

Art.66 Dupa finalizarea cercetarii, presedintele comisiei va inainta dosarele de cercetare, dupa cum urmeaza:

a. ministrului transporturilor spre aprobare, pentru cazurile in care comisia de cercetare a fost stabilita prin ordinul acestuia;

b. conducatorilor agentilor economici implicati in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare, pentru aplicarea masurilor stabilite, in celelalte cazuri.

Art.67 Presedintele comisiei va transmite o copie a raportului de cercetare a accidentelor sau evenimentelor feroviare, Inspectoratului Feroviar Teritorial din cadrul Autoritatii Feroviare Romane - AFER, in termen de 3 zile lucratoare de la data aprobarii dosarului de cercetare sau, dupa caz, de la data primirii acestuia in vederea aplicarii masurilor stabilite.

Art.68 (1) Dupa finalizarea dosarelor de cercetare, Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane -AFER, poate solicita, aceste dosare pentru verificare si avizare, direct sau prin inspectoratele sale teritoriale. Dosarele de cercetare solicitate se inainteaza de catre presedintele comisiei de cercetare, in termen de maximum 3 zile lucratoare, de la primirea solicitarii.

(2) In cazul cand dosarul de cercetare a fost solicitat de la conducerea agentului economic pentru verificare, acesta va fi inaintat Inspec-toratului de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane - AFER, in termen de maxi-mum 10 zile lucratoare, de la primirea solicitarii.

(3) In cazul in care dosarul de cercetare este intocmit incorect sau este incomplet, Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane - AFER, va solicita in scris modificarea sau completarea lui precizand motivele si termenul de rezolvare.

(4) Dupa primirea dosarului de cercetare, in urma verificarii, care nu va depasi 10 zile lucratoare, Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane -AFER va inapoia dosarul pentru aplicarea masurilor stabilite, insotit de un aviz scris privind rezultatele verificarii.

(5) Un exemplar al avizului se pastreaza la copia raportului de cercetare din dosarul verificat.

(6) Avizul scris devine parte integranta a dosarului de cercetare.

Art.69 Masurile stabilite prin dosarele de cercetare sunt obligatorii pentru toti agentii economici implicati in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare.

Art.70 In cazul accidentelor feroviare, Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane -AFER va trimite o copie a dosarului de cercetare, in vederea aplicarii masurilor stabilite, conducerii fiecarui agent economic implicat in producerea accidentului feroviar. Masurile aplicate vor fi comunicate Inspectoratului de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane -AFER de catre fiecare agent economic, in termen de 10 zile lucratoare de la primirea dosarului de cercetare.

Art.71 Originalele dosarelor de cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare se pastreaza la compartimentele de siguranta a circulatiei trenurilor ale agentilor economici din care fac parte presedintii comisiilor de cercetare; o copie a dosarului de cercetare se pastreaza la compartimentele de siguranta circulatiei trenurilor ale agentilor economici implicati in producerea accidentelor si evenimentelor feroviare.

Art.72 (1) Dosarele de cercetare ale accidentelor feroviare se transmit, obligatoriu, de catre Inspectoratul de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane -AFER, la Parchetele pe a caror raza de activitate s-au produs accidentele feroviare.

(2) Dosarele de cercetare ale evenimentelor feroviare prevazute la art.14 grupele A1-A3, se vor trimite obligatoriu de catre conducatorul agentului economic care are personal vinovat de producerea acestora, la Parchetele pe a caror raza de activitate s-au produs evenimentele feroviar.

(3) Dosarele de cercetare ale celorlalte evenimente feroviare pot fi trimise la Parchetele pe a caror raza de activitate s-au produs evenimentele feroviare, cand se considera necesar, de catre conducatorul agentului economic care are personal vinovat de producerea acestora;

(4) Masurile prevazute la alineatele (1), (2) si (3) se vor lua independent de aplicarea sanctiunilor disciplinare .

CAPITOLUL XIII
Dispozitii pentru cazuri speciale

Art.73 In cazul in care, la producerea accidentelor si evenimentelor feroviare a fost implicat si personal care face parte din unitatile militare, utilizat pe baza de conventii, precum si in cazul in care intre victime se gaseste si personal din aceste unitati, comisia de cercetare va solicita unitatii militare respective, un delegat. Cercetarea si aplicarea masurilor stabilite se va face potrivit prevederilor prezentelor instructiuni.

CAPITOLUL XIV
Evidenta si statistica accidentelor si evenimentelor feroviare

Art.74 (1) Agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar sunt obligati sa tina evidenta accidentelor si evenimentelor feroviare si sa completeze “Registrul pentru evidenta accidentelor si evenimentelor feroviare” al carui model este prevazut in anexa nr.6. Acestia vor inregistra si evidentia numai accidentele si evenimentele feroviare produse de personalul propriu sau cele produse din cauze tehnice, dupa cum rezulta din dosarul de cercetare aprobat conform prevederilor prezentelor instructiuni.

(2) Autoritatea Feroviara Romana-AFER, pe baza rapoartelor de cercetare, intocmeste evidenta si statistica accidentelor si evenimentelor feroviare.

Art.75 (1) Furnizarea datelor statistice privind acci-dentele si evenimentele feroviare, pentru Comisia Nationala de Statistica si pentru organismele feroviare internationale se face numai de catre Autoritatea Feroviara Romana - AFER, pe machetele stabilite de catre acestea.

(2) Lunar, trimestrial, semestrial si anual compartimentele centrale de siguranta circulatiei trenurilor ale agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar vor intocmi statistica evenimentelor de cale ferata pe formularul tip prevazut in anexa nr.7. Un exemplar din aceste evidente statistice va fi transmis Inspectoratului de Stat Feroviar din cadrul Autoritatii Feroviare Romane - AFER.

CAPITOLUL XV
Dispozitii finale

Art.76 (1) Dosarele de cercetare si orice acte in legatura cu producerea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare pot fi consultate de catre personalul agentilor economici implicati in producerea acestora.

(2) La cererea scrisa a organelor de specialitate, legal abilitate, ale autoritatilor publice, dosarele de cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare, pot fi puse la dispozitia acestora, in original sau in copie, conform reglementarilor legale in vigoare.

Art.77 Anexele nr.1-7 fac parte integranta din prezenta instructie.

CAPITOLUL I

MIJLOACE DE INTERVENTIE SI PERSONAL PENTRU INTERVENTII

Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA, denumita in continuare CFR SA, ca gestionar al infrastructurii feroviare publice si operatorii feroviari licentiati, denumiti in continuare operatori feroviari, ale caror vehicule sau/si personal au fost antrenate in evenimentul de cale ferata, trebuie sa intervina la timp si eficient pentru inlaturarea urmarilor evenimentului de cale ferata si redeschiderea circulatiei. In acest scop se utilizeaza mijloace de interventie adecvate si formatii de lucru specializate.

Circulatia mijloacelor de interventie constituie o activitate de transport in interes propriu, ce se desfasoara in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu prevederile prezentei instructii.

Mijloacele de interventie sunt

trenuri de interventie aflate in gestiunea CFR SA;

vagoane de ajutor pentru cale normala si pentru cale ingusta, apartinand operatorilor feroviari.

In afara trenurilor de interventie, conducerea regionalelor CF poate dispune si

Utilizarea macaralelor feroviare diesel sau a automacaralelor din dotarea CFR SA, precum si orice alte mijloace apartinand subunitatilor sau sectiilor din zona.

Echipele de interventie utilizate la evenimente de cale ferata sunt:

echipe specializate ale CFR SA – pentru deservirea trenurilor de interventie si pentru lucrari la linii si instalatii;

echipe specializate asigurate de operatorii feroviari, alcatuite din personal autorizat pentru interventii la materialul rulant (si la linii – in cazul in care detin infrastructura feroviara privata).

Mijloacele de interventie si echipele de interventie actioneaza in urmatoarele conditii:

trenurile de interventie si vagoanele de ajutor se doteaza in mod corespunzator pentru a fi apte sa inlature, in timpul cel mai scurt urmarile evenimentelor de cale ferata;

circulatia trenurilor de interventie si a vagoanelor de ajutor se organizeaza in asa fel incat acestea sa se poata deplasa si sosi pentru interventii la locul evenimentului de cale ferata in cel mai scurt timp posibil de la avizare;

echipele specializate trebuie sa fie dotate cu utilajele necesare lucrarilor de restabilire a circulatiei si sa se poata deplasa, in cel mai scurt timp posibil de la avizare, pentru a interveni cu eficienta la locul evenimentului de cale ferata.

In activitatea mijloacelor de interventie si a echipelor de interventie se vor respecta instructiile de serviciu, ordinele si reglementarile in vigoare, reglementarile Instructiei de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune si instalatiilor de ridicat, prescriptiile tehnice ale utilajelor, alte norme si dispozitii specifice emise de autoritatile de stat din domeniul respectiv.

CAPITOLUL 2

CLASIFICAREA SI ORGANIZAREA MIJLOACELOR DE INTERVENTIE SI A ECHIPELOR UTILIZATE

Clasificarea mijloacelor de interventie

Pe infrastructura feroviara se utilizeaza mijloace de interventie:

2.1.1. Trenuri de interventie cu macara diesel.

2.1.2. Trenuri de interventie specializate, dotate cu instalatii de vinciuri hidraulice.

2.1.3. Trenuri pentru stingerea incendiilor.

2.1.4. Vagoane de ajutor de cale normala si ingusta.

Caracteristicile generale ale trenurilor de interventie sunt cuprinse in Anexa 3.

Datele tehnice ale macaralelor diesel sunt cuprinse in Anexa 11.

Caracteristicile generale ale vagoanelor de ajutor sunt cuprinse in Anexa 4.

3.4. Cazurile in care sunt solicitate mijloacele de interventie

3.4.1. Trenul de interventie cu macara va fi solicitat, de regula, in urmatoarele cazuri:

3.4.1.1.Locomotiva rasturnata, asezata transversal fata de linie sau alaturi de linie inchizand gabaritul de libera trecere;

3.4.1.2. Locomotiva fara boghiuri deraiata, asezata transversal fata de linie sau cu toate osiile departate de firul exterior al sinei cu mai mult de 20 cm;

3.4.1.3. Locomotiva cu boghiuri deraiata, asezata transversal fata de linie sau deraiata de doua sau mai multe osii, departate de firul exterior al sinei cu mai mult de 20 cm;

3.4.1.4. Un vagon de calatori sau un vagon de marfa incarcat, rasturnat sau deraiat asezat transversal fata de linie;

3.4.1.5. Vagoane de marfa goale, rasturnate, asezate transversal fata de linie;

3.4.1.6. Vagoane pe boghiuri deraiate si necirculabile.

3.4.2. Trenul de interventie specializat cu instalatii de vinciuri hidraulice va fi solicitat in toate cazurile de deraieri, in special pe linii electrificate, cand nu este posibila actiunea trenului de interventie cu macara sau cand se apreciaza ca actiunea concomitenta sau alternata cu acesta poate scurta timpul de actionare.

3.4.3. Vagonul de ajutor se va solicita in toate cazurile cand nu este necesara actionarea cu trenurile de interventie.

3.5. Solicitarea si aprobarea de indrumare a mijloacelor de interventie in cazul unui eveniment de cale ferata.

3.5.1 Pe baza avizarii primite, conform Instructiei pentru prevenirea, cercetarea si tratarea evenimentelor de cale ferata, compartimentul de siguranta circulatiei din cadrul regionalei cf, aproba indrumarea mijloacelor de interventie de pe raza regionalei proprii.

3.5.2. In cazul in care este necesara (si) actiunea unor mijloace de interventie de pe alte regionale, acestea vor fi solicitate de compartimentul de siguranta circulatiei din cadrul regionalei cf, prin telefonograma, la compartimentul de siguranta circulatiei din cadrul CFR-S.A. care va dispune indrumarea mijlocului de interventie solicitat.

3.6. Datele pe care trebuie sa le cuprinda avizarea telefonica de solicitare a mijlocului de interventie

In cazul necesitatii indrumarii trenului de interventie sau a vagonului de ajutor in caz de evenimente de cale ferata, avizarea telefonica va cuprinde;

3.6.1. Tipul si numarul locomotivelor si al vagoanelor deraiate sau rasturnate si pozitia lor fata de linie;

3.6.2. Existenta intre vagoanele deraiate a unor vagoane incarcate cu marfuri explovizibile, spontan incendiabile, radioactive, toxice, corosive etc;

3.6.3. Felul mijlocului de interventie necesar pentru a deschide circulatia trenurilor in termenul cel mai scurt;

3.6.4. Cand se solicita tren de interventie cu macara, se vor comunica date informative privind terenul pentru calarea macaralei (in rambleu, inaltimea acestuia, langa capul podului), precum si starea terenului (pamant rezistent, pietris, pamant cu rezistenta slaba, inmuiat de ape) si date care sa permita indrumarea macaralei cu bratul in directia necesara pentru interventie.

3.8. Solicitarea echipei de interventie

3.8.l. Echipa de interventie va fi solicitata de seful statiei, prin telefon, de la revizia de vagoane, districtul de intretinere linii si de instalatii, atunci cand in statie au deraiat vagoane fara inchiderea gabaritului de libera trecere ale celorlalte linii.

3.8.2.Echipa de interventie impreuna cu aparatele de ridicat, se va deplasa la locul evenimentului de cale ferata. In cazul cand echipa de interventie nu are personal suficient, se va solicita sprijin de la sectia linii.

CAPITOLUL 4

REMIZAREA, INDRUMAREA, CIRCULATIA SI MANEVRAREA TRENURILOR DE INTERVENTIE

4.1. Indatoririle sefului de subunitate, ale conducatorului trenului de interventie si ale regulatoarelor de circulatie in legatura cu remizarea si indrumarea vehiculelor respective:

4.1.1. Trenul de interventie va fi garat pe o linie din incinta unitatii de domiciliu situata astfel incat accesul locomotivei pentru remorcare sa se poata face pe cat posibil pe la ambele capete. Pe aceasta linie nu se vor mai gara si alte vehicule.

4.1.2. In cazul indrumarii la evenimente de cale ferata, trenul de interventie va iesi din subunitatea de domiciliu in termen de maximum de 30 minute ziua, respectiv noaptea, socotit de la ora primirii avizarii.

4.1.3.Trenul de interventie va fi insotit de conducatorul mijlocului de interventie, cand este indrumat la evenimente de cale ferata.

4.1.4. Inainte de indrumare, trenul de interventie va fi revizuit din punct de vedere tehnic, facandu-I-se inclusiv proba franei.

4.1.5.Cand trenul de interventie a fost indrumat pentru diferite lucrari in statii sau pe linii industriale, pe timp de noapte se vor respecta si urmatoarele:

4.1.5.1. Este interzis sa fie remizat pe linii industriale.

4.1.5.2. Este interzis ca macaraua sa ramana calata.

4.1.5.3. In statii trenul de interventie va fi remizat pe o linie libera, pe cat posibil cu acces pe ambele capete.

4.1.5.4. Compartimentul de Siguranta Circulatiei din centralul CFR_S.A. in cazuri bine justificate, poate da dispozitii privind remizarea trenurilor de interventie pe timp de noapte, in alt mod.

4.2. Liniile pe care pot circula trenurile de interventie dcu macara si vitezele de circulatie

Trenul de interventie cu macara circula numai pe liniile admise prin caietul cu datele caracteristice ale liniilor si podurilor, precum si cele pentru care se da aviz in scris de catre specialistul de linii de cale ferata.

Datele tehnice referitoare la macara, precum si la vagonul macara si vagonul portcontragreutati, pentru circulatia in trenul de interventie, sunt cuprinse in Anexa 12.

Vitezele maxime de circulatie ale trenurilor de interventie cu macara sunt prevazute in instructia de remorcare si franare a trenurilor si in caietul cu datele caracteristice ale liniilor si podurilor.

In cazul in care in compunere exista vehicule a caror viteza de circulatie este mai mica decat viteza de circulatie a trenului de interventie prevazuta in instructia de remorcare si franare, conducatorul trenului de interventie va instiinta in scris pe impiegatul de miscare al statiei de indrumare.

4.6. Manevrarea garniturii trenurilor de interventie si masuri pentru prevenirea unor evenimente de cale ferata.

4.6.1. In scopul prevenirii evenimentelor de cale ferata in timpul circulatiei trenurilor de interventie, personalul macaralei verifica daca toate ansamblele si subansamblele macaralei si ale vagonului portbrat si portcontragreutati sunt bine asigurate; personalul de deservire a instalatiei de vinciuri hidraulice va lua masuri ca toate echipamentele sa fie bine fixate si asigurate.

4.6.2. Trenul de interventie va fi insotit de conducatorul de manevra care executa sarcinile de serviciu ce-I revin din instructii, privind executarea manevrei, compunerea si descompunerea trenului de interventie, semnalizarea trenului in circulatie, a liniilor inchise pentru lucru etc. Agentul autorizat conducator de manevra, face parte din personalul normat al trenului de interventie.

4.6.3. In timpul lucrului mijlocului de interventie, masurile de asigurare a conditiilor tehnice de lucru si de protectia muncii cad in sarcina conducatorului mijlocului de interventie.

4.6.4. Manevrarea trenului de interventie cu macara se va efectua numai cu o singura locomotiva. Peste poduri mai lungi, intre locomotiva si macara se va afla in permanenta vagonul portbrat sau oricare alt vagon din compunerea trenului de interventie.

4.6.5. Pentru prevenirea evenimentelor de cale ferata ce se pot produce in timpul lucrului in statii si pe liniile din afara statiilor CFR, conducatorii trenurilor de interventie si ai vagoanelor de ajutor sunt obligati sa respecte si urmatoarele indicatii:

4.6.5.1.Inainte de inceperea lucrarilor pe liniile din statii sau din halte de miscare, vor lua legatura cu impiegatul de miscare de serviciu si vor inscrie in registrul de revizie a liniilor si instalatiilor SC, liniile ce trebuie inchise in vederea asigurarii spatiului de lucru necesar trenului de interventie sau vagonului de ajutor.

4.6.5.2. Trenul de interventie cu macara se va manevra pe linia de lucru stabilita, numai cu avizul scris al organelor de intretinere, din care sa rezulte precis ca linia permite sarcina pe osie a trenului de interventie, viteza de circulatie si asigurarea gabaritului de libera trecere. Acest aviz se va inscrie in registrul de bord al trenului de interventie

4.6.5.3 Nu se va incepe lucrul pe linii traversate de trasee electrice sau telefonice, pana cand nu se va asigura spatiul de lucru necesar macaralei.

Este interzis sa se lucreze pe liniile electrificate inainte de scoaterea liniei de contact de sub tensiune, legarea ei la pamant si luarea masurilor corespunzatoare pentru asigurarea spatiului de lucru necesar. Confirmarea scoaterii liniei de contact de sub tensiune si legarea ei la pamant se va face de catre impiegatul de miscare si va fi inscrisa in registrul de bord al trenului interventie;

Dupa gararea trenului de interventie cu macara pe linia de lucru se va detasa locomotiva de la tren (cu sau fara vagoane – dupa caz), apoi linia pe care se gaseste macaraua, cat si liniile din raza de actiune a acesteia, se vor inchide si semnaliza, potrivit prevederilor din instructia de semnalizare;

Trenul de interventie cu macara ca fi tintuit cu franele de mana iar macaraua si cu sabotii de mana;

Dupa terminarea lucrarii se va inlatura calajul macaralei, se va revizui starea caii la locul unde a fost calata macaraua, urmarind daca nu s-au produs tasari de teren cu influente negative asupra sigurantei circulatiei. In cazul aparitiei unor astfel de tasari de teren, personalul de intretinere linii va lua masuri de remediere a acestora.