Metoda de invatamant

Metoda de invatamant

1. Concept pedagogic

2. Proces de invatamant

3.Relatia dintre metode - procedee - mijloace (didactice)

4.Functiile pedagogice ale metodei didactice

6.Relatia dintre metode si celelalte elemente ale activitatii de instruire

7.Clasificarea metodelor

8.Prezentarea selectiva a unor metode de invatamant

1. Concept pedagogic

Cale necesara pentru dobandirea cunostintelor si capacitatilor proiectate la nivelul obiectivelor de invatamant.

In pedagogie :

Calitatea metotdei didacice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoastere propusa de profesor intr-o cale de invatare realizata efectiv de elev incadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta.

Semnificatia originara:

"Methodos" drum spre, cale de urmat in vederea atingerii unor scopuri determinate in prealabil;

Acceptiune moderna:

Modalitati de actiune, instrumente cu ajutorul carora elevii, isi insussc cunostinte, isi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice, aptitudini, atitudini;

M.I. - un anumit mod de a preda, care tinde sa plaseze elevul intr-o situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata

Atingerea scopurilor:

scopuri de cunoastere

scopuri de instruire

scopuri de formare

metoda insoteste actiunile instructiv - educative, dar nu se identifica cu acestea

2. Proces de invatamant

P.I. - nivel macro (ca sistem):

_ flux de intrare (imput) [mijloace si resurse]

_ procesul cde invatamant

_ flux de iesire (output) [tineri instruiti]

P.I. - sistem - componente

I. 1. Obiective →

II. 2. Agentii actiunii [camp eduducational]

Prof., elevi, familia, etc.

3. Continuturi

4. Mijloace, tehnici.

III. 5. Forme de organizare

Lectii, vizite, excursii, cerc, etc.

IV. 6. Camp relational :

- P - E ; - E - E ; - E - C, ETC..

V. Rezultate

P.I. - nivel micro

procesul instructiv - educativ

- o alternanta continua de activitati de predare si invatare, intr-o unitate organica ;

- instructia - un proces aleator - (evenimente, marimi, procese, functii aleatoare)

- invatarea - se desfasoara de la un individ la altul, de la o situatie la alta in conditii extrem de diferite.

TOTUSI : . . . . . . . . . . .

Organizarea, coducerea si desfasurarea invatarii ( in . apar ?)

1. Ce tip de activitate trebuie sa desfasoare elevul, pentru ca sa dobandeasca    cunostinte, priceperi si deprinderi intelectuale si practice?
2. Ce mijloace didactice pot fi folosite in acest scop?
3. Cum se va putea stabili daca in cadrul pprocesului de P - I s-au atins sau nu rezultatele, performantele, competentele, prefigurate inb obiectivele operationale ?

3. Relatia dintre metode - procedee - mijloace (didactice)

Tema de reflectie

Interrelatiile metodei didactice cu componentele procesului de invatamant la nivel micro

Continutul instruirii

Resurse umane    Resurse materiale

Metoda didactica

Obiective Principii si norme

Verificare, evaluare si notare

(Steaua lui David )

4. Functiile pedagogice ale metodei didactice

1. F. normativa a m.d. corespunde "polului axiologic" al activitatii de P.-I.-E.

(adoptarea valorilor currriculare)

2. F. cognitiva a m.d. corespunde "polului stiintific" al activitatii de P.-I.-E.
3. F. formativa a m.d. corespunde "polului psihologic" al activitatii de P.-I.-E.
4. F. operationala a m.d. corespunde "polului praxiologic" al activitatii de P.-I.-E.

5. Relatia dintre metode si celelalte elemente ale activitatii de instruire

permite cadrului didactic adaptari creative multiple la obiectivele, continutul si evaluarea procesului de invatamant.

Corelatii posibile intre : obiectivele de continut - tipurile de actiuini realizate de elev - metode disponibile, sugerate ( dupa I. Cerghit,1980)

6. Prezentarea selectiva a unor metode de invatamant

1. Abordare euristica
2. Problematizarea
3. Invatarea prin descoperire
4. Munca in grup
5. Portofoliul
6. Experimentul
7. Jocul didactic
8. Invatarea pe simulatoare didactice
9. Modelarea
10. predarea si invatarea sub asistenta calculatorului.

Abordare euristica

In D.M. "Euristica" depaseste statutul de simpla metoda (conversatia euristica)

"E" - o metoda principiu care recomanda ca elevii descopere edevarul, refacand drumul elaborarii cunostintelor prin activitate proprie, independenta.

Etapele abordarii euristice:

1. Prezentarea de date, fapte, obiecte, fenomene, evenimente;
2. Formularea problemei sau a intrebarii centrale pentru care se cauta o solutie, un raspuns ;
3. Valorificarea elementelor continutului structural : notiuni, concepte, structuri conceptuale, reguli, legi, principii, teorii, categorii, si a relatiilor care se stabilesc intre acestea.
4. Aplicarea procedurilor si a metodologiilor de producere / elaborare a cunostintelor.   

Problematizarea

Analogiile existente intre intre procesul de instruire si demersul cercetarii stiintifice sta la baza caracterului problematizat al invatamantului (= transpunerea principiului problematizarii din psihologia gandirii in psihologia invatarii)

P. d.p.d.v. psihologic - dezvolta schemele operatorii ale gandirii divergente, antreneaza aptitudinile creatoare si asigura motivarea intrinseca a invatarii.

P. - dezvolta gandirea independenta si productiva

Problematizarea este considerata:

metoda de predare "o noua teorie a invatarii" - (W. Okőn 1978)

principiu didactic fundamental de care depinde existenta celorlalte principii metodice (I.Cerghit 1980)

Didactica moderna - orientare didactica si principiu metodologic fundamental , problematizarea directioneaza atat predarea cat si invatarea (M. Ionescu, 2000)

Problema sau situatia - problema = o interactiune cognitiva intre S.C. si O.S. cu proprietatile :

1. exista lacune in sistemul cognitive la S. C.
2. determina o trebuinta de cunoastere la S. C.
3. activitatea desfasurata de rezolvitor are drept scop intalnirea zonei de incertitudine, de necunoscut si descoperirea unor cunostinte sau procedee de actiune.

Cerinte : tema (situatia problema) trebuie sa trezeasca o reactie de surpriza, de mirare, chiar de uimire (M. Ionescu, I. Radu, 1987)

Etapele in rezolvarea situatiilor problema

perceperea problemei ca atare si a primilor indici orientativi pentru rezolvare,

studierea aprofundata, intelegerea problemei si restructurarea datelor sale, prin activitatea independenta a elevilor

cautarea solutiilor posibile la problema pusa

obtinerea rezultatului final si evaluarea acestuia prin confruntarea / compararea diferitelor variante.

4. Invatarea prin descoperire

= modalitate de lucru prin care elevii sunt pusi sa descopere adevarul refacand drumul elaborarii cunoasterii prin activitate proprie, independenta

nu este o achizitie a D. M., m. i. prin d. a fost denumita maieutica

prof. pune, cu abilitate, o serie de intrebari, iar elevul ete determinat sa gaseasca rezultatul dorit.

=fiecare intrebare - o etapa din descoperirea finala=

"o operatie noua este intotdeuna pregatita de un sir lung de conduite primitive « anterioare »" J. Piaget.

Intrebari care pot determina aparitia unei situatii problema :

Metoda de invatare prin descoperire  :

este greu de utilizat in raport cu celelalte metode, insa , ea este cea mai bogata in fluxuri informationale inverse.

Are la baza cercetarea , investigatia proprie realizata de elev

Cerinte :

1. s. p. sa se inscrie in sistemul de operatii concrete si mentale de care elevul este capabil
2. oferta de cunostinte sa nu fie nici prea saraca nici prea complicat
3. elevul sa perceapa si sa memoreze date , fapte, informatii.
4. elevul sa prelucreze si sa asimileze rational materialul acumulat
5. elevul sa formuleze generalizari si sa le integreze in sisteme, in ipoteze operatorii.

Tipuri de dscoperiri:

1. descoperiri inductive (au la baza rationamente de tip inductiv)
2. descoperiri deductive (au la baza rationamente de tip deductiv)
3. descoperiri analogice (au la baza rationamente     prin analogie)

Etape :

1. Confruntarea cu situatia problema

declansarea dorintei de cautare si explorare

2. realizarea actului descoperirii

structurarea si interpretarea datelor

(urilizarea operatorilor gandirii si evidentierea noului

3. verbalizarea generalizarilor, formularea concluziilor si generalizarea lor
4. exersarea in cea ce s-a descoperit

aplicarea celor descoperite in contexte situationale.

5. Munca in grup

metoda de invatamant = presupune cooperare si activitate comuna in rezolvarea unor sarcini de instruire

valorifica avantajele muncii scolare i extrascolare in grup (orientata mai mult spre aspectul social)

nu necesita conditii speciale, dar, este usor utilizata in institutii bine dotate

are un camp larg de aplicare

grupe eficiente intre 4 si 6 elevi

grupe stabilite de cadrul didactic: omogene ; neomogene ; permanente ; ocazionale

Etape :

1. analiza temei si a sarcinilor de instruire (autoinstruire)
2. impartirea sarcinilor pe membrii grupului
3. documentarea asupra temelor si aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse
4. emiterea unor ipoteze si opinii asupra rezultatelor probabile
5. efectuarea de investigatii practic aplicative sau teoretice
6. consemnarea rezultatelor obtinute
7. interpretarea    rezultatelor obtinute
8. intocmirea referatului final
9. aprecierea si evaluarea rezultatelor

implica modificarea sistemului obisnuit de notare (eventual prin punctaj , grila, .. etc. )

dublu caracter al muncii (individual si colectiv)

imbinarea formei competitive cu cea cooperativa, de ajutor reciproc - dezvolta si exerseaza simtul responsabilitatii, atat pentru munca proprie, cat si pentru cea a grupului

5 proiectul / tema de cercetare

Project method - initiata de J. Dewey- metoda bazata pe actiunea practica, cu finalitate reala (learning by doing)

Elevii efectueaza o cercetare la baza careia se afla obiective practice si care se finalizeaza intr-un produs material :

modele materiale ;

obiecte ;

albume tematice ;

aparate ;

instalatii.

Produsele = rezultatul unor activitati de proiectare, cercetare si actiuni prctice, efectuate individual sau in grup

este o activitate de lunga durata - imbina investigatia stiintifica cu activitatile practice ;

mijloc eficient de integrare a invatamantului cu cercetarea stiintifica si cu practica vietii cotidiene.

Forme de integrare in activitatile instructiv - educative

efectuarea de investigatii in mediu inconjurator, care vizeaza culegerea de informatii referitoare la o anumita tema si valorificarea lor in cadrul proiectului ;

proiectarea si confectionarea de modele materiale (material didactic) necesare si utilizate in procesul instructive - educativ;

elaborarea de lucrari pe o tema prestabilita (expl. In cadrul cercurilor)

6. Experimentul

Metoda fundamentala in predarea - invatarea stiintelor naturii

Metoda - de explorare nemijlocita a realitatii -

Definitie: prococarea, producerea si repetarea unui fenomen in conditii de laborator in vederea studierii lui.

Obiectivele metodei:

formarea si dezvoltarea spiritului de investigatie experimentala a elevului (exemple);

aplicarea cunostintelor stiintifice in diferite contexte practice aplicate (exemple)

angajeaza un ansamblu de capacitati complementare. (exemple)

Etapele experimentului :

stabilirea ipotezei ;

proiectarea experimentului ;

realizarea propriu zisa a experimentului ;

inregistrarea datelor si prelucrarea lor;

stabilirea rezultatelor si elaborarea concluziilor.

Activitatea profesorului si a elevilor in cadrul experimentului cu caracter de dscoperire:

Activitatea profesorului :

crearea la elevi a motivatiei pentru activitatea experimentala ;

ghidarea activitatilor elevilor ;

Activitatea elevilor :

observa fapte si / sau analizeaza date, informatii ;

identifica si formuleaza o problema ;

formuleaza ipoteza ;

elaboreaza un plan de cercetare ;

efectueaza experimentul ;

observa faptele experimentale ;

consemneaza datele si rezultatele experimentului ;

prelucraea datelor si rezultatelor experimentului ;

formuleaza concluzii

compara datele cu ipoteza:

1. ipoteza se cofirma :

formuleaza raspunsul ;

comunica raspunsul profesorului ;

profesorul primeste raspunsul si il discuta cu elevii ;

apreciaza rezultatele

2. ipoteza nu se confirma :

formuleaza o noua ipoteza.

Clasificarea experimentelor (M. Ionescu, D.M.)

1. dupa scopul didactic:
1. cu caracter de cercetare / descoperire

familiarizarea elevilor cu demersul investigatiei stiintifice:

etapele experimentului

2. cu caracter demonstrativ:

- ilustrarea unui fenomen, proprietati, in scopul intelegerii noilor cunostinte

B. dupa natura lor:

1. calitativ - evidentiaza procesualitatea si relatia cauza - effect;

2. cantitativ - evidentiaza legi, determinarea unor marimi, efectuarea de relatii matematice, etc.

C. dupa rezultatul lor:

1. experiment demonstrative pozitiv:

- exista unor proprietati;

- existenta unor interrelatii intre marimi.

2. experiment demonstrative negativ:

- absenta unor proprietati.

D. destinat formarii deprinderilor practice / motrice

- priceperi si deprinderi de activitate practica ;

- manuirea aparaturii, instalatiilor, instrumentelor, materialelor.

Avantaje: Valente instructive - educative

1. reproduce fenomene in procesualitatea lor;
2. se pot repeat de mai multe ori;
3. au functie formativa si informativa ;
4. experimentul cu caracter de descoperire / cercetare si cele destinate formarii deprinderilor motrice contribuie la realizarea unui invatamant activ, euristic si creativ.

Tema :

Elaborati scenariul (element de competenta proiectiva) unui demers didactic pentru Cunoasterea mediului / Stiinte in care sa predomine proiectul si experimentul

7. Jocul didactic

- Jocul - " face parte din insasi firea umana"

J. Huizinga (olandez)

- exista "o nazuinta congenitala a omului de a voi sa fie primul"

- viata omului nu exclude, confruntarea, masurarea, intrecerea, deci jocul.

"Jocurile sunt la fel de vechi ca si civilizatia insasi si la fel de variate ca ariprile fluturilor.pentru ele a fost cheltuita o cantitate fantastica de energie mintala"

(G. Gardner)

Jocul didactic : reprezinta o metoda activa si eficace de instruire si educare a scolarului mic

De ce metoda activa :

1. este o activitate de expresie

solicita elevilor sa interpreteze si sa exerseze comportamente

2. elevii devin actori autentici in situatii simulate, virtuale, cu care se vor confrunta in viitor

(problematizante, conflictuale, colaborative, decizionale, etc.)

3. elevii sunt actori in diferite contexte cognitive sau actionale ;
4. elevii exerseaza si isi dezvolta capacitatea de reflectie personala ;
5. elevii se familiarizeaza cu modurile de gandire, traire si actiune specifica unui anumit status ;
6. elevii isi formeaza o serie de competente transversale :

a invata sa :

formulezi situatii problema si sa le rezolvi ;

sa stabilesti ipoteze de plecare / start,

a lucra in grup si a participa la conducerea colectiva.

7. Elevii isi dezvolta fantezia (premizele gandirii divergente si creative)
8. elevii descopera noi cunostinte, abordari si experiente (curajul de a actiona liber, spontan, spirit activ, critic si creativ)

(M.B. 2002)

Componentele care alcatuiesc structura unui joc didactic :

1. sarcina didactica;
2. continutul jocului;
3. elementele si regulile jocului.

Cerintele participantilor:

de a-si asuma rolurile;

de a respecta regulile;

de a elabora planuri de rezolvare;

de a lua dcizii ;

de a compara si evalua rezultatele.

Valente formative ale jocului didactic

Functiile J.D. :

1. functa adaptiva

copilul interiorizeaza realitatea fizica si sociala si se adapteaza, la un nivel primar cerintelor acestora ;

2. functa formativa :

acumularea resurselor psihice ;

dezvoltare a personalitatii in ansamblul sau

3. functa informativa :

dotarea elevului cu informatii, notiuni si concepte necesare descifrarii si intelegerii realitatii

4. functa de socializare :

- interiorizare si transpunere in plan comportamental.

Functii secundare :

1. J. inlatura plictiseala ;
2. J. este un element odihnitor ;
3. J. este un agent de manifestare sociala ;
4. este un agent de transmitere a ideilor.

Criterii de clasificare a J.D.:

1. dupa continutul si obiectivele urmarite
2. dupa momentul lectiei
3. dupa tipul lectiei
4. in functie de competenta psihologica solicitata
5. dupa materialul folosit
6. in functie de particularitatile actiunii de simulare
7. dupa numarul de participanti

Dupa Moyles, I.R. :

A.    Jocuri psihomotorii :

J. de constructie /dezasamblare

J. de coordonare a miscarilor

J. de manipulare obiectuala

B.    Jocuri intelectuale :

J. lingvistice

J. stiintifice

J. de creativitate

J. logico - matematice

C.    Jocuri sociale :

J. de competitie

J.. de rol

J. de cooperare.

Avantaje :

1. creaza cadrul organizatoric in care se dezvolta curiozitatea si interesul elevilor pentru continut, spirit de investigare, formeaza deprinderi de folosire spontana a cunostintelor dobandite ;
2. dezvolta capacitati creatoare si interesul pentru cunoastere ;
3. contribuie la evidentierea interdependentei fenomenelor, a cauzalitatii si materialitatii lumii, conduce la formarea bazelor conceptiei desper lume si viata;
4. un mijloc de constatare a nivelului de utilizare a cunostintelor elevilor si al gradului de dezvoltare a capacitatilor intelectuale ale acestora.

Jocul didactic trebuie sa fie un prilej de divertisment si de activitate independenta care se desfasoara cu atat mai bine cu cat este mai viu interesul pe care il trezeste. Este un prilej de acumulare si reactualizare a cunostintelor dobandite, de utilizarea a lor in contexte diferite.

Reflectie :

Optimizarea / ameliorarea implementarii jocului didactic in lectiile de Cunoasterea mediului si Stiinte.

Explorarea realitatii prin jocul didactic.

8. modelarea

(Tema)

9. Invatarea pe simulatoare didactice

SIMULATOARELE:

d.p.d.v. metodologic:

- sisteme analoage sau izomorfe cu o categorie de obiecte sau instalatii reale, care faciliteaza studierea anumitor variabile (vezi modelarea didactica)

d.p.d.v. ca mijloc de instruire si autoinstruire:

- este inteles ca un sistem tehnic, artificial construit prin analogie (model ) cu cel original.

Valente instructiv - educative :

facilitatea studierii si explicarii actiunilor complexe

facilitarea vobservarii partilor componente ale unui sistem si a functionarii lor in ansamblu

executarea anumitor operatii componente ale unei activitati mai complexe

formarea unor abilitati tehnice specifice

verificarea unor priceperi, deprinderi, cunostinte solicitate ulterior intr-un context de activitate reala, in conditii de securitate si cu costuri economice reduse.

10 Predarea si invatarea sub asistenta calculatorului

Difuziunea instruirii asistate de calculator in predarea scolara implica adaptarea unei strategii care presupune cu necessitate munca in echipa, precum si asigurarea anumitor conditii:

adaptarea educatiei la necesitatile actualoe si de perspectiva ale societatii

informatizarera progresiva si accelerata a diferitelor sectoare ale vietii economico - sociale

realizarea de progrese in domeniul informaticii, al calculatoarelor si al tehnologiilor de comunicare

Obiective:

1. organizarrea de activitati specifice (informari, dezbateri,cursuri practice, etc)
2. elaborarea de programme de (auto) instruire si (auto) testare pentru diferite discipline de studiu
3. realizarea unor cercetari experimentale mai ample referitoare la I.A.C.
4. dotarea progresiva a scolilor de toate gradele cu mijloacele tehnice de instruire necesare.

Calculatorul simuleaza procese si fenomene complexe pe care nici un alt mijloc de invatamant (didactic) nu le poate pune mai bine in evidenta

Utilizarea calculatorului in organizarea si realizarea cu rezultate multumitoare in activitati didactice obisnuite, traditionale:

simularea unor procese si fenomene in miscare (suplinirea unor demonstratii experimentale)

crearea de situatii problema cu valoare stimulativa si motivationala

instrument de testare (cunostinte, abilitati)

imbunatatirea procesului de conexiune inversa

desfasurarea de activitati diferentiate, pe grupe

desfasurarea de activitati de autotestare

desfasurarea de activitati recapitulative

organizarea de jocuri didactice

experienta didactica a demonstrat ca in practica apar in permanenta idei, teorii, experiente pedagogice noi ; drumul introducerii unei nouati si al generalizarii ei, nu este neted, ci dimpotriva, contradictoriu si, adeseori, insotit de riscul distorsiunii. Cine nu va reusi sa evite acest risc ? Este o intrebare care ne duce cu gandul la remarca :

" . . rigoarea crescanda introdusa in practica educativa, tehnologia, design-ul nu vor fi sterilizate decat prin pedagogii care sunt de pe acum sterili; celorlati, ele le vor eferi, dimpotriva, mijloace de adaptare subtila, de individualizare mai sigura, posibiltati mai functionale de cucerire a mediului si al propriului eu"

(V., de Laudsheere, G., de Laudsheere, 1979 )