GENETICA UMANA

GENETICA UMANA

Cariotipul uman normal (1956 - H. Tijo si A Levan)

Cariotip = totalitate a cromozomilor din celulele somatice (2n)

-metafazici (grosime maxima) - fotografiati , masurati , asezati, pe perechi de omologi , incepand cu cei mai mari si terminand cu cei mai mici.

Stabilirea perechilor de omologi se face tinand cont de criterii morfologice : lungime , forma, pozitia centromerilor, prezenta satelitilor , nr de benzi.

Cariotipul uman normal = 46 cromozomi = 23 perechi

-44 autozomi + 2 heterozomi -XX la ♀

- XY la ♂

Cei 46 de cromozomi sunt grupati in 7 grupe, in functie de marime, notate de la A→G. Grupa A include cei mai mari cromozomi , gr. G cei mai mici.

X apartine grupei C este metacentric ; Y apartine grupei G, este acrocentric, fara satelit si ¼ din X.

Dupa pozitia centromerului, cariotipul uman contine cromozomi:

- metacentrici(M) - cu bratele egale ; centromer in regiunea mediana

- submetacentrici(sm) - cu bratele inegale; centromer in regiunea submediana

- acrocentrici(a) - centromer in regiunea terminala , foarte aproape de un capat.

Grupele - A, C , F contin cromozomi metacentrici

B crom. submetacentrici

E crom. submetacentric si metacentric

D si G acrocentrici cu sateliti(constrictie secundara) ; Y nu are sateliti.

Bandarea cromozomilor

Identificarea cromozomilor se realizeaza cu ajutorul tehnicilor de bandare = colorare cu anumite substante.

Bandarea se bazeaza afinitatea diferita a portiunilor cromozomiale pt un colorant (Giemsa).

Fiecare cromozom are o succesiune (benzi G) specifice de benzi , generate de prezenta eucromatinei, sau heterocromatinei ca si de compozitia chimica de baze azotate a ADN.

Benzile - sunt identice in cromozomii omologi

- nu se modifica , fiind la fel in orice fel de celula , tesut.

Importanta bandarii - identificare perechilor de omologi

- recunoasterea restructurarilor cromozomiale

= remanieri cromozomiale - translocatii

- aditii

- deletii

- inversii

Cromozomul Y contine gene ce determina sexul ♂ , indiferent de nr. cromozomilor X, dar numai in prezenta lui X => 0Y =letal.

Cromozomul X determina sexul ♀ doar in absenta lui Y.

- contine gene majore .

- unul din cei 2X este inactivat (heterocromatinizat) => cromatina sexuala.

- reprezinta 5% din genomul uman.

Kinetocorul se afla la nivelul centromerului , cate unul pe fiecare cromatida, asigura atasarea , in profaza a cromozomului de filamentele fusului de diviziune.

La unii cromozomi pe bratul scurt (p) se afla o constrictie secundara urmata de satelit.

constrictie sec. centromer

p= brat scurt

q= brat lung

Y nu are satelit si este 1/4 din X

Telomer capat rotunjit al cromozomului ;

- rol de a mentine idividualitatea cromoz. ;

- deletia lor poate determina fuzionarea cromozomilor.

Determinismul genetic al unor caractere umane

Toate trasaturile morfo-anatomice, fiziologice, biochimice si comportamentale sunt determinate de interactiunea genotip-mediu.

Unele trasaturi sunt det. de o singura gena = determinism genic monofactorial (monogenic) ; alte trasaturi (inteligenta, pigmentatia pielii, talia) sunt determinate de interactiunea mai multor gene nealele si asemiena caractere au un determinism genicmultifactorial (polienic).

Caractere monofactoriale = monogenice

-cele morfoanatomice: - forma - capului - alungit =DOLICOCEFALIA - recesiv

- rotund = BRAHICEFALIA - dominant

- ochilor

- pleoapelor

- degetelor si a unghiilor

- lungimea si densitatea sprancenelor si genelor

- gropita mentoniera (din barbie)

- forma si grosimea buzelor

- forma - lata a nasului - dominant

- ingusta a nasului - recesiv

Profilul nasului = trasatura ereditara influentata de sex ; forma convexa fiind mai frecvent la ♂.

Nas lung , borcanat - dominant

Strungareata = spatiul dintre incisivi - dominant

Pistrui pe fata , dreptaci , obezitate - dominant

Par - carliontat - dominant la ♀

- drept - recesiv la ♂ => copil cu par ondulat (semidominanta)

Vocea umana

♂- bas(AA) ♀- soprana(AA)

- bariton(Aa) - mezosoprana(Aa)

- tenor(aa)    - altista(aa)

Aa=semidominanta

Amprente digitale = DERMATOGLIFE

Caractere multifactoriale - poligenice

polialelia -gr. sangvine L^AL^B

culoarea ochilor - 3 gene:

- E^br - ochi negri / caprui ; dominanta fata de celelalte gene

- E^gr - ochi caprui / verzi ; dominanta fata de E^bl

- E^bl - ochi albastri ; gena recesiva.

Nuanta ochilor este influentata si de heterozomi la ♀ (XX) . O gena de pe X intensifica pigmentarea ochiului la ♀.

Determinismul genetic al culorii pielii

In determinarea culorii pielii la om intervin mai multe gene perechi nelalele (2 - 20), ce influenteaza cantitatea de melanina din piele.

P₁ P₁ x p ₁ p₁ negri, mulatri inchisi (P1P1P2p2, P1p1P2P2,. ..3 gene

P ₂ P₂ p₂ p₂ → P1p1P2p2 X P1p1P2p2 → dominante una recesiva) mulatri tipici, mulatri deschisi (

Negru alb mulatru tipic 3gene recesive, una dominanta, P1P1P2p2), albi

Determinismul genetic al culorii parului

2 perechi de gene - o per. pt. pigmentul brun (melanina)

- o per. pt. pigmentul rosu

- fiecare pereche are alele

- pentru - melanina exista genele M^bk -par negru; M^bw -castaniu; M^bd -blond.

- pigm. rosu exista genele R⁺ si R^-.

Prin combinarea alelelor insemnare efectelor => fenotipuri variate = culori de la negru la blond f. deschis.

Calvitia = chelia , este determinate de o gena autozomala recesiva, a carei expresie este reprezentata de hormonii sexului ♂ , de aceea se manifesta mai frecvent la ♂.

BB - la ♂ fara chelie ; Bb - la ♂cu chelie

- la ♀ - la ♀fara chelie

bb - cu chelie la ambele sexe.

CARIOTIPUL UMAN PATOLOGIC

Pe parcursul evolutiei, cariotipul uman a capatat stabilitate, orice deviatie de la normal fiind letala sau daterminand boli genetice cu simptome ca: malformatii, intarziere mintala, sterilitate. Efectele mutatiilor sunt - letale

- semiletale.

Nu se stabileste termenul de boli ereditare , pt ca nu toate modificarile se transmit pe cale descendenta.

Se cunosc 4000-8000 (?) de boli genetice care afecteaza 12% din pop umana. Nr. bolilor este in crestere dat. mediului tot mai poluat.

Dupa cauzele care le produc, bolile genetice pot fi:

a) genetice - genice - monogenice - det de actiunea unei singure gene mutante

- poligenice - multifactoriale - det de cumularea actiunii mai multor gene cu factorii de mediu

- cromozomiale - det de aberatii - numerice

- structurale ale cromozomului.

b)partial genetice - det de interactiunea factorilor ereditari cu mediul

- zestrea ereditara poate det o anumita susceptibilitate la o boala, in prezenta unor factori de mediu

- persoanele cu gr. sangv. OI sunt susceptibile pt ulcerul gastro-duodenal.

In declansarea bolilor EPIGENETICE (infl.de mediu), constitutia genetica individuala are un rol important.

Un oarecare determinism genetic au si unele afectiuni ca : schizofrenia, epilepsia, depresia maniacala, apoi dependenta de alcool sau droguri, manifestarea acestora fiind determinata de anumite conditii specifice de mediu.

Exista boli:

-autozomale - se transmit cu frecventa egala la ambele sexe

-heterozomale - se transmit mai frecvent la ♂ (hemizogotie), daca gena este recesiva

-dominante

-semidominante

-recesive

-letale

-genomice - aneuploidii

- poliploidii; autoploidii

-cromozomiale = det restructurari = anomalii cromozomiale

- bolile cromoz. includ afectiuni det de - aneuploidii

- restructurari cromoz.

BOLILE GENOMICE

Au simptome compatibile cu viata, variatiile numerice de tip aneuploidic, sunt de obicei letale; au fost evidentiate la embrioni eliminati prin avort spontan (2n=3x=69).

BOLILE CROMOZOMIALE

Produse de mutatii - I genomice = aneuploidii = aberatii nr.

- II cromozmiale = restrict. cromoz.

I ANEUPLOIDIILE = aberatii numerice

Det. de non-disjunctia per. de omologi in meioza => gameti neechilibrati genetic =>indivizi 2n+2; 2n+1(trisomii) ; 2n-1(monosomii); 2n-2.

1) Aberatii numerice autozomale

a)Sindromul Down = mongloidism = Trisomia 21 (2n+1=47)

-trei cromoz din per 21 ; formula cromoz. :47 , 21-21-21.

-frecventa 1/600 -1/700 nou-nascuti ; frecv. creste odata cu varsta - mamei (>40 ani)   

Initial se credea ca varsta tatalui nu conteaza, dar prin tehnica bandarii s-a dem ca in 24% din cazuri, cromozmul 21 suplimentar provine de la tata.

-origine descoperita de Lejeune (1959) ; cromoz. 21 suplimentar, poate fi liber sau translocat pe alt cromozom.

SIMPTOME - cap mic , ochi oblici = mongloidism(de tip asiatic) , nas turtit la baza , talie mica , epicantus (pleoapa a 3-a in unghiul intern al ochiului) , urechi mici implantate jos , gat scurt , degete scurte (BRAHIDACTILIE) , piele uscata si aspra , inapoiere mentala usoara.

-♂ sterili ; ♀frecvent sterile

-durata de viata -> 50 de ani (maxim)

-malformatii cardiace; malformatii viscerale diverse

-mobilitate excesiva a articulatiilor

-QI(coef inteligenta) = varsta data de testele de inteligenta/varsta biologica reala *100

-obraz rotund , plat , buze groase

-degetele mainilor indoite in forma de pumn

-enzima SOD (superoxiddismutaza) cu activitate crescuta

Copii afectati de trisomia 21 si genitorii lor au predispozitie pt maladia Alzheimer si sunt hipersensibili la adrenalina.

Cele mai frecvente aberatii nr sunt trisomiile si monosomiile.

SINDROM = totalitatea simptomelor ce apar in cursul unei stari patologice , avand aceeasi cauza.

b) TRISOMIA 18 = Sindromul EDWARDS:

-frecventa 0.01- 0.08 , in functie de zona geografica

-malformatii - cap - torace -cardiace

- gat - gat

-intarziere mintala

-deficiente neurosenzoriale

c) TRISOMIA 13 = Sindromul PATAU

-frecv 0.01% , majoritatea eliminati in primele 3 luni de viata intrauterine

-malformatii osoase , ale sistemului nervos central

Cromoz. 13>18>21 . Cu cat este mai mare cromoz. afectat cu atat efectele sunt mai severe.

2) Aberatiile numerice (aneuploidiile) heterozomale

a)Sindromul triplo x = trisomia x = superfemela( formula cromozomiala este 47,xxx)

-♀ - aparent normale , unele manifesta o oarecare intarziere mintala

-talie redusa

-atrofia ovarelor = sterilitate

-au 2 cromatine sexuale, doar un X ramanand activ

-XXXX - agraveaza simptomele

b) Sindromul TURNER (XO) - Monosomie X

-♀ ; 2n=45 (formula cromozomiala 45,XO) , gat scurt, patrat; 1/50000

-talie redusa (145 cm); dez sexuala insuficienta (ovare atrofiate)

-aspect fenotipic masculinizat , fata batranicioasa

-linia parului pe ceafa joasa

-malformatii cardiace , renale , scheletice.

c) Sindromul Klinefelter (XXY, XXXY)

-♂;( 47 , XXY = formula cromozom.)_; 1,8% nou-nascuti

-atrofia testiculelor   

-azoospermie = spermatozoizi imobili sterilitate

-QI normal sau usor redus

-fenotip normal ? (fara malformatii)

-ginecomastie = gl. mamare dezv. (feminizare)

-obezitate, tulburari psihice

- au cromatina sexuala - una: XXY

- doua: XXXY

d) Sindromul "dublu mascul" XYY, XXYY

-inaltime peste medie; comportament agresiv

-intarziere mintala

-atrofie testiculara , azoospermie -> sterilitate

-ginecomastie

e) OY- letal (monosomie) pt ca X este cromoz. cu gene majore.

Cele mai cunoscute maladii heterozomale sunt sindroamele Klinefelter si Turner. Cele mai frecvente maladii autozomale : sindr. - Edwards (trisomia 18)

- Patau (trisomia 13)

- Down (trisomia 21)

Non-disjunctia per de omologi este frecventa la persoanele cu: - schizofrenie, epilepsie, alcoolism sau care in momentul conceptiei copilului au suferit agresiuni infectioase sau chimice, la mame cu varsta mai mare de 40- de ani   

II BOLI GENETICE DET. DE RESTRUCTURARI CROMOZ. (translocatii , deletii etc)

La om , majoritatea modificarilor struct, sunt letale.

a) Sindromul "cri du chat" = "tipatul pisicii"

-det de deletia unui mic segment al bratului scurt (p) al cromoz. 5 (5p)

-simptome: - deschidere a palatului bucal ("cerul gurii"), cavitatea bucala comunica cu fosele nazale (se poate corecta chirurgical) -> suieratul ... de tipatul pisicii

- microcefalie

- inapoiere mintala grava

- intarziere in crestere

- malformatii ale laringelui, corzilor vocale=> tipat caracteristic

-1/50.000- 1/100.000; 1/50 pt mame > 40 ani

b) Deletia partiala a bratului scurt al cromoz.

-pers. afectate nu supravietuiesc un nr real de ani

-frecv dubla la ♀ fata de ♂.

c) Leucemia mieloida cronica - det. de o translocatie intre cromoz. 22 si 9 ( se pierde un segm. din brat lung (q) al unuia din cei doi cromoz. 22 si se transfera pe bratul scurt (p) al unuia din cei doi cromoz 9.

Cromoz. 22 ce a pierdut bratul = cromoz Philadelphia.

Leucemia = cancer ce afecteaza globulele albe din sange.

Nr restructurarilor cromozomiale este responsabil de transformarea maligna a celulelor normale si aparitia tumorilor maligne = cancer.

d) Deletia unui segm. al cromoz.1 det dismorfism facial (malformatii ale fetei) si deformari ale degetelor picioarelor.

Prin tehnica de bandare , aceste rescruct. pot fi usor evidentiante.

MUTATIILE GENICE

- det - malformatii

- maladii metabolice = boli moleculare

Se cunosc 3500 de maladii ereditare, 300 fiind mai importante.

In 1909 se cunosteau: - albinismul

- ALCAPTONURIA

- PENTOSURIA

- CISTINURIA

Malformatii/boli autozomale , dominante

-polidactilia = mai multe degete

-sindactilia = degete unite

-brahidactilia = degete scurte

-prognatismul - buza inf. f mare

- iesirea in afara a mandibulei

- transmis timp de 9 generatii in casa regala spaniola , in fam imperiala a Habsburgilor

-anomalii dentare;

- buza de iepure - buza superioara si oiasele palatine (ale cerului gurii) despicate

Malformatii autozomale, recesive

-microcefalia = encefal redus; pertubare grava a dezvoltarii capului si encefalului, cauzata de iradiere

-anencefalie = lipsa encefalului.

BOLI GENETICE DETERMINATE DE

MUTATII GENICE

Mutatiile genice determina :

- malformatii

- maladii metabolice = enzimopatii = boli moleculare

MALFORMATIILE - dupa modul in care se transmit pot fi :

- dominante : polidactilia, sindactilia, brahidactilia, prognatismul, buza de iepure (despicatura buzei superioare si a oaselor palatine;

- recesive : microcefalia (tulburare grava a dezv. capului si creierului det. de iradiere)_, anencefalia.

Toate malformatiile prezentate sunt autozomale. Pentru malformatii puteti intalni si termenul de maladii ca : polidactilia, sindacx.

Genele mutante plasate pe autozomi se manifesta cu o frecventa egala la ambele sexe

MALADIILE METABOLICE AUTOZOMALE

- dominante : diabetul insipid (bea multa apa si elimina multa uree diluata, boala afecteaza metabolismul apei si sarurilor minerale); boala Marfan (malformatii ale sist circulator, arahnodactilie - degete f. lungi); boala Chorrea = Huntington si Alzheimer sunt boli degenerative ale sist nervos, care se manifesta spre sfatsitul vietii, si se caracterizeaza prin modificarea dramatica a comportamentului si pierderea cunoasterii de sine.

- recesive : - diabetul zaharat - sufera mutatie gena ce codifica hormonul insulina, produs de celulele pancreasului endocrin, provocand grave tulburari ale metabolismului glucidic;

- guta - determinata de dereglarea metabolismului bazelor azotate (purine); in sange se acumuleaza acid uric ce determina formarea de cristale de urat de sodiu. Acestea, ajung la nivelul vaselor de sange cu lumen mic si al articulatiilor genereaza crizele dureroase. De aceasta boala a suferit si Stefan Cel Mare;

- 5 boli det. de dereglarea metabolismului fenilalaninei : 1. fenilcetonuria, 2. albinismul, 3. cretinismul gusogen, tirozinoza, alcaptonuria

La oamenii santosi, fenilalanina (aminoacid) din alimente este transformata in tirozina sub actiune enzimei E1, codificata de gena G1. Din tirozina se sintetizeaza melanina (pigment din piele, par si iris), sub actiunea enzimei E₂ codificata de gena G_2. Tot din tirozina se produc si hormonii tiroidieni, foarte imp. in dezv. orgnanismului in special a sistemului nervos.

Sub actiune mutagenilor oricare din cele trei gene poate suferi mutatii, conducand la aparitia unor enzime care nu mai pot cataliza etapa corespunzatoare din aceasta cale metabolica. Astfel, mutatia genei G1, determiona acumularea fenilalaninei in organism. Aminoacidul este transformat in acid fenilpiruviv, toxic pentru sistemul nervos, conducand la aparitia idiotilor fenilpiruvici. Boala se numeste FENILCETONURIE si se poate vindeca , cu conditia sa fie detectata de la nastere si bolnavului sa i se instituie o dieta lipsita sau saraca in fenilalanina. Depistarea bolii se face lasand urina intr-un vas neacoperit. Sub actiune oxigenului aceasta capata un miros neplacut.

Gena normala ste dominanta, mutanta, responsabila de fenilcetonurie, este recesiva.

Mutatia genei G2, conduce la albinism, tirozina nefiind transformata in melanina, ca urmare a sintezei unei enzime nefunctionale.Ochii persoanelor albinotice sunt rosii, irisul fiind lipsit de pigmenti, se vad vasele de sange. Bolnavi sunt mai sensibili al boli si intemperii si au tulburari majore de cedere. Gena mutanta recesiva se intalneste si la iepuri, soareci, pisic, crocodili, etc.

Prin mutatia gene G3, apare cretinismul gusogen sau cretinism sporadic cu gusa.

Bolile care afecteaza metabolismul mineral sunt :

hemocromatoza - acumularea unei cantitati crescute de fier in epiteliul intestinal;

atransferinemia congenitala - acumularea fierului in plasma, rinichi, ficat, miocard.

Boli ce afecteaza metabolismul lipidelor sunt determinate de mutatii ale genelor cae codifica proteinele (enzimele) implicate in acest tip de metabolism:

n     hipercolesterolemia - formarea depozitelor de colesterol si fosfolipide cauzate de lipsa enzimei implicate in degradarea colesterolului;

n     hiperlipemia idiopatica - se datoreaza unei gene recesive autozomale care codifica enzima lipoproteinlipaza; in mediul intern al bolnavilor se acumuleaza cantitati mari de trigliceride.

(sufixul - "emie" - se refera la prezenta in sange a unei substante - glucoza din sange = glicemie

- "urie" - se refera la prezenta unei subatante in urina).

maladia Tay-Sachs (idiotia maurotica) - afecteaza SNC datorita acumularii grasimilor in creier; se manifesta din primul an de viata prin : orbire, oprirea si apoi regresia achizitiilor psihice, intelectuale si motorii, moarte inainte de 3-ani; mai frecv.(1/100 000) in comunitatea evreilor aschenazi.

Boli care afecteaza metabolismul glucidelor :

diabetul zaharat ( vezi mai sus)

poate fi afectat de mutatii care blocheaza :

- procesele de sinteza a glucidelor simple si glicogenului din produsi neglucidici (proteine, lipide)

- procesele de hidroliza a glucidelor pentru obtinere de energie.

- galactozemia - cauze : insuficienta producere de galactoza;

- efecte : blocare transformarii galactozei in glucoza; inhibare metabolismului

hidrocarburilor

Alte perturbari de metabolism : leucodistrofia metacromatica, histidinemeia.

Alte boli genetice

SCORBUTUL - boala de care sufera toti oamenii si unele primate (maimute), datorita mutatiei genei ce codifica enzima care transforma glucoza in vitamina C. Gena recesiva autozomala, nu permite aceasta transformare si, pentru a evita manifestarea scorbutului, vit.C trebuie asigurata din alimente.

HEMOGLOBINOPATIILE - boli determinate de mutatii genice autozomale care afecteaza hemoglobina, pigment respirator = heteroproteina, formata din :

componeneta proteica, globulina (cu doua catene si doua catene

componenta neproteica hemul (cu 4 atomi de fier)

Se cunosc 300 de hemoglobinopatii, din 600 de forme mutante ale Hb, de fapt ale genelor ce sintetizeaza catenele si . Nu toate proteinele mutante determinand si o anumita hemoglobinopatie.

Manifestarile hemoglobinopatiilor imbraca forme variate, de la productia redusa de Hb, la slab functionala si pana la hematii alterate si instabile. Toate aceste manifestari sunt cunoscute sub numele de anemii cele mai cunoscute fiind anemia falciforma si thalasemiile.

Anemia falciforma sau drepanocitoza este o hemoglobinopatie generata de o mutatie genica punctiforma, autozomala, codominanta, de tip inversie (codonul GAG → GUG, in consecinta aminoacidul nr.6 (acidul glutamic) catenei β, este inlocuit cu valina. In sangele acestor persoane apare hemoglobina anormala (HbS), forma normala a hemoglobinei se noteaza Hb A.

Heterozigotii (HbAHbS) au in sangele lor 60%HbA si 40%HbS. Ei sunt rezistenti la malarie , deoarece in sanegele lor nu se poate dezvolta agentul patogen al acestei boli, Plasmodiul falciparum (protozoar). Eritrocitele acestor persoane capata forma de secera numai la presiuni reduse ale oxigenului (altitudini mari), de unde si denumirea de anemie falciforma (falcus, in latina=secera). Capacitatea de fixare si de transport a oxigenului este redusa, ceea ce provoaca o usoara anemie.

Persoanele normale (HbA HbA) sunt sensibile la malarie, imbolnvindu-se de aceasta boala prezenta in regiuni ca : Africa Centrala, zone mediteraneene, Asia, Oceania.

Persoanele homozigote (HbSHbS) nu supravietuiesc, gena fiind letala in stare homozigota.

Anemia falciforma sau drepanocitoza a fost descoperita in timpului razbioiului din Coreea (1950), cand numerosi piloti de culoare americani, ulterior dovediti ca purtatori ai genei HbS in stare heterozigota, ajunsi la altitudini mari (aer rarefiat) s-au sufocat si au murit. Hematiile lor captand forma de secera, nu au mai putut fixa suficient oxigen. Stramosii lor fusesera adusi din Africa, in sclavie, si transmisesera acestor urmasi gena pentru hemoglobinopatie.

Talasemia majora - este cea mai frecventa bola ereditara din lume. Dupa nastere continua sinteza unei Hb F (fetale), in detrimentul catenei β, care nu se sintetizeaza. Consecinta va consta intr-un transport insuficient de oxigen. Hb F are doua catene si doua catene , asemanatoare catenelor

MALADII HETEROZOMALE = MALADII EREDITARE SEX-LINKATE

Bolile heterozomlae dominante sunt relativ rare; ex. rahitismul rezistent la vitamina D.

Au frecventa diferita la femei si la barbati, fiind, de regula, mai mare la barbati.

Sunt cauzate de mutatiile unor gene plasate in heterozomi, de regula in X, motiv pentru care se numesc sex-linkate sau X -linkate.Cele mai cunoscute sunt: hgemofilia, daltonismul si distrofia musculara = miopatia Duchenne.

Hemofilia este cea mai frecventa boala X-linkata. Mutatia genica afecteaza sinteza unui factor de coagulare, ceea ce face ca bolnavul sa prezinte hemoragii puternice, la traumatisme usoare. Gena normala aflata in X, in regiunea neomoloaga cu Y, este notata h⁺ , pe cand gena mutanta, recesiva, este desemnata h.

La femeie gena hemofiliei se exprima doar in conditie homozigota (X^hX ^h ), cel mai adesea incompatibila cu viata. La barbat ea se poate exprima intr-un singur exemplar X^hY, conditie de hemizigotie.

Deoarece procesul de coagulare se desfasoara in etape, fiecare catalizata de o anumita enzima specifica, se cunosc mai multe tipuri de hemofilie, in functie de enzima care nu se produce

Daltonismul este determinat de gena recesiva d, aparuta prin mutatia genei normale d⁺ . Se mai numeste cecitate cromatica sau orbirea culorilor, si in principiu, cei afectati nu pot distinge rosul de verde. In unele forme nu se disting si alte culori (maro de galben).

Descoperit in sec.XVII-lea de medicul scotian Dalton si descreis si 1777 de J. Scott, el insusi afectat.

Are o frecventa de 8% la barbati si 0,48% la femei.

Transmiterea unei tare ereditare de la mama la fiu, nu si la fiice, se numeste ereditate in cruce. Ca si in cazul hemofiliei, mama este cea care transmirte boala, care se manifesta numai la descendentii de sex masculin.

Ex. regina Victoria = "bunica hemofiliei" din familia regala britanica

Miopatia = distrofia musculara Duchenne - frecventa de 1/35 000 de baieti.Afecteaza in special baietii, fiind determinata de o mutatie a unei gene situata in cromozomul X, una dintre cele mai mari gene care a suferit mutatii, cunoscuta pana in prezent.Manifestarile bolii sunt anomalii ale mersului la varste foarte mici pentru ca, la 20- de ani, tinerii sa nu mai poata merge deloc ca urmare a atrifierii ireversibile a musculaturii. Pana la 20- de ani gena poae fi letala doearece poate afecta muschiul cardiac sau pe cei respiratori. Decesul la aceasta varsta face cxa speranta de viata sa fie redusa.

Conditia homozigota a unor gene recesive este cel mai adesea letala si conduce la asa-numita "moarte genetica", adica moartea zigotului, embrionului sau fatului si eliminarea din structura genetica a populatiei a unor .

gene "rele".

Genele plasate pe Y se transmit exclusiv pe linie paterna (ex. Genele pentru trichomie- prezenta de smocuri mari de par in urechi sau in nas; a genei pentru unele forme de calvitie- prezenta cheliei)

Nu toate mutatiile genice sunt perpetuate in populatie, deoarece exista mecanisme de reparare a leziunilor induse in ADN, numite generic "proces reparator" . Cand acesta este eficient, leziunea este reaparata cand esueaza, celula este directionata spre moartea celulara programata genetic - apoptoza.

Terapia genica, utilizand tehnicile moderne, de manipulare de celule si de gene, isi propune sa inlocuiasca genele "rele" cu gene normale.

In toate cazurile de boli ereditare, este necesara consultare medicului genetician, singurul in masura sa acorde sfatul genetic prin care se poate preveni transmitera tarelor ereditare.