Ordinul Isoptera - termite

Ordinul Isoptera

Pe glob exista circa 1900 specii de termite. Aceasta insecta traind numai in zonele calde ale globului(America de Sud, Africa, Australia). La fel ca furnicile, albinele si viespiile, termitele sunt insecte care traiesc in familii permanente. Aceste grupuri se numesc colonii si pot depasi 2 milioane de insecte. In fiecare colonie numai matca depune oua. Sunt insecte cu viata sociala in colonii, cu diferentiere morfologica in raport cu rolul pe care il au in viata de colonie. Acest polimorfism individual cuprinde: lucratoare, soldati cu rol in aparare, nimfe si indivizi aripati, sexuati cu rol in inmultirea coloniei.

Lucratoarele construiesc adevarate "castele" in care-si desfasoara viata, termiterele aparand ca niste musuroaie de inaltimi si forme diferite, cu o parte in pamant si alta la suprafata, acestea depasind de regula 2m, pana la 6m in functie de specia de care apartin.Acestea au peretii duri si pe suprafata prezinta gauri. In interiorul acestor constructii isi duc viata aceste insecte cu o talie de pana la 2cm lungime(talia variaza intre 7mm si 2cm), depigmentate, cu tegumentul subtire si fin. Intr-o astfel de colonie indivizii sunt diferentiati functional si, deci, morfologic. Soldatii aparatori ai familiei au mandibule puternice si stau cu capul orientat spre exterior, ei dau alarma in caz de pericol prin zgomotul pe care-l fac, miscandu-si mandibulele sau lovind cu ele peretii. Lucratoarele sunt in numar extrem de mare, ele zidesc, hranesc larvele si pe soldati, cara ouale de la abdomenul reginei in cuiburi, fac toaleta si hranesc regina.

Intr-o colonie sunt in jur de 1 milion de indivizi, iar temperatura se mentine constanta la circa 36 de grade si o umiditate saturata. Aceste conditii sunt mentinute printr-o ventilatie permanenta a aerului, asigurata de curentii care se produc prin sistemul de canale ce strabate constructia de la baza in sus, unde se afla un spatiu mai mare in care se deschid canale.Apa necesara o aduc lucratoarele din panza freatica, pentru acesta sapand galerii de pana la 10m.

Hrana de baza a termitelor este lemnul pe care-l digera, il transforma intr-o pasta in care traiesc flagelate din grupa Hypermastiginelor si care digera celuloza in produse mai simple cu care sa hranesc termitele. Aceste procese se petrec numai in intestinul lucratoarelor, care apoi asigura hrana pentru intreaga colonie.

In mod normal termitele sunt lipsite de aripi, dar in perioada imperecherii apar si forme cu aripi. Foarte interesant si cu totul specific este procesul de inmultire al termitelor. In anumite conditii de temperatura, umiditate, vant, din termitiera iese un roi de termite zburatoare prin gaurile sapate de lucratori. Aceste gauri sunt pazite de soldati, care vor intra in adapost numai dupa ce roiul a iesit. Roiul se-ndeparteaza la distante variabile, in acest timp se formeaza perechile sexuate, coboara pe sol, isi pierd aripile si incep sa-si sape galerii pentru noul castel in pamant sau lemn putred. La un grup de termite, apararea coloniei s-a dezvoltat atat de mult incat, daca, de exemplu, cuibul este invadat de furnici, unii dintre soldatii care se reped in aparare inghit aer si se umfla pana explodeaza, blocand tunelele pentru a preveni patrunderea furnicilor pana la regina, care de obicei are periada de viata egala cu cea a coloniei(in jur de 80 ani), sau la puii de termite. Explodand, termitele acopera, de asemenea, furnicile invadatoare cu sange si intestine. Aceste termite-soldati isi apara practic colonia cu propria viata.

cuib termite Australia    cuib termite(copac)

Termitele lucratoare ingrijesc ouale depuse de femela, hranind si crescand micile termite. Intreaga colonie formeaza un "oras" prosper, cu un grad de organizare desavarsit. Roiurile de termite apar in anumite momente ale anului cand se formeaza o noua colonie. Aceste roiuri constau din masculi si femele cu aripi. Dupa ce femela se imperecheaza, aripile ii cad si ea incepe procesul de depunere a oualor pentru a intemeia o noua colonie.

Unele termite mananca frunze si lemn insa multe folosesc aceste doua elemente pentru a creste ciuperci comestibile pe care le cultiva sub pamant.

Cand hrana scade cantitativ colonia se muta cu totul in alta zona, sarcina de transport avand-o lucratoarele pazite de soldati. Ele se deplaseaza in coloane uriase pe distante mari.

In Europa traieste o specie de talie mica, Calotermis flavicolis, iar in Romania specia Reticulitermes lucifigus-o specie cu o polimorfie accentuata. Isi face cuibul in pamant(vii, paduri) sau in trunchiuri de copaci putreziti. Este raspandit in zonele mai calde din sud-vestul tarii, uneori ataca constructiile de lemn.

Termita africana de savana

Denumire stiintifica-Macrotermes natalensis

Raspandire-Africa tropicala

Dimensiuni-matca poate atinge 14cm lungime, termitele lucratoare masoara circa 8mm lungime

Lucratorii construiesc musuroaie gigantice de pana la 6m inaltime, amestecand particule de pamant cu propria lor saliva si lasand amestecul sa se-ntareasca la soare. Interiorul cuprinde (crescatoria de ciuperci) a coloniei, precum si incaperi pentru matca, si pui in crestere. Matca este atat de mare incat nu-si poate parasi camera. Ea este ingrijita de termitele lucratoare si ii trasporta ouale. Matca poate depune pana la 30 mii de oua zilnic si poate trai pana la 25 de ani.

matca

Termita-Busola

Denumire stiintifica-Amitermes meridionalis

Raspandire-Australia

Dimensiuni-pana la 8mm

Isi construiesc musuroaie pe pasuni si in luminisuri. Acestea sunt extreme de inguste, iar muchia din varf indica intotdeauna directia nord-sud. Musuroaiele sunt construite in asa fel pentru a regal temperature din interior. In zori si la asfintit, cand aerul e racoros, fatada estica sau cea vestica absoarbe caldura soarelui care rasare sau apune. La amiaza, cand aerul este fierbinte muchia este indreptata catre soare, neabsorbind prea multa caldura.

Termita de copac

Denumirea stiintifica-Nasutitermes

Raspandire-pe tot globul

Dimensiuni-lungimea medie 6mm

Nu toate termitele isi fac musuroiul pe sol. Unele specii isi petrec o mare parte a vietii in copaci, unde construiesc cuiburi de forma unor mingi plasate mult deasupra solului. Adesea ele sunt alcatuite din fibre mestecate. Termita de copac traieste pe tot globul, in zona tropicelor. Ca si in cazul termitelor de sol, soldatii protejeaza colonia. Soldatii speciei Nesutimes arboreus au capul in forma de canula si pot improsca lichid toxic spre orice reprezinta un pericol.