SCOALA CU CLASELE I-VIII

,,SF.IERARH NICOLAE"

COM.BUCU-JUD. IALOMITA

PROIECT DE DEZVOLTARE

SCOLARA A UNITATII DE

INVATAMANT

PENTRU PERIOADA 2005-2010

MOTTO : " NIMENI NU GANDESTE PENTRU TINE , SA INCERCAM SA FACEM SINGURI

CEEA CE ASTEPTAM DE LA ALTII."

I. PREZENTAREA ORGANIZATIEI SCOLARE

Scoala cu clasele I-X Bucu functioneaza in doua corpuri: A cladirea nr.1 - cu 4 sali de clasa, construita in anul 1957 si B cladirea nr.2- cu 3 sali de clasa, construita in 1970.

Ambele corpuri de cladire au fost realizate cu efortul si contributia comunitatii locale care au lucrat efectiv la zidarie , lemnarie, vopsitorie, acoperis in baza unui proiect.

Dinamica structurii scolii pe niveluri de predare in ultimii 10 ani se prezinta astfel:

In anul scolar 2004-2005 , colectivelor scolare existente se adauga clasa a IX a a Scolii de Arte si Meserii- profil agricultura, specialitatea -lucrator in cultura plantelor, cu un efectiv de 28 de elevi.

Scoala Bucu devine in felul acesta Scoala cu clasele I-X , cu un efectiv de 316 elevi.

In cadrul scolii isi desfasoara activitatea un numar de 14 titulari ( 3 educatoare cu gradul didactic 1, 5 invatatori cu gradul didactic 1 si un numar de 6 profesori - 2 cu gradul didactic 1 si 4 gradul definitiv) si 5 suplinitori.

Colectivul scolii noastre este omogen, in cadrul caruia nu exista nici un fel de conflicte sau stari tensionale. Consideram ca acest aspect este esential in desfasurarea unui invatamant de calitate.

Comuna Bucu , beneficiaza de un mediu geografic si social favorabil, asezata in S-E Romaniei si al Campiei Romane, in diviziunea cunoscuta sub numele de Baraganul de mijloc, pe terasa ce insoteste malul stang al raului Ialomita. Localitatea se afla la 13 km de municipiul Slobozia , resedinta judetului Ialomita pe Drumul European 60, care leaga Bucurestiul - capitala Romaniei- de municipiul Constanta - port la Marea Neagra.

Comuna Bucu este deservita si de linia de cale ferata -Slobozia-Tandarei-Fetesti-noduri feroviare cu numeroase ramificatii.

Comunitatea numara 2426 locuitori -conform statisticilor de la sfarsitul anului 2004.

Sporul natural a inregistrat numeroase fluctuatii in decursul timpului, reflectat si in evolutia populatiei scolare.

Ponderea populatiei ocupate este urmatoarea :

40% din numarul de locuitori isi desfasoara activitatea in agricultura, pe loturile personale sau ale familiei, cu venituri fluctuante;

20% sunt pensionari de stat sau din agricultura;

17% lucreaza in intreprinderi private si servicii;

10% in sectorul bugetar, se stat;

10% fara venit;

3% sunt intreprinzatori particulari cu venituri instabile.

Sub raportul ponderii populatiei active, trebuie sa subliniem scaderea continua a numarului acesteia, cu efecte sociale negative.

Scoala cu clasele I-X Bucu se constituie ca entitate ce vizeaza binele comunitatii, accentuand importanta unor relatii umane armonioase, bazate pe sensibilitate, toleranta, bunavointa si respect reciproc.

Din acest punct de vedere -scoala- trebuie sa promoveze faptul ca individul si comunitatea au o responsibilitate reciproca, ca nevoile individuale trebuie sa fie situate intr-un plan secundar fata de nevoile grupului, colaborarea sa fie vazuta ca o activitate in dublu sens.

Urmatorii ani, cei ai integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, vor fi dificili, indeosebi pentru locuitorii din mediul rural, pentru cei cu calificari inferioare si pentru cei cu un nivel redus al educatiei.

Criza invatamantului rural, unde includem si Scoala Bucu, are o cauza serioasa in dezinteresul parintilor pentru educatia copiilor, in neincrederea acestora in rolul educatiei ca factor de integrare socio-profesionala. Vom promova in acest sens ideea ca scoala este sursa comunitatii si vom urmari implicarea activa a tuturor celor preocupati de prosperitatea scolii: personalul didactic, elevii, autoritatea locala, parinti, parteneri educationali.

II.VIZIUNEA SCOLII

Exista si se manifesta in aceasta perioada un refuz surd, dar si declarat deseori, pe care elevii il opun in general si care poate fi numit "a opune rezistenta la educatie".

Problema de substrat este credem cautarea raspunsurilor la intrebarile: "La ce bun studiul unui corpus de discipline, dupa niste reguli pe care unii nu le cunosc, iar altii nu le accepta? " si "La ce bun studiul teoretic, daca practica vietii dintotdeauna cere alte cunostinte mai putin academice?"

"N-ar fi mai potrivita alternativa dezvoltarii individului dupa libertatea expresiei si a creatiei? Dar pot ele exista ele fara educatie?"

Aceasta chestiune deloc minima este centrul nostru de interes, unde educatori, invatatori. profesori, parinti si elevi suntem toti deopotriva implicati.

Descentralizarea si sistemul de invatamant implica automat trecerea de la accentul pe comunicarea pe verticala, la cea descendenta, orizontala si diagonala. In aceste conditii de sporirea considerabila a autonomiei scolii, parteneriatul institutional si comunitar devine un instrument esential al activitatii manageriale.

Ca urmare a acestui fapt, centrul activitatii de proiectare este scoala si mai ales relatia educationala fundamentala dintre profesori si elevi, iar proiectele initiate de scoala determina in mod hotarator relatiile scolii cu ceilalti parteneri.

Dorim ca scoala noastra sa vina in intampinarea nevoilor elevilor, parintilor si cadrelor didactice.

III. MISIUNEA SCOLII

Optiunea strategica a ultimilor ani in politica educationala a fost si este calitatea in educatie. Scolii i se cere sa faca fata atat provocarilor prezentului cat si asteptarilor viitorului, sa dea raspunsuri complexe situatiilor complexe, sa reflecteze in interior ceea ce se intampla in societate.

Idealul educational al scolii vizeaza dezvoltarea libera, integra si armonioasa a individualitatii umane, formarea personalitatii autonome si creative .

Finalitatile specifice pe care dorim sa le realizam sunt:

formarea personalitatii - prin insusirea valorilor culturii nationale si universale;

educarea - in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, ale demnitatii si tolerantei;

cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana si de valorile morale si civice;

formarea capacitatii intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice;

asimilarea tehnicilor de munca intelelectuala necesara autoinstruirii pe parcursul intregii vieti;

dezvoltarea armonioasa, prin educatie fizica si educatia pentru sanatate, educatia ecologica si educatia interculturala prin programe specifice;

identitatea Scolii cu clasele I-X Bucu va consta intr-o abordare flexibila a curriculum-ului pentru a raspunde nevoilor elevilor la diferite varste si etape;

IV. SCOPURILE / TINTELE STRATEGICE

Domeniile pe care " Comunitatea educationala" le considera prioritare, pe care doreste sa le dezvolte sunt urmatoarele :

reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei in perspectiva egalizarii sanselor;

formarea corpului didactic pentru aplicarea metodelor active, de grup;

insertia profesionala a absolventilor scolii de arte si meserii;

asigurarea, in fiecare an scolar , pentru fiacare cadru didactic din scoala a cel putin 40-50 de ore de pregatire in functie de nevoile identificate;

programe educationale specifice ( educatie tehnologica, educatie ecologica, educatie pentru sanatate, cultura si educatie civica);

dezvoltarea unor parteneriate locale;

asigurarea, pentru fiecare elev din scoala , a accesului la calculator pentru ½ ore saptamanal;

surse noi de finantare;

Tehnicile de implicare si regulile scolii in urmatorii cinci ani vor fi proiectate pornind de la aceste deziderate. Efortul de a realiza un convingator avantaj bazat pe un set de valori solicita un inalt nivel de consensuri in scoala si o politica buna de integrare.

Scoala ar face o greseala daca ar utiliza numai promovare pentru a-si exprima avantajele distincte si ar ignora celelalte instrumente de marketing educational care pot contribui la realizarea unui profil credibil. Atmosfera, cultura si mentalitatea trebuie impregnate de filozofia scolii. Valoarea adaugata pare astfel sa fie nu "ce face scoala " ci " modul in care lucreaza" si increderea in aceasta metoda de lucru.

V. ANALIZA DIAGNOSTICA

Orice interventie de optimizare este fezabila numai daca se bazeaza pe buna cunoastere a starii de fapt, a situatiei existente. Pentru a realiza o analiza de acest tip, pentru a descoperi ocaziile si amenintarile viitoare, Scoala cu clasele I-X Bucu are nevoie de o informare concreta despre factorii interni si externi.

Informatia interna se reflecta la punctele tari si slabe si la produsul educational. Informatiile externe se refera la piata in care opereaza scoala, evolutiile care au loc pe piata si la evaluarile grupului tinta despre educatia oferita. Analiza interna si externa a informatiilor conduc la evaluarea pozitiei curente si la asteptarile viitoare. De aici se desprind - obiectivele tactice :

A.         Dezvoltarea unitatii in perspectiva, cu mentiunerea acelei experiente care s-a dovedit pozitiva;

B.         Conturarea unei directii de reinnoire in activitatea unitatii scolare;

C.         Dezvoltarea si concretizarea ideiiica scoala este a comunitatii si ca prin urmare, prin reprezentantii sai, comunitatea trebuie sa contribuie la perfectionarea procesului de invatamant;

D.         Formarea atitudinii pozitive in relationarea cu mediul natural si mediul social;

E.          Asigurarea unei orientari scolare si profesionale optime, in raport cu aspiratiile si aptitudinile elevilor;

F.          Formarea capacitatilor si a motivatiilor necesare invatarii in conditiile unei societati in schimbare.

Fara aceasta cunoastere complexa orice interventie devine hazardata si duce in mai multe cazuri , la efecte negative.

Cu rezultatul analizei resurselor scoala poate considera care sunt oportunitatile pe care le poate sustine. Vom incerca sa ocolim acele oportunitati pentru care resursele sunt sarace sau inadecvate.

Scopul analizei swot pe care o propunem este de a identifica punctele tari si slabe ale scolii, amenintarile si oportunitatile.

1.Punctele tari:

scoala noastra dispune in prezent de o incadrare buna ;

personalul didactic este preocupat de propria formare si perfectionare;

colaborarea stransa cu comunitatea locala, relatii foarte bune cu consiliul local;

colaborarea stransa intre scoala si familiile elevilor, fapt care a condus la scaderea tendintelor de abandon scolar;

atmosfera prieteneasca, lipsita de stari tensionate sau conflictuale intre participantii la procesul de invatamant - cadru de munca eficient si util;

asigurarea cadrului institutional pentru participarea personalului didactic la procesul decizional prin: comisii metodice, consiliul de administratie -in noua forma de organizare, consiliul pentru curriculum, consiliul clasei, consiliul profesoral.

parteneriatul educational cu Scoala Generala nr.12 " B.P. Hasdeu " - Constanta.

2.Puncte slabe:

incadrarea cu personal didactic necalificat pentru limbile moderne (limba franceza si limba engleza);

lipsa unor resurse extrabugetare;

mobiliar neadecvat, confortul si ambientul claselor

lipsa unui spatiu adecvat pentru biblioteca scolara;

inexistenta unor dotari minime pentru cabinete si laboratoare;

informatizarea procesului de invatamant;

rezultate scolare slabe, disciplinaanumitor colective de elevi.

3. Oportunitati:

director nou, postul ocupat prin concurs-15 mai 2004-experienta didactica, a parcurs diferite stagii de formare;

ocazie buna pentru publicitate;

completarea de noi facilitati;

curriculum la decizia scolii adaptat cerintelor pietii muncii si specificului comunitatii;

posibilitatea organizarii unor manifestari metodico-stiintifice la nivel judetean sau participarea la asemenea manifestari;

colaborarea cu institutii culturale la nivel judetean si national.

4. Amenintari:

interesul scazut pentru invatatura din partea elevilor, dar si din partea familiei;

saracia - familii fara venituri stabile;

insuficienta fondurilor alocate scolii de la bugetul local;

lipsa unor venituri proprii sau a celor provenite sponsorizari;

scaderea populatiei scolare , micsorarea colectivelor;

degradarea acoperisurilor la cele doua corpuri de scoala.

VI. OPTIUNILE STRATEGICE PE DOMENII FUNCTIONALE

Pornind de la punctele tari si oportunitatile constatate in cadrul diagnozei( ca resurse strategice), urmarind compensarea slabiciunilor si evitarea amenintarilor vom urmari dezvoltarea urmatoarelor domenii functionale:

dezvoltarea curriculara;

dezvoltarea resurselor umane;

atragerea de resurse financiare si dezvoltarea bazei materiale;

dezvoltarea relatiilor comunitare;

1.Dezvoltarea curriculara

Faza operationala de aplicare si implementare a reformei sistemului de invatamant, implica nevoia de abordare din perspectiva manageriala, a conceptului de curriculum, componenta de baza a acesteia.

Ca activitate manageriala, abordarea curriculum-ului se realizeaza la niveluri diferite : macrosistemic si microsistemic, cu etaje mai multe sau mai putine.

In conditiile invatamantului nostru sunt manifeste doua mari niveluri : cel national si cel al unitatii scolare, asupra acestuia din urma avand o anume influenta si nivelul intermediar managerial, cel al Inspectoratului Scolar.

Facand apel la definirile date cuvantului de curriculum, strategia ce-l vizeaza presupune luarea in calcul :

a destinatiilor lui ( elevii de anumite varste aflati la diferite niveluri scolare);

a celor ce-l elaboreaza si/sau urmeaza sa-l implementeze si sa-l evalueze ( educatorii, investiti sau nu cu functii manageriale si cu roluri active in decizie);

a finalitatilor si obiectivelor cu diferite grade de generalitate, care sunt urmarite prin ceea ce ce va fi curriculum-ul in raport cu care se ia o decizie;

a timpului cand urmeaza a se aplica noul curriculum si a duratei de aplicare;

a metodologiei didactice dezirabile, considerata ca fiind mai eficienta;

a mijloacelor didactice, considerate a fi mai potrivite si accesibile.

In rezolvarea dezvoltarii curriculare a scolii vom aborda urmatoarele tehnici:

rolul determinant al consiliului profesoral in ceea ce priveste dezvoltarea si adaptarea curriculum-ului la nivelul scolii;

chestionare de interes adresate parintilor elevilor comunitatii;

discutii cu elevii, care sa-i motiveze asupra implementarii curriculum-ului;

stabilirea unor module de discipline optionale in functie de nevoile reale ale elevilor.

Disciplinele optionale sunt in viziunea noastra parte integranta a reformei de mentalitate cea mai de lunga durata si greu de realizat) care vizeaza descentralizarea curriculara.

In viziunea colectivului nostru didactic-disciplinele optionale ofera posibilitati ideale pentru realizarea caracterului transdisciplinar, pluridisciplinar, trans si cros disciplinar ( curricular), pe arii curriculare, ofera potrivit principiului flexibilitatii si al parcursului individual, posibilitatea realizarii curriculum-ului la decizia scolii( CDS), potrivit resurselor umane, materiale de care dispune scoala noastra si cerintele sociale ( racordarea la social).

Percepem disciplinele optionale ca oportunitati ale elevilor de a alege domeniul in care doresc sa-si dezvolte deprinderi si capacitati si sa-si contureze propriul sistem de atitudini si valori.

In cadrul curriculum-ului la decizia scolii ne propunem urmatoarele discipline/teme optionale ce pot fi incluse in schema orara a clasei:

Aria curriculara : matematica si stiintele naturii:

"Educatia pentru sanatate" , "Natura prietena mea" ( i-iv )

"Educatie ecologica"

Aria curriculara: om-societate:

"Terra - un tot unitar"

"(Re)descoperirea pamantului"

"Hazarde naturale si antropice"

"Istoria comunitatii locale"

"Valori europene"

"Educatie antreprenoriala"

Aria curriculara : tehnologii:

"Planta si mediul ei de viata" (culturi in sere si solarii).

Aria curriculara : limba si comunicare:

"Folclorul copiilor" (I-IV).

Aceasta abordare permite individualizarea scolii si crearea unei personalitati a acesteia prin prezentarea " proiectului scolii" si " ofertei scolii" - va asigura elevilor parcursuri individuale proprii, potrivit intereselor si aptitudinilor lor, dandu-le posibilitatea de a alege.

In ceea ce priveste maniera de dezvoltare curriculara vom avea in vedere, urmatoarele tendinte:

interdisciplinaritatea, privita ca o posibilitate de integrare intre diferite domenii ale cunoasterii si de largire a ariei de aplicabilitate a cunostintelor scolare in situatii diferite de viata.

organizarea modulara, permite o mare personalizare a demersului didactic si o adaptare la nevoile si posibilitatile elevului, interesele sale cognitive, ritmului de lucru, stilului de invatare.

organizarea integrata , permite integrarea continuturilor atat pe orizontala, cat si pe verticala- ce determina formarea capacitatii de a transfera cunostintele dobandite in context scolar, in alte domenii de actionare si cunoastere.

2.Dezvoltarea resurselor umane

Managementul resurselor umane se concentreaza la nivelul organizatiei in directia urmatoarelor scopuri ale activitatii de dezvoltare a personalului:

imbunatatirea performantei intregului personal al scolii (ca intreg) sau a grupurilor de personal;

imbunatatirea performantelor profesionale ale fiecarui cadru didactic;

extinderea experientei profesionale si individuale pentru dezvoltarea carierei;

dezvoltarea cunostintelor profesionale pentru fiecare cadru didactic;

extinderea educatiei personale sau generale a fiecarui cadru didactic ( cursuri care nu au continutul neaparat legat de educatie sau disciplina predata).

Astfel, intreg programul de dezvoltare a personalului si fiecare componenta in parte vor fi planificate, implementate si evaluate parcurgand urmatoarele etape:

conceperea programului in contextul politicii scolii (pe termen mediu si lung);

stabilirea si utilizarea unor proceduri de consultare a tuturor celor implicati;

identificarea nevoilor;

stabilirea prioritatilor si conceperea unui program de activitate corelat cu acestea;

implementarea programului;

monitorizarea si evaluarea programului;

revizuirea programului/politicii si identificarea nevoilor viitoare.

Pentru ca scoala sa echilibreze nevoile individuale cu cele organizationale vom intreprinde urmatoarele actiuni:

un membru al consiliului de administratie va fi desemnat in calitate de coordonator al dezvoltarii personalului-"tutore profesional";

pentru toti cei nou-veniti in scoala ( indiferent de vechime), trebuie prevazut un program de initiere, pentru a-i obisnui cu noile responsabilitati;

fiecare cadru didactic trebuie sa aiba oportunitatea unei "discutii functionale/aprecieri", anual;

cel putin 2 zile pe semestru vor fi folosite pentru formare in scoala( utilizand toate resursele umane-formatori- si materiale bugetare si extrabugetare existente);

activitatile desfasurate in scoala se vor grupa in doua subcategorii: unele vor fi centrate foarte direct pe responsabilitatile individuale ale cadrului didactic, iar altele grupeaza mai multi membrii ai personalului.

Formare personalului didactic, componenta a dezvoltarii resurselor umane, va porni de la identificarea componentelor necesare pentru implinirea cerintelor unui post si de evaluarea componentelor reale la nivelul celui care ocupa postul, urmand ca procesul efectiv sa realizeze stabilirea acordului intre competentele necesare si cele reale.

Avand ca obiectiv eliminarea decalajului intre nivelul real al competentei si nivelul dezirabil, perfectionarea resurselor umane poate fi realizata printr-o multitudine de modalitati, in functie de specificul situatiei data. Vom avea in vedere, atat dezvoltarea personalului, pornind de la nevoile, exigentele si obiectivele organizatiei, cat si dezvoltarea profesionala, cu accent pe nevoile individuale de formare si perfectionare.

Strategia aplicata in scoala noastra va fi adecvata specificului unitatii de invatamant- colectiv didactic relativ mic.

ORGANIZAREA DEZVOLTARII PERSONALULUI

IN SCOALA CU CLASELE I-X BUCU

SCHITA - PROIECT PENTRU ANII 2005-2010

Scopuri:

imbunatatirea dezvoltarii continue a cunostintelor profesionale, abilitatilor si implicariii personalului didactic si nedidactic;

implicarea fiecarui cadru didactic in planificarea carierei si in in identificarea si exploatarea oportunitatilor care apar in acest sens;

constientizarea personalului relativ la viziunea si misiunea scolii, scopurilor si obiectivelor sale;

imbunatatirea educatiei in scoala, prin toate cele de mai sus.

Responsabilitatea dezvoltarii personalului

a. Sefii de catedra si de arii curriculare

In fisa postului oricarui sef de catedra sau de arie curriculara va fi stipulata responsabilitatea de a ajuta la dezvoltarea cunostintelor profesionale a abilitatilor si aspiratiilor fiecarui cadru didactic din catedra/aria curriculara respectiva

b. Echipa responsabila cu dezvoltarea personalului

Consiliul managerial trebuie sa acorde un sprijin aditional, bazat pe nevoi si cereri individuale, care vor include:

imbunatatirea managementului clasei si a unor deprinderi monitorizate;

oportunitatea de a asista la lectiile unor colegi sau de a vizita alte scoli;

discutii despre oportunitati de cariera sau cursuri de formare;

de asemenea , membrii consiliului managerial il ajuta pe coordonatorul activitatilor de dezvoltare a personalului in planificarea, monotorizarea si evaluarea acestora.

PROGRAM DE FORMARE LA NIVELUL SCOLII

a.Intruniri ale consiliului profesoral

Se vor desfasura bilunar si vor include doua sectiuni:

chestiuni administrative si informatii;

parte mai consistenta in care in care un formator pune in act o secventa de formare centrata pe o problema sau o nevoie a scolii(comunicare, lucru in echipa, curriculum la decizia scolii,)

Formatul unei astfel de secvente:

suportul de curs este distribuit participantilor inainte de intrunire;

parte introductiva;

ateliere de lucru pe grupuri;

secventa plenara-concluzii.

b.Conferinte tinute in plenul consiliului profesoral

Acestea se vor tine bianual - tema fiecarei conferinte este strans legata de viata scolii si este hotarata la inceputul anului scolar printr-o larga consultare a tuturor membrilor personalului. expunerea va fi urmata de discutii pe grupuri, ateliere de lucru si sesiuni plenare. fiecare membru al personalului va primi un raport publicat al conferintei.

Formarea continua a managerilor

Intreaga echipa manageriala: sefii de catedra, seful comisiei dirigintilor, vor participa la cate o sedinta de formare lunar. Consiliul de administratie se va intruni lunar pentru trecerea in revista a activitatii.

Formarea continua la nivelul catedrelor

Sefii de catedre vor incuraja dezvoltarea profesionala a membrilor echipelor pe care le conduc prin : observarea si analizarea orelor de curs, atitudine de colaborare si cooperare in proiectare si predare, organizarea unor schimburi de experienta atat la nivelul scolii, cat si cu alte scoli, precum si incurajarea participarii la cursuri de formare.

Ateliere de lucru pentru dezvoltarea abilitatilor de predare

Lectii demonstrative, grupuri de lucru, in cadrul lor se vor analiza lectiile respective, din punctul de vedere al tehnicilor de predare si evaluare folosite, al managementului clasei, al "valorii adaugate" in dezvoltarea elevilor.

Vor fi utilizati in derularea programelor invitati- formatori, profesori universitari, personalitati ale vietii culturale, vizita de studiu in alte scoli, se vor organiza simpozioane si initia microproiecte de cercetare pe subiecte ca : managementul clasei , evaluare.

In cadrul bibliotecii scolare se va infiinta un punct de documentare stiintifica, psihopedagogica si metodica.

3. Dezvoltarea bazei materiale si atragerea de resurse financiare

Scoala cu clasele I-X Bucu are in incinta sa :

doua localuri de scoala - cu 7 sali de curs;

o cladire atelier-scoala ( nefunctionala);

o cladire gradinita cu program normal-cu 4 sali de clasa.

Scoala noastra nu dispune de venituri proprii, singurele surse de finantare sunt reprezentate de alocatiile de la bugetul local sau central, care sunt insuficiente, pentru a se vorbi despre o dezvoltare a bazei materiale.

Cele doua localuri de scoala construite in anul 1957-corpul A si in anul 1970- corpul B , necesita reparatii capitale ( acoperis, ferestre, usi, pardoseli interioare ).

Mobilierul nefunctional, se afla intr-un avansat stadiu de uzura fizica ( 30-40 de ani vechime ).

Lipsesc dotarile necesare unor cabinete si laboratoare, mijloacelor de invatamant moderne. Nu dispunem de calculatoare si un sistem informatizat.

Dezvoltarea managementului scolar si constientizarea privirii organizatiei scolare ca unitate relativ autonoma din punct de vedere financiar, justifica o abordare distincta a managementului financiar al unitatii scolare si in special a problemelor legate de consecintele autonomiei scolare privite din punct de vedere material si financiar.

Intr-o viitoare abordare a construirii unui sistem financiar scolar bine pus la punct, trebuie constientizat faptul ca un astfel de sistem trebuie sa intruneasca un numar de preconditii - ca puncte de plecare ale srtucturii financiare si ale climatului financiar al scolii:

autonomie;

nevoia unui comportament economic activ;

continuitate in gandirea financiara;

crearea legaturilor intre productivitate si spatiul financiar;

largirea spatiului financiar ;

management creativ, ofensiv;

crearea posturilor financiare in structura organizationala a scolii.

In conditiile descentralizarii sistemului de invatamant, scoala nu-si mai poate permite sa se limiteze doar la indeplinirea unor obiective de ordin educational sau social. In afara de principalul obiectiv, acela de oferire a educatiei, vom initia un set de obiective financiare importante :

crearea posibilitatilor de atingere a obiectivelor educationale;

punerea la dispozitie a informatiei pentru alcatuirea politicilor, implementarea lor si pentru contabilitate ;

asigurarea directiei si eficientei implementarii;

crearea posibilitatilor pentru un management eficiental personalului;

asigurarea continuitatii in organizatia scolara.

Actualul sistem de finantare al invatamantului este invechit, nestimulativ, depasit de nevoile actuale de performanta.

In perspectiva vom elabora un plan de autofinantare si autodotare, vom incerca sa atragem sponsori pentru procurarea unor mijloace de invatamant necesare dotarii cabinetelor laboratoarelor scolii.

4. Dezvoltarea relatiilor comunitare

La nivelul comunitatii - unitatea noastra scolara va transforma coordonatele sale specifice, prin care se delimiteaza in raport cu alte organizatii in atuuri care sa ii permita initierea si /sau dezvoltarea parteneriatului educational.

Pentru a ne asuma un asemenea rol, scoala va trebui sa admita la nivelul principiilor generale ca si la cel al practicii cotidiene un set de principii fundamentale :

largirea caracterului aplicativ-participativ al managementului scolar;

atragerea familiei ca partener principal al scolii ;

extinderea colaborarii catre toti factorii care pot deveni sensibili fata de dezvoltarea educatiei;

atragerea tuturor categoriilor care pot avea o relativa disponibilitate in raport cu problemele scolii si cu sustinerea sa.

Scoala va veni in intampinarea unor cerinte sociale si comunitare prin demersuri specifice cum ar fi:

adaptarea procesului educational la schimbarile de ordin social si economic ;

instituirea unui echilibru intre cererea si oferta de educatie ;

satisfacerea unor nevoi comunitare specifice in domeniul educatiei;

pregatirea elevilor in sensul dezvoltarii personale si insertiei in comunitate;

asumarea unui rol activ in raport cu nevoile, problemele , prioritatile comunitatii.

Scoala va orienta intregul sau demers asupra elevilor . realizarea acestui deziderat presupune:

crearea si /sau ameliorarea structurilor scolare care sa asigure participarea elevilor la procesul decizional;

ameliorarea modalitatilor de informare adresate elevilor;

cresterea numerica si calitativa a activitatilor extracurriculare ;

atragerea efectiva a elevilor in organizarea unor activitati cu caracter curricular sau extracurricular.

Transformarea reala a elevilor in actori principali ai demersului educational care le este adresat, poate conduce in mod gradual la cresterea prestigiului scolii in comunitate si la sensibilizarea partenerilor potentiali:

familia elevului -crearea unor asociatii comune care sa reuneasca parinti ai elevilor si cadre didactice si ofertarea unor servicii educationale adresate parintilor in spiritul beneficiului reciproc.

autoritatile locale

agenti economici

Elaborarea si aplicarea acestor strategii presupune pregatirea prealabila a resurselor umane ale scolii pentru dialog , intercunoastere si colaborare cu partenerii sociali ai scolii.

Organizatii nonguvernamentale - implicate in proiecte / activitati adresate explicit scolii si educatiei:

consiliere si orientare vocationala;

consilierea familiei;

sensibilizarea opiniei publice si , in particular , a agentilor economici fata de educatie si fata de problemele scolii;

facilitarea obtinerii unor resurse materiale si financiare ;

facilitarea incheierii unor parteneriate intre scoli;

sensibilizarea institutiilor si categoriilor comunitare in raport cu scoala si cu educatia.

VII. PROGNOZA RISCURILOR SI AVANTAJELOR PROIECTULUI

1.Scopul proiectului

coerenta in interiorul institutiei de invatamant, intre diferiti factori carora trebuie sa li se asigure lucrul in comun in jurul obiectivelor si actiunilor discutate in colectiv, respectandu-se in acelasi timp, identitatea si valorile:

coerenta intre scoala si mediu, prin armonizarea politicilor scolii cu asteptarile parintilor, autoritatilor locale, agentilor economici;

2. Constrangeri in realizarea proiectului

constrangerea economica ( responsabila de evolutia actuala a invatamantului si care impune gestiunea resurselor si evaluarea rezultatelor ).

descentralizarea ( evolutia mentalitatilor si a structurilor centralizatoare).

democratizarea sistemului scolar

miscarea ideilor ( dezvoltarea sociologiei organizatiilor , pentru care omul este un actor capabil sa actioneze institutional , in organizatie existand potential de miscare.

3. Riscurile proiectului

scaderea motivatiei cadrelor didactice , datorata scaderii conditiei si statutului social al acestora ;

scaderea motivatiei elevilor si parintilor datorata scaderii ofertei de locuri de munca , distrugerea profesiilor;

sustinerea financiara conjuncturala din partea administratiei locale ;

dificultati in realizarea unui parteneriat real cu comunitatea locala.

4. Avantajele proiectului

eficienta procesului de invatamant ;

formarea unui corp profesoral bine pregatit si motivat ;

imbunatatirea bazei didactico-materiale, lucru esential in obtinerea performantelor scolare ;

dezvoltarea relatiilor comunitare .

VIII. MONITORIZAREA SI EVALUAREA PROIECTIUNII DE DEZVOLTARE

INSTITUTIONALA

Utilizarea concreta si coordonarea resurselor umane si nonumane si urmarirea consecventa a proceselor si relatiilor educationale (progresul, costurile , calitatea performantelor).

Criteriile de evaluare pe care le propunem se refera la :

gradul de realizare a obiectivelor propuse ;

gradul de implicare a factorilor principali si secundari ;

impactul asupra mediului intern si extern ;

nivelul costurilor ;

oportunitatea continuarii / dezvoltarii / diversificarii actiunilor.

Produse ale evaluarii : portofolii, statistici.

Resurse umane implicate in derularea proiectului :

coordonatori proiect : profesor Marin Dumitru Anton - director

profesor Popa Mariana -consilier educativ

inv. Zaharia Gheorghe - responsabilul comisiei de perfectionare

colaboratori : cadrele didactice din scoala, consiliul local, parinti, institutii locale , formatori.

Resurse materiale : spatii de invatamant, puse la dispozitie pentru derularea unor activitati.