Repere de calitate in activitatea didactica

Repere de calitate in activitatea didactica

Calitatea activitatii educationale la nivelul institutiei scolare desemneaza un ansamblu de caracteristici ale unitatii scolare (in plan structural, organizatoric, functional) care ii confera acesteia posibilitatea de a satisface nevoile de educatie ale unei populatii concrete, exprimate direct de catre aceasta sau individual de catre comunitatea careia populatia ii apartine.

Programa scolara este parte a Curriculum-ului national. Filozofia contemporana a educatiei a evidentiat diferenta dintr-o educatie bazata pe curriculum, adica avand ca element central la toate etajele sale activitatea de proiectare, si programa analitica, document care are in centrul activitatii didactice ideea de programare a traseului elevului catre un tel cunoscut si impus doar de catre adulti.

De aceea, programa analitica era posesoare in mod absolut si univoc a tuturor componentelor procesului instructiv-educativ stabilit la nivel central. Profesorul si elevul erau simpli executanti ai unui program de instruire menit sa reproduca social o stare de fapt.

Conceptual, programele scolare actuale, se diferentiaza de programele analitice prin accentul pe care il pun pe interiorizarea unui mod de gandire specific fiecarui domeniu.

Actualele programe scolare subliniaza importanta rolului reglator al obiectivelor pe cele doua nivele de generalitate: obiective cadru si obiective de referinta. Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de catre elevi. In contextul invatamantului obligatoriu, centrarea pe obiective reprezinta unica modalitate care face ca sintagma centrare pe elev sa nu ramana in slogan fara continut.

Obiectivele programei scolare asigura dezvoltarea progresiva in achizitia de competente de la un an de studiu la altul.

Obiectivele programei daca sunt utilizate corect la nivelul evaluarii, ofera o harta clara a evolutiei capacitatilor copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi si priceperi care au fost insuficient formate si dezvoltate.

Obiectivele creeaza premisele pentru deplasarea care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de referinta propuse. Unitatile de continut sunt organizate tematic, fie in conformitate cu domeniile constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanta sunt standarde nationale, absolut necesare in conditiile introducerii unei filosofii educationale centrate pe diversitate, concretizate in existenta unor planuri-cadru de invatamant, a unor noi programe scolare si a manualelor alternative.

Standardele curriculare de performanta sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatamant. Acestea constituie specificari de performanta vizand cunostintele si comportamentele dobandite de elevi prin studiul unei discipline. Standardele permit evidentierea procesului realizat de elevi de la o treapta de scolarizare la alta. Standardele sunt relevante din punctul de vedere al motivarii elevului pentru invatare, fiind orientate spre profilul de formare al acestuia la finalizarea parcursului scolar si la intrarea in viata sociala. Ele ar trebui sa motiveze elevul pentru invatarea continua si sa conduca la structurarea capacitatilor proprii invatarii active.

Curriculum-ul national actual propune o oferta flexibila ce permite profesorului adaptarea cadrului formal la personalitatea sa si la specificul clasei de elevi.

Acum profesorul are posibilitate de a interveni in succesiunea elementelor de continut, cu conditia asigurarii coerentei tematice si a respectarii logicii interne a domeniului. Nu ma exista o impunere a intervalului de timp alocat elementelor de continut. Exista posibilitatea modificarii, a completarii sau a inlocuirii activitatilor de invatare, astfel incat acestea sa permita un demers didactic personalizat.

Manualele alternative au fost considerate ca o normalizare a scolii in directive democratizarii invatarii. Manualele moderne opereaza o selectie permisiva continuturilor din care rezulta un ansamblu variabil de informatii, in care profesorul si elevul au spatiu de creatie. Informatiile sunt prezentate astfel incat permit interpretarii alternative si exclusive. Informatiile constituie un mijloc pentru formarea unor competente de valori si atitudini. Noile manuale au dorit ofere un mod de invatare care presupune intelegerea si explicarea care sa stimuleze gandirea critica la elevi.

Manualul scolar in noua fizionomie este un instrument de invatare, avand uneori sarcini specifice de invatare. Acestea au un volum mare de cunostinte academice(teoreme, teorii, modele, concepte), de multe ori este completat de ghiduri, soft-uri educationale, alte auxiliare didactice.

In ceea ce priveste manualele scolare alternative exista o desincronizare intre acestea si programele scolare.

Manualele reflecta toate obiectivele si toate continuturile, propuse de programa scolara.

Conformitatea manualului in programa scolara ar trebui sa fie intr-un procent de 100%, atat la nivelul competentelor generale, cat si la nivelul competentelor specifice si al continutului.

Deficitara este si calitatea ilustratiilor si tehnoredactarii unor manuale.

Un manual de calitate ar trebui sa contribuie la organizarea si conducerea procesului de invatamant prim: conformitatea acestuia cu programa scolara, prin ilustratii concludente, tehnoredactare ireprosabila si un pret scazut.

C.D.S si C.D.L acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul nucleu si numarul maxim de ore pe saptamana, pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurile cadru de invatamant.

Inainte de reforma cadrul didactic hotara strategiile didactice, metodele de evaluare, iar acum are posibilitatea de a decide manualul folosit de clasa, tipul de curriculum pe care-l propune elevilor si parintilor acestora (aprofundare, extindere, optionale), instrumentele de evaluare interna, numarul de ore alocat unui obiect de studiu.

C.D.S si C.D.L duc la individualizarea scolilor prin identificarea modalitatilor de adecvare la un context educational specific devine o realitate.

Standardele ocupationale definesc competentele necesare pentru realizarea eficienta a activitatilor dintr-o ocupatie.

Pregatirea profesionala doreste sa asigure dobandirea cunostintelor si deprinderilor fundamentale corespunzatoare unei profesii recunoscute printr-o diploma sau printr-un certificat de absolvire. Aceasta permite accesul catre diferite ocupatii prin aplicarea deprinderilor si cunostintelor specifice unui anume sector al pietii muncii.

Competenta profesionala este imbinarea si utilizarea armonioasa a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in vederea obtinerii rezultatelor asteptate la locul de munca.

Standardele ocupationale sunt structurate in unitati de competenta, iar aceasta structura permite modularizarea programelor de pregatire profesionala.

Standardele ocupationale pot sta la baza determinarii structurii programelor de pregatire, obiectivelor operationale, continuturilor programelor, criteriilor si metodele de evaluare.

S-a incercat o descongestionare a materiei, dar de multe ori in rezolvarea unor probleme elevul are nevoie de informatii din materia scoasa din programa.

Reteaua educationala a urmarit descongestionarea materiei conform principiului "nu mult, ci bun" si in concordanta cu ideea ca important este nu doar ce anume, ci cat de bine, cand si de ce se invata ceea ce se invata, dar si la ce anume serveste mai tarziu ceea ce s-a intamplat in scoala.

De asemenea s-a incercat adaptarea la realitatea cotidiana, la problemele si la intrebarile pe care si le pun elevii in legatura cu experientele propriu-zise cu care se confrunta in viata de zi cu zi.

Prin introducerea optionalelor optionalelor s-a urmarit flexibilitatea parcursurilor oferite de scoala, structurarea nu a unui invatamant uniform si unic pentru toti, conceput practic pentru un elev abstract, inexistent in realitate, ci a unui invatamant pentru fiecare, deci pentru elevul concret.

Asa cum este specificat si in programa invatarea s-a orientat spre formarea de capacitati intelectuale si spre actionare, folosirea metodelor interactive, stimularea gandirii creative si critice, a activitatii independente, a spiritului interogativ - argumentativ, precum si a competentelor proprii rezolvarii de probleme; utilizarea informatiei asimilate in contexte situationale inedite(accent nu pe ceea ce elevul stie, ci pe ceea ce el stie sa faca prin ceea ce stie)