	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Didactica

Index » educatie » Didactica
» Metodele de instruire in educatia fizica scolara

Metodele de instruire in educatia fizica scolara

METODELE DE INSTRUIRE IN EDUCATIA FIZICA SCOLARA

Ne vom referi la principalele metode folosite in educatia fizica((Gh.Carstea,2000):

-verbale

-intuitive

-metoda exersarii

1. METODELE VERBALE

Expunerea verbala: se realizeaza prin limbaj, trebuie sa fie accesibila nivelului de intelegere a colectivelor de subiecti. Aceasta metoda „ exista „ in realitate prin cel putin urmatoarele trei procedee metodice folosite in educatie fizica si sport:

Povestirea, cu eficienta mai ales la subiectii pana la opt – noua ani. Ea trebuie sa fie „plastica”, sugestiva si sa se bazeze pe elementele cunoscute de subiecti.

Explicatia, se foloseste la toate categoriile de subiecti de peste zece ani. Pentru a fi eficienta, explicatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele patru conditii:

sa fie clara;

sa fie logica;

sa fie concisa;

sa fie oportuna.

1. explicatia urmareste precizarea unor notiuni ale elevilor si imbogatirea cu altele noi;

2. caracterul emotional al explicatiei dezvolta inreresul elevilor, ii stimuleaza la activitate, le creaza buna dispozitie, le dezvolta increderea in fortele proprii;

3. expresivitatea imprima un caracter activ explicatiei si se realizeaza prin pronuntare corecta, intonatie, logica frazelor;

4. corectitudinea si claritatea explicatiei formeaza la elevi reprezentari motrice adecvate, care asigura in procesul invatarii legaturi intre primul si cel de-al doilea sistem de semnalizare;

5. concizia este o alta calitate a explicatiei, care duce la surprinderea esentialului activitatii in cuvinte putine, economisind astfel timp.

In relatie cu demonstratia, explicatia poate avea urmatoarele „plasamente”:

sa urmeze demonstratiei;

sa preceada demonstratia;

sa se realizeze concomitent cu demonstratia ( mai putin recomandata).

1. Metoda explicatiei precede de obicei executarea exercitiilor fizice cu scopul de a forma reprezentarea miscarii, precizand in mod corect valoarea parametrilor miscarii ( muscular, temporal, spatial). Se imbina cu matoda demonstratiei in mod diferentiat, in functie de tema lectiei, varsta si nivelul de pregatire al elevilor, conditiile concrete de lucru.

2. Explicatia prealabila prezinta miscarea in totalitatea ei si surprinde structura miscarii prin indicarea succesiunii elementelor componente, invocand legile anatomo- fiziologice si biomecanice care actioneaza, precizand cerinte metodice care asigura corectitudinea executiei si procedeele de executare.

3. In explicatia prealabila se pot include notiuni privind importanta exercitiului fizic care se executa in ansamblul exercitiilor din ramura de sport in care se incadreaza, legatura cu alte exercitii, notiuni despre ramura respectiva de spor, performante, recorduri;

4. Atunci cand explicatia se face concomitent cu executia, se refera la detaliile miscarii, la partile componente ale exercitiului, analizand fiecare faza a exercitiului;

5. Acest procedeu urmeaza de regula,explicatiile prealabile, deoarece elevul trebuie sa-si formeze mai intai o imagine globala asupra exercitiului de efectuat,pentru a cunoaste exact modelul la care va ajunge el prin invatare;

6. Utilizarea metodei explicatiei are ca rezultat dezvoltarea spiritului de observatie al elevilor, orientarea perceptiilor, formarea reprezentarilor ideomotorii, fornarea notiunilor de educatie fizica;

7. O problema foarte importanta in legatura cu folosirea metodei explicatiei este aceea a intinderii pe care o ocupa in desfasurarea lectiei. Nu trebuie sa uitam ca in lectia de educatie fizica elevul invata cum sa se miste si face aceasta miscandu-se. Explicasia orienteaza constiinta elevului in actiunea motrica, pentru ca el sa nu exerseze mecanic, prin imitatie, fara sa inteleaga. De aceea explicatia nu trebuie sa depaseasca 8 – 10 minute, dar pentru a fi eficace se impune o temeinica pregatire a continutului, condensarea cunostintelor intr-o forma concisa. Operativitata explicatiei depinde de rationatizarea continutului ei: in cuvinte putine, explicatia trebuie sa-i dea elevului mult ( esentialul)

Prelegerea, se foloseste cu precadere in invatamantul superior. Ea poate fi intalnita si la clasele cu profil de educatie fizica si spor, unde trebuie predate, prin prelegeri, cunostinte teoretice de specialitate. La baza oricarei prelegeri ar trebui sa stea o argumentare stiintifica a temelor abordate si folosirea unei terminologii corespunzatoare.

Conversatia , se refera la dialogul permanent care trebuie sa aiba loc intre conducatorul procesului instructiv – educativ si subiecti. Metoda conversatiei este foarte utila in forma euristica; bazandu-se pe cunostintele insusite de elevi in lectiile anterioare, profesorul ii conduce prin intrebari spre cunostinte noi. Aceasta metoda orienteaza gandirea elevului spre activitatea analitico- sintetica, asigurand formarea si fixarea cunostintelor.

Brain-stormingul denumire preluata de la englezi ( brain = creier; storm = furtuna, asalt), se deduce ca aceasta metoda verbala se foloseste pentru stimularea participarii active si ceatoare a subiectilor in dezbaterea unor probleme de instruire. In educatia fizca se foloseste rar.

Studiul individual trebuie indrumat de conducatorul procesului instructiv- educativ si se realizeaza pe baza celor mai semnificative surse bibliografice, despre problema sau problemele specifice instruirii la educatie fizica si sport.

2.METODELE INTUITIVE

Se adreseaza primului sistem de semnalizare si ajuta la formarea unei reprezentari clare despre ceea ce urmeaza sa se invete. Aceste metode sunt reprezentate in activitatea de ducatie fizica de:

Demonstratia – este eficienta daca se realizeaza la nivel de „ model”. Sunt doua procedee prin care se concretizeaza aceasta metoda:

Demonstrasia realizata de conducatorul procesului instructiv- educativ, se mai numeste si „ demonstrasie nemijlocita”;

Demonstratia realizata de un subiect, cu experienta, al carui nivel permite acest lucru. Se mai numeste

„ demonstratie nemijlocita;

Folosirea unor materiale iconografice, precum imagini video, planse, filme, kinograme. Se recomanda atunci cand demonstratia nu poate fi realizata la nivel de „ model”, sau se poate face apel la aceasta varianta si cand demonstratia se realizeazs la nivel de „ model” , ca o cale suplimentara de intarire a efectelor demonstratiei.

Observarea executiei altor subiecti – este o actiune care trebuie sa fie orientata de conducatorul procesului instructiv- educativ. Se poate observa executia unor colegi de grup sau executia altor subiecti ( in concursuri sau competitii sportive). Se pot observa atat aspectele pozitive din executia actelor sau actiunilor motrice, dar si aspecte negative.

3. METODA EXERSARII

Exersarea presupune o repetare constienta si sistematica. Exersarea urmeaza, logic si legic, dupa folosirea metodelor verbale si intuitive de instruire si este o „ finalizare”a acestora. Ea apartine in exclusivitate subiectilor si se face sub indrumarea si controlul specialistului in primele etape ale invatarii motrice.

Exersarea pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice

Aceasta varianta se desfasoara in modalitatile urmatoare:

Exersarea unei singure deprinderi sau priceperi motrice, cunoscuta si sub numele de exersare

„ independenta” a deprinderilor si priceperilor motrice;

Exersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice. Se realizeaza prin „legarea” a doua, trei sau mai multe deprinderi- priceperi motrice, in variante extrm de diferite, care se pot intalni in viata, activitati competitionale sau profesionale.

Exersarea pentru optimizarea dezvoltarii fizice- corporale

Se realizeaza in veriga a III- a din lectiile de educatie fizica, dar si pe parcursul altor verigi;

In veriga a III-a din lectie se exerseaza „ complexe” formate din sase, opt , zece exercitii libere sau cu obiecte folosite pentru pregatirea fizica generala: bastoane, mingii medicinale, gantere, cablu elastic, extensoare, corzi esarfe; sau cu partener ( in perechi); Aceste exercitii se mai pot desfasura pe banca de gimnastica si la scara fixa.

Aceste exercitii sunt in doi, patru sau opt timpi si se adreseaza tuturor segmentelor corpului. Se incepe cu exercitii pentru cap si gat si se termina cu exercitii pentru membrele inferioare. In ultimul timp ,speecialisti in gimnastica recomanda sa nu se inceapa cu rotari de cap si gat.

Exersarea pentru dezvoltarea- educarea calitatilor motrice

Acest tip de exersare se regaseste tratat la capitolul „ calitati motrice”.

Exersarea pentru formarea „capacitatii de organizare”- sarcinile exercitilor:

Asigura organizarea colectivului pe tot parcursul lectiei, precum si manevrarea ordonata a acestuia;

Asigura crearea unei omogenitati a colectivului an miscare, imprimand un ritm vioi executiei;

Dezvolta coordonarea, orientarea in spatiu si timp;

Educa simtul ritmic si estetic, precum si tinuta corecta;

Educa atentia, siguranta, prezenta de spirit;

Educa disciplina colectivului.

Exersarea pentru formarea capacitatii de practicare autonoma a exercitiilor fizice

Realizarea acestui tip de exersare incepand cu clasele a VI-a si a VII-a;
Conditia este ca elevii sa insuseasca in clasele anterioare variante de „ incalzire”, variante de „ influentare selectiva”etc. si apoi sa opteze pentru una din variante, in prezenta specialistului si sub supravegherea acestuia.

Exesarea pentru formarea capacitatii de precticare independenta a exercitiilor fizice

Se realizeaza in lectiile de educatie fizca sau in alte forme de organizare a practicarii exercitiilor fizice;
Elementele de baza pentru practicarea independenta a exercitiilor fizice se insusesc in procesul instructiv- educativ;
Procedeele de exersare sunt dependente de „ maiestria didactica a fiecarui profesor de educatie fizica si sport;
Tehnicile de autoorganizare, autoconducer, autoevaluare, trebuie sa fie transferate in timpul liber.

MODELUL DE FAZE SENSIBILE ( MARTIN, 1983