Increngatura Nemertini

Increngatura Nemertini

Grupeaza cei mai evoluati viermi acelomati. In cadrul acestei increngaturi apare pentru prima data in seria animala aparatul circulator. Corpul lor are aspect viermiform, cilindric, usor aplatizat dorso-ventral. Sunt in marea lor majoritate specii acvatice, marine si dulcicole, dar se conosc si specii terestre ce traiesc in pamant umed. Au dimensiuni cuprinse intre cativa mm si pana la 30 m (Lineus longissimus), majoritatea insa au dimensiuni de cativa cm. O caracteristica a grupului o constituie faptul ca aceste animale au corpul relativ subtire, nedepasind diametrul de 5 - 6 mm.

La extremitatea anterioara a corpului poate fi remarcat orificiul bucal, iar la unele specii alaturi de acesta mai exista si orificiul trompei, alaturi de 2 fosete cerebrale. La extremitatea posterioara a corpului se deschide la exterior orificiul anal, alaturi de un cir codal.

Organizare interna:

Tegumentul este constituit din celule prevazute cu cili printer care se pot remarca numeroase cellule glandulare.

Musculatura: este reprezentata prin mai multe paturi. Astfel la exterior sub tegument exista o patura musculara circulara, apoi o patura cu muschi oblici, iar la interior o patura cu muschi longitudinali.

Aparatul digestiv: tubul digestiv strabate in linie dreapta tot corpul. Incepe cu orificiul bucal, situat ventral, usor subterminal, urmeaza faringele apoi esofagul, stomacul si intestinal mijlociu. Toate aceste portiuni pot forma cecumuri (cecum esofagian, cecum stomacal, cecum intestinal, etc.). Intestinul mijlociu este cel mai bine dezvoltat si prezinta pe laturi numeroase diverticule cu o dispozitie pseudometamerica. Intestinul mijlociu se deschide la nivelul intestinului posterior (rectului) care comunica cu exteriorul prin orificiul anal situate la extremitatea posterioara a corpului. Intreg epiteliul tubului digestive este ciliat si bogat in glande unicelulare.

O alta caracteristica a acestui grup o constituie prezenta unei trompe retractile ce este folosita atat ca arma de atac cat si ca arma de aparare. Aceasta trompa este retractila, in repaus fiind tinuta retrasa intr-o formatiune numita teaca trompei situata deasupra tubului digestiv. Atat trompa cat si teaca trompei sunt prevazute cu o musculatura puternica in special circulara. Intre peretele trompei si peretele tecii trompei exista un spatiu captusit cu un epiteliu de natura mezodermica, motiv pentru care unii cercetatori considera acest spatiu ca un inceput de cavitate celomica numita rhinchocel sau rincocelum. Trompa la unii nemertieni poate fi prevazuta cu stileti ce sunt in legatura cu glande veninoase. La unele specii trompa se deschide la exterior separat de orificiul bucal, orificiul trompei fiind situate inaintea orificiului bucal. La speciile mai evaluate esofagul comunica cu extremitatea anterioara a trompei, deci orificiul trompei indeplineste si rolul orificiului bucal.

Aparatul respirator - nu exista.

Aparatul circulator: apare pentru prima data in seria animala. Este inchis, fiind reprezentat prin 2 vase longitudinale laterale si un vas longitudinal medio-dorsal, reunite intre ele atat in regiunea anterioara cat si in regiunea posterioara prin bucle. In lungul corpului legatura dintre aceste vase se realizeaza prin numeroase ramuri. Peretii vaselor sunt contractili. Datorita acestui lucru, circulatia sangelui se realizeaza intr-un sens bine definit: in vasele laterale sangele circula din partea anterioara spre partea posterioara, iar in vasul medio-dorsal in sens invers (din partea posterioara spre partea anterioara).

Aparatul excretor: este reprezentat prin 2 metanefridii puternic ramificate. Uneori organele terminale ale protonefridiilor stau lipite de vasele sangvine, iar in unele cazuri chiar perforeaza aceste vase intrand deci in contact direct cu sangele circulant. Aceste protonefridii se deschid la exterior separate pe laturile corpului.

Sistemul nervos: este reprezentat prin 2 ganglioni cerebroizi situati in regiunea anterioara a trompei, lateral. Sunt bilobati, cei doi lobi fiind situati unul deasupra ceiluilalt. Acesti ganglioni sunt legati intre ei printr-o comisura ce inconjura ca un inel trompa. De la ganglionii cerebroizi pleaca nervi spre regiunea anterioara, iar spre partea posterioara a corpului pleaca 3 cordoane nervoase: 2 laterale si unul medio-dorsal. Aceste cordoane sunt unite intre ele prin numeroase ramuri transversale, cu o dispozitie regulata.

Organele de simt: reprezentate prin peri tactili, oceli (intre 2 - 200), uneori statocisti situati chiar pe ganglionii cerebroizi, organe cerebrale.

Organele cerebrale - au rol chemoreceptor. Au aspectul unor gropite ciliate in numar de 2 situate de o parte si de cealalta a capului.

Aparatul reproducator: sexele sunt separate.aparatul genital este foarte simplu reprezentat doar prin gonade. Lipsesc chiar si conductele genitale. Ovarele si testiculele sunt numeroase localizate pe laturile corpului intre diverticulele intestinale. Produsele sexuale sunt eliminate la exterior prin conducte temporare ce apar doar in perioada de reproducere, cate un conduct pentru fiecare gonada.

Dezvoltarea are loc cu metamorfoza. Din ou iese o larva ciliata cu aspect de coif numita pilidium. Aceasta traieste cateva zile in masa apei ducand o viata pelagica, apoi cade la fundul apei unde se transforma in adult.

La unele specii au fost remarcate si fenomene de reproducere asexuata. Astfel la Lineus, periodic corpul se rupe in aproximativ 20 de bucati, din fiecare bucata regenerandu-se un nou individ.

Increngatura Nemertini se imparte in 2 clase:

1. Clasa Anopla: cuprinde specii primitive la care trompa nu este prevazuta cu stileti veninosi. Sistemul nervos este legat de ectoderm. Ex: Lineus longissimus - este cel mai mare nemertian. Traieste in Marea Nordului.

2. Clasa Enopla: grupeaza specii evaluate la care trompa este prevazuta cu stileti veninosi, iar sistemul nervos nu este legat de ectoderm. Ex: Eunemertes gracilis - specie ce traieste in Marea Neagra.

Subdiviziunea Coelomata

Grupeaza triploblaste la care mezodermul este foarte bine dezvoltat, si este organizat sub forma de epiteliu ce delimiteaza saci celomici. In interiorul acestor saci celomici exista o cavitate celomica, numita si cavitate secundara sau cavitate generala. O data cu aparitia sacilor celomici apare si fenomenul de metamerie.

Aceasta subdiviziune se imparte in 2 grupe, dupa originea orificiului bucal:

Grupa Protostomia: grupeaza celomate la care orificiul bucal deriva din blastoporul gastrulei.

Grupa Deuterostomia: grupeaza celomate la care blastoporul gastrulei fie se inchide, fie se transforma in anus, iar gura este o neoformatie.

Grupa Protostomia cuprinde increngaturile: Mollusca, Annelida, Tentaculata si Arthropoda.