INDICATII PENTRU REDACTAREALOR SI LUCRARILOR DE DISERTATII

INDICATII PENTRU REDACTAREA PROIECTELOR DE DIPLOMA SI LUCRARILOR DE DISERTATII

Pagina A4, margini: sus 1", jos 1", stanga-dreapta 1.25"

Textul lucrarii se scrie cu litere 12, Times New Roman, la 1rand si ½ sau cu litere de 14 la un rand, aliniament Justify. Paragraful incepe la 1 tab de restul textului.

Antet sau subsol (Header and Footer) nu se accepta la proiectele de diploma. La lucrarile de disertatie se poate accepta, in antet, pe pagina din stanga titlul lucrarii, iar pe cea din dreapta titlul capitolului. Nu se scrie numele absolventului in subsol.

Paginile se numeroteaza incepand cu 1 de la introducere. Nr pag se scrie in subsol, centrat (sau colt dreapta), litera 12 bold sau 14 bold (in functie de dimensiunea literii din restul lucrarii). NU SE NUMEROTEAZA CUPRINSUL.

Recomand ca fiecare capitol sa fie scris in fisier separat si la final unite intr-un fisier comun. Lucrarea va contine material grafic care creste nr de KB. O lucrare mare, care depaseste 10 MB nu va putea fi transportata pe posta electronica (si nu putem face schimb de informatii).

Se va redacta lucrarea folosind , OBLIGATORIU, scrierea cu diacritice: a, a, i, t, s, A, A, T, I, S.

Nu se incepe un paragraf cu prescurtare.

Ex. incorect: COV-urile sunt substante . ..

Ex corect: Compusii organici volatili sunt substante . . .

Titlurile capitolelor se scriu cu litera mare de 16 TNR, bold, centrat.

INTRODUCERE

Dupa titlul capitolului, subcapitolului, subsubcapitolului, se lasa un rand liber. Nu recomand impartirea in subsubsubcapitole (adica NU si 2.1.1.1.). La numerotarea capitolelor se poate scrie CAP. urmat de nr cap, sau numai cifra de ordine a capitolului:

CAP. 2. sau 2.

- Titlurile subcapitolelor se scriu cu 14 bold, TNR, litera mica sau mare, centrat

Tipuri de compusi organici oxigenati si proprietatile lor

1.1.Tipuri de compusi organici oxigenati

si proprietatile lor

- Titlurile subsubcapitolelor se scriu cu 12 sau 14 bold, TNR, italic, litera mica, centrat

2.2.1. Materii prime si produse

2.2.1. Materii prime si produse

- IMPORTANT: daca tilurile lungi, centrate, au primul rand terminat in cuvant de legatura ( Ex: si, din, pentru, daca etc), se trece acest cuvant pe randul urmator:

1.1.Tipuri de compusi organici oxigenati si proprietatile lor

(incorect)

1.1.Tipuri de compusi organici oxigenati

si proprietatile lor

(corect)

- In titlurile capitolelor, subcap, subsubcap nu se folosesc prescurtari:

Ex. incorect 2.3.2. Reducerea emisiilor de PM provenite din surse mobile

Ex. corect 2.3.2. Reducerea emisiilor de particule materiale provenite

din surse mobile

- La redactarea lucrarii se lasa spatiu dupa semnele de punctuatie, nu inaintea lor.

Ex- corect: substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc in stare gazoasa sau de vapori in conditiile functionarii unei instalatii care au longevitate si reactivitate suficienta cu atmosfera pentru a participa la reactii fotochimice fiind capabili de a interveni in fenomenele de creare a smogului de distrugere a padurilor si de participare la efectul de sera

Ex- incorect : substituit partial sau total de alti atomi si care se gasesc in stare gazoasa sau de vapori in conditiile functionarii unei instalatii care au longevitate si reactivitate suficienta cu atmosfera pentru a participa la reactii fotochimice fiind capabili de a interveni in fenomenele de creare a smogului de distrugere a padurilor si de participare la efectul de sera

- bibliografia lucrarii se scrie la sfarsitul paragrafului intre paranteze drepte (ex: [1, 2, 3, 4] ) sau ca superscript (ex: efectul de sera^{1, 2, 3, 4} ). Bibliografia se trece in capitol separat, intitulat: BIBLIOGRAFIE sau REFERINTE BIBLIOGRAFICE, in ordinea aparitiei in text. NU se accepta bibliografie scrisa in subsol sau dupa o figura, o schema sau tabel.

- exemplu de scriere a bibliografiei:

1. Raseev, S., Conversia hidrocarburilor, Editura Zecasin, Bucuresti, vol.1, 1996;
2. Suciu, G. C. (coordonator), Ingineria prelucrarii hidrocarburilor, vol. 5, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995;
3. Reis, T., Butadiene Extraction, Chemical and Process Engineering, March, 1970, p. 65;
4. Nasir, P., Andring, R., Bravo, J., Mowrey, R., Gaskin, T., Trays, Process Changes Improve Frac Plant Operation, Oil & Gas Journal, sept. 14, 1998;
5. Melhem, G. A., Saini, R.,Goodwin, B. M., A Modified Peng-Robinson Equation of State, Fluid Phase Equil., 47, 1989, p. 189;
6. MTBE - Fact Sheet no. 3 - Use and distribution of MTBE and ethanol, United States Environmental Protection Agency, EPA 510-F-97-016, January, 1998, source: available on the Internet (se poate scrie si site-ul).

figurile, tabelele, ecuatiile se introduc in text si se numeroteaza cu doua cifre. Astfel: prima cifra este numarul capitolului, a doua cifra este nr cronologic.

Ex: Figura 1.1 Efectul de sera.

Figura 2.1. Desorbtia intr-o singura treapta.

Figura 2.2. Desorbtia in doua trepte.

la inserarea figurilor in text se lasa un rand liber, inainte de figura si dupa denumirea figurii.

Ex:

Primele sisteme de desorbtie utilizau o tehnica cunoscuta astazi sub denumirea de desorbtie termica intr-o singura treapta. Proba este incalzita in tubul etans o perioada predeterminata de timp si apoi gazul purtator, cunoscand debitul, este trecut prin proba (figura 2.1) [2].

Figura 2.1. Desorbtia intr-o singura treapta.

Dezavantajul acestei metode este ca banda de proba care intra in coloana este foarte mare, poate lata de cateva minute (latime) si de aceea nu poate fi folosita cu gaz.

- Denumirea figurii urmeaza urmatoarele reguli: se scrie figura 2.1 cu caractere distincte (italic sau italic si bold sau numai bold). La sfarsitul denumirii figurii se pune punct. Denumirea figurii (ca si figura) se pozitioneaza centate pe pagina.

OBS: in cazul figurilor preluate din materiale in alta limba decat cea romana, se traduce fiecare cuvant si se introduce in figura. Exemplul de mai sus este incorect din acest punct de vedere.

- denumirea tabelelor (titlul tabelului) se scrie cu caractere distincte.

Ex: Tabelul 2.3 Diametrul aerodinamic

pentru diferite forme geometrice

sau:

Tabelul 2.3

Diametrul aerodinamic

pentru diferite forme geometrice

OBS: Denumirea tabelelor se face deasupra tabelului, centrat. Numarul tabelului poate fi in acelasi rand cu denumirea lui, sau aliniat dreapta, pe un rand deasupra denumirii (titlului) tabelului. NU se pune punct dupa denumirea tabelului. Tabelele sunt centate pe pagina. IMPORTANT: daca tilurile sunt lungi si au primul rand terminat in cuvant de legatura ( Ex: si, din, pentru, daca etc), se trece acest cuvant pe randul urmator (ca si in cazul titlurilor de capitole).

Ex:

Tabelul 2.10. Distributia particulelor materiale provenite

din combustia distilatelor petroliere usoare in surse stationare de combustie

tabelele lungi, care continua dupa o pagina pe alta au in capul de tabel numerotarea colonelor. Pe pagina urmatoare nu se reface capul de tabel, se trece numai numerotarea coloanelor.

Ex:

Tabelul 2.23. Schimbari ale valorilor emisiilor de particule materiale in functie de sectoarele de provenienta (in afara Uniunii Europene), kt

la inserarea tabelelor in text se lasa un rand liber inainte de titlul tabelului si dupa tabel. Un rand liber se lasa si dupa denumirea tabelului si tabelul propriu-zis (vezi modul de inserare de mai sus).

Tabelele se pot scrie cu delimitarea liniilor si coloanelor la vedere (tabel normal) sau ca in exemplul de mai sus (mult mai greu de realizat!).

ecuatiile se scriu numai cu editorul de ecuatii. Se numeroteaza intre paranteze rotunde, in dreapta. Se respecta aceeasi regula de numerotare ca in cazul figurilor si tabelelor. Intre ecuatie si text se lasa un rand liber. Ecuatia este urmata de precizarea simbolurilor si unitatilor de masura.

Ex:

(2.2)

unde: reprezinta densitatea particulei, kg/m³

- vascozitatea dinamica a gazului, kg/m s;

- diametrul particulei, m;

- raza exterioara, respectiv raza inferioara a ciclonului, m;

- viteza gazului la intrare, m/s;

- factor de forma ce tine seama de distributia diametrului particulelor.

OBS. FOARTE IMPORTANTA:

Redactarea lucrarii se face astfel incat sa se evite spatiile goale in pagina. Adica: daca vrem sa inseram o figura sau tabel, si aceasta nu incape in spatiul ramas din pagina respectiva, se trece pe pagina urmatoare. Spatiul ramas liber se umple cu text. Nu este obligatoriu ca atunci cand vrem sa inseram o figura sau tabel aceastea sa fie imediat dupa textul in care se mentioneaza trimiterea la acestea. Pot urma 1-2 fraze (care sa umple pagina) si apoi sa urmeze figura sau tabelul. ESTE GREU DE EXPLICAT CE VREAU SA SPUN, MAI BINE VEDETI EXEMPLUL :

Particulele cele mai mari de cenusa si combustibil nears se depun si sunt eliminate la baza unitatii de combustie. Particulele mai mici, de diametru 100 . 300 m sunt antrenate in faza gaz sub forma de aerosoli sau "cenusa zburatoare". O parte din aerosoli se depoziteaza pe peretii cuptorului sau pe suprafetele schimbatoarelor de caldura. Instalatiile mari de ardere genereaza cantitati enorme de "cenusa zburatoare" si particule materiale a caror retinere se face cu ajutorul cicloanelor si separatoarelor electrostatice.

La arderea combustibililor solizi in centrale termoelectrice si boilerele industriale mari, tipul si concentratia particulelor materiale emise depind de conditiile de desfasurare a arderii si compozitia materiei minerale. Carbunii contin si oxizi metalici (dioxid de siliciu - SiO₂, oxid de magneziu - MgO, oxid feros - FeO, oxid de aluminiu - Al₂O₃ etc.) si metale volatile (sodiu - Na, potasiu - K, cadmiu - Cd, arsen - As, plumb - Pb etc ). O mare parte din oxizii metalici nu se volatilizeaza la temperaturi normale de combustie si se regasesc sub forma de particule de dimensiuni 150 m in cenusa care se depune. Metalele volatile se regasesc in gazele de ardere si condenseaza la temperaturi relativ ridicate. Ele participa prin mecanism de nucleatie la formarea particulelor materiale mici.

In functie de modul de desfasurare a arderii, unitatile de ardere care folosesc combustibili solizi se clasifica in trei mari categorii:

• ardere directa in focar;
• combustie in strat fluidizat;
• combustie cu combustibil pulverizat.

Instalatiile cu ardere directa in focar emit particule materiale de dimensiuni relativ mari (6070μm) si sunt treptat inlocuite cu cele cu combustie in strat fluidizat. Instalatiile de combustie in strat fluidizat (figura 2.7) sunt instalatii de putere medie (peste 100 MW). La presiune atmosferica, cand temperatura in stratul fluidizat este relativ scazuta, volatilizarea cenusii este redusa: se pot forma putine particule materiale fine, in schimb se produc cantitati mari de particule materiale grosiere (peste 2,5 m)

Instalatiile de combustie cu combustibil pulverizat sunt cele mai uzuale si mai studiate instalatii de ardere. Carbunele, mai intai fin pulverizat, este introdus in boiler la temperatura mare (peste 1700°C). Datorita temperaturii ridicate, metalele volatile si o parte din oxizii lor se volatilizeaza si pe traseu formeaza prin nucleatie particule materiale de dimensiuni 0,010,5 μm.

Figura 2.7. Instalatie de combustie in strat fluidizat cu combustibil solid.

- cand se face     (de ex) o clasificare, se foloseste " Bullets". Aceleasi in toata lucrarea.

Ex:

In functie de modul de desfasurare a arderii, unitatile de ardere care folosesc combustibili solizi se clasifica in trei mari categorii:

• ardere directa in focar;
• combustie in strat fluidizat;
• combustie cu combustibil pulverizat.

Dupa cum se observa, se incepe cu litera mica si se termina cu ;. La sfarsit se pune punct.

- nu se folosesc cifre in text decat daca sunt valori ale marimilor, urmate de unitati de masura.

Ex: se regasesc sub forma de particule de dimensiuni 150 m.

sunt intre 1kg/t de aluminiu si 10 kg/t de aluminiu

Ex incorect: Sistemul cuprinde 4 pompe de recirculare a lichidului, rezervor pentru controlul pH-ului solutiei.

Ex corect: Sistemul cuprinde patru pompe de recirculare a lichidului, un rezervor pentru controlul pH-ului solutiei.