Materiale de amprenta - clasificarea materialelor dentare

Materiale de amprenta

Clasificarea materialelor dentare

Nu se poate face o clasificare completa

Principalele clase de materiale stomatologice sunt:

Clasificarea materialelor de amprenta

1. Rigide si semirigide ireversibile

   Gips

   Polimeri acrilici si poliuretano-dimetacrilati si materialele de amprenta

   Paste ZOE (zinc-oxid-eugenol)

2. Rigide reversibile (termoplastice)

   Compounduri Stends (amestecul lui Stends)

   Gutaperca

   Cerurile

   Materiale bucoplastice

3. Elastice reversibile

   Hidrocoloizii agar-agar

4. Elastice ireversibile (cele mai folosite)

   Hidrocoloizi ireversibili (alginat)

   Elastomeri de sinteza - polisulfuri

- siliconi (de aditie, de condensare)

- polieteri

Materiale rigide si semirigide ireversibile

GIPS

Denumiri comerciale: Ipsos de Paris, Snow-White (Kerr)

Modul de prezentare: se prezinta sub forma de pulbere in vase inchise ermetic (exista pericolul de contaminare cu umiditate)

Compozitie: d.p.d.v. chimic, gipsul de amprenta este un sulfat de calciu semi-hidratat, acesta se obtine din gipsul obisnuit mineral, de tip alabastru care este un sulfat de calciu bihidratat. Aceasta transformare se face prin dezhidratare la 110-130 °. Cand gipsul este amestecat cu apa are loc reactia inversa: sulfat de calciu semi-hidratat + apa → sulfat de calciu bihidratat si degajarea celor 399 de calorii. Reactia de priza este o reactie exoterma si se produce cu degajare de caldura.

Gipsul poate sa contina diferite substante

accelerator de priza: clorura de sodiu 2-3 %; sulfat de potasiu 1,5 % (solutia Fish) si alte saruri de potasiu

incetinitori de priza: carbonatul de sodiu, carbonatul de potasiu, bicarbonatul de sodiu, praf de sodiu.

rasini naturale (dau coeziune materialului)

coloranti (albastru de metilen)

substante aromatizante

substante care favorizeaza demularea

RASINILE (POLIMERII) ACRILICE

Polimetacrilati de metil autopolimerizabili

Rasinile acrilice cu vascozitate lent progresiva

Materiale de amprenta fotopolimerizabile

Polimetacrilati de metil autopolimerizabili

Denumiri comerciale: duracril, duralay rose

Mod de prezentare: se prezinta in sistem dicomponent pulbere si lichid. Prin amestecul lor rezulta o pasta din care se pot realiza amprente.

Compozitie: pulberea este polimerul (polimetacrilatul de metil), lichidul este monomerul (metacrilatul de metil). Lichidul este incolor, volatil si inflamabil si are un efect necrotic asupra terminatiilor nervoase libere si are tendinta de a polimeriza spontan la lumina si caldura.

Indicatii:

obtinerea amprentelor macheta in tehnologia incrustatiilor coroanelor partiale si DCR-urilor (dispozitive corono-radiculare).

tehnicile sunt greoaie, avantajul lor major este ca rasina polimerizanta devine dura, iar amprenta macheta poate fi retusata.

Confectionarea portamprentelor (lingurile individuale)

PASTELE ZOE (ZINC-OXID-EUGENOL)

Denumiri comerciale: repin, impression paste (SS White)

Mod de prezentare: se prezinta sub forma a doua paste (baza si acceleratorul care se livreaza in doua tuburi metalice depresibile)

Compozitie: baza contine oxid de zinc aproximativ 80% si acceleratorul contine eugenol aprox 15% (ulei de cuisoare). Prin amestecul lor doua molecule de eugenol reactioneaza cu o molecula de oxid de zinc si formeaza un chelat (eugenolatul de zinc)

Avantaje:

adera la suprafete uscate

permit reinsertia amprentei in cavitatea orala pt corectura fara a se deforma

timp de lucru suficient de mult pt a permite o inchidere marginala optima

amprentarea usoara a campului protetic stabilitate dimensionala

realizarea modelului nu implica izolarea prealabila a amprentei

Indicatii:

initial au fost folosite in edentatia totala pt finisarea amprentelor luate cu materiale termoplastice (amprenta de spalare)

ulterior au fost folosite in edentatia totala ca material unic in amprenta functionala in portamprente individuale, bine adaptate

pot sa fie folosite in amprente pt captusiri si in rebazari indirecte in edentatia totala

tehnica directa → medicul in cabinet

tehnica indirecta → se face cu participarea laboratorului si a tehnicianului dentar

stabilizarea bazelor sabloanelor pentru inregistrarea relatiilor intermaxilare

se pot folosi si in edentatia terminala

Materiale rigide reversibile

COMPOUNDURILE STENDS

Denumiri comerciale: Stends

Mod de prezentare: placute, batoane cilindrice, bastonase (Kerr) cu puncte de plastifiere diferite: verde, rosu, negru

Compozitie: amestecuri de rasini termoplastice, ceruri, coloranti

Indicatii:

in trecut se foloseau la amprentarea cu inel de cupru

amprentarea supraecuatoriala a arcadei antagoniste

amprente preliminare care servesc ca si port amprenta individuala pt o amprenta cu siicon. In aceste situatii compoundul trebuie sa prezinte o serie de retentii pt silicon (aplicare de tifon in faza plastica a materialului de amprenta care se indeparteaza cand materialul este rigid)

extensi pt alungirea port-amprentei individuale la edentatul total.

inchideri marginale in cazul unor campuri dure la edentatul total

GUTAPERCA

Denumiri comerciale: gutaperca-spreng

Mod de prezentare: se prezinta sub forma de placi negre si placi maro. Se obtine sub forma de latex din arbori care cresc in SE Asiei, rasinile si umpluturile ii confera proprietatile dorite. La aer si lumina se oxideaza usor devenind casanta si sfaramicioasa.

Indicatii

pt amprenta functionala a fundurilor de sac vestibulare si paralinguale. Poate fi modelata functional intre 10 min si 24 ore prin miscari functionale.

CEARA

Denumiri comerciale: blue inlay, casting wax

Mod de prezentare: ceara de amprenta se prezinta sub forma de batoane care se ambaleaza in cutii, de obicei pe doua sau trei randuri separate intre ele de hartie

Compozitie: exista materiale de amprenta in compozitia carora intra aproape exclusiv ceara (parafina, ceara de albine, ceara carnauba, ceara alba). Ceara este insa si component de baza al altor materiale de amprenta, cum ar fi diferite compounduri sau materiale bucoplastice. Cunoscuta ceara inlay are in compozitia sa 40 % parafina, 35 % ceara carnauba, 25% ceara alba pura si un colorant (de exp: albastru de metilen)

Indicatii

amprentarea relatiilor intermaxilre

amprentarea cavitatilor pt incrustatii in general

unele amprentari ale unor preparatii dificile, in trepte

amprentarea prepararii canalelor radiculare

MATERIALE BUCOPLASTICE

Denumiri comerciale: dentiplast, adheseal rosu si verde

Mod de prezentare: se livreaza in tuburi sau recipiente metalice sub diferite variante de duritate: foarte dure, dure, moi, foarte moi.

Compozitie: sunt materiale alcatuite din ceara de albine, ceara alba, parafina colafoniu, ceresina, shellack, umplutura, coloranti. Ceresina poseda capacitatea de a mari fluiditatea materialului. Unii mai adauga pt prelungirea fazei plastice timp mai indelungat (20-30 min) pulbere metalica.

Materiale elastice reversibile

Denumiri comerciale: Hydricolloid (KENT DENTAL)

Compozitie: Materia prima din componenta unui hidrocoloid reversibil este agar- agarul (geloza).

Proprietati: - in mediu uscat gelul pierde apa prin "transpiratie" si se retracta (sinereza)

- in mediu umed gelul poate sa absoarba o cantitate de apa prin imbibitie.

Indicatii:

sunt materiale de amprenta de inalta finete si precizie

au fost mult timp neglijate si folosite mai mult in laboratoarele de tehnica dentara pentru duplicarea modelelor

fidelitatea lor este mai mare decat a alginatelor dar inferioara elastomerilor de sinteza

corecturile nu sunt posibile dar materialul se poate refluidifica si se poate relua amprenta la acelasi pacient

aplicarea inlay-urilor si onlay-urilor

amprentarea pentru microproteze, mai ales preparatii cu prag si cu preparari in santul gingival

amprentarea canalelor radiculare pentru punti totale sau speciale

amprentarea campului protetic edent partial si in laborator pentru obtinerea modelului duplicat

Materiale elastice ireversibile

Hidrocoloizi ireversibili = alginate

Elastomeri de sinteza - polisulfurile

- siliconii (de aditie si de condensare)

- polieterii

ALGINATELE

Denumire comerciala: Ypeen (Spofa)

Mod de prezentare: se prezinta sub forma de pulbere in cutii sau in pungi de diferite culori

Clasificare dupa gelificare: - cu gelificare rapida

- cu gelificare normala

Clasificare dupa destinatie: - clasa A (pt proteze unidentare)

- clasa B (pt arcade)

- clasa C (pt modele de studiu si portamprente individuale)

Compozitie: acidul alginic se prepara dintr-o planta marina, sarurile de sodiu si potasiu ale acestui acid sunt folosite ca materiale de amprenta. Trecerea de la sol la gel se face dupa contactul cu apa si dupa formula:

alginat de potasiu + CaSO4__+apa____> alginat de calciu +K2SO4

(sol) (gel)

Indicatii

este materialul preferat atat de medic cat si de pacient pentru amprenta preliminara indiferent de rezilienta(compresibilitatea mucoasei) si retentivitatea campului protetic edentat total sau partial.

amprenta arcadei antagoniste pentru amprentele in 3 timpi

amprenta pentru realizarea modelelor duplicat

amprente pentru realizarea modelelor de lucru pentru protezele unidentare (alginatele de cls A)

ELASTOMERII DE SINTEZA

Se impart in 4 categorii:

     tipul I: chituri

     tipul II: cu vascozitate crescuta (Heavy bodied)

     tipul III: cu vascozitate medie pentru o gama larga de amprente (Regular bodied)

     tipul IV: cu vascozitate redusa (fluida) pentru tehnici de injectare cu seringa (Light bodied)

D.p.d.v. al compozitiei polimerii de baza din cadrul elastomerilor sunt cauciucuri polisulfurice siliconate si polieterice.

Polisulfurile

Se mai numesc polidulfide, mercaptani, tiocauciucuri, tikoli. Denumirea de tikoli provine de la primul produs scos pe piata "Thikol" in 1953.

Denumiri comerciale: Permlastic, Unilastic

Mod de prezentare: se prezinta in sistem dicomponent pasta-pasta, respectiv baza si acceleratorul in trei variante de consistenta: redusa, medie, crescuta. Baza contine in principal un polimer polisulfuric. Acceleratorul contine dioxidul de plumb. Datorita dioxidului de plumb culoarea acestor materiale este maro inchis sau gri si prezinta un miros neplacut datorita sulfului.

Indicatii

variantele mai chitoase se utilizeaza in tehnica dublului amestec ca material de suport pentru cele fluide

variantele de consistenta normala se utilizeaza in edentatia partiala si totala pentru amprenta functionala (finala)

variantele fluide se utilizeaza pentru inregistrarea detaliilor fine la realizarea microprotezelor si a puntilor dentare

Contraindicatii:

nu prezinta contraindicatii in ceea ce priveste tipul de camp protetic amprentat

contraindicatiile se refera doar la persoanele care prezinta manifestari alergice la anumiti compusi din compozitia lor.

Siliconii

Au aparut ca o clasa noua a materialelor de amprenta venita sa elimine dezavantajele polisulfurilor. In functie de reactia de polimerizare ei se impart in siliconi de aditie si siliconi de condensare.

Siliconii de condensare - se prezinta in 4 variante de consistenta: chitoasa, crescuta, medie, redusa.

Siliconii de aditie - se mai numesc polivinil siloxani.

Siliconii de aditie sunt superiori siliconilor de condensare

Denumire comerciala: President (Coltene), Permagum (Espe).

Mod de prezentare: sub forma de 2 paste: baza si accelerator, sub 4 variante de consistenta: chitoasa, crescuta, medie, fluida.

Indicatii

in toate tipurile de amprentari ale campurilor protetice pentru protezari fixe

in amprentarea functionala a campurilor protetice edentate partial sau total

pentru obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punti adezive etc) se vor utiliza doar polisulfurile, siliconii cu reactie de aditie si polieterii.

Contraindicatii

persoanele cu intoleranta sau manifestari alergice la unele componente chimice ale bazelor sau acceleratorilor

confectionarea mai multor modele pe baza aceleasi amprente

cand se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele cu multe microdetalii (de exp punti adezive) se contraindica utilizarea siliconilor cu reactie de condensare.

Polieterii

Denumire comerciala: Impregnum (Espe)

Mod de prezentare: se prezinta sub forma de 2 paste: baza si acceleratorul. Orificiul tubular de baza fiind mai mare decat al acceleratorului in raport 8:1. Are 2 variante de consistenta: joasa si inalta.

Indicatii

- vezi elastomerii de sinteza

Materiale pentru confectionarea modelelor

Modelul reprezinta copia fidela a campului protetic, inregistrata cu maximum de fidelitate de catre o amprenta. Modelul are 2 componente:

- modelul propriu-zis care reda elementele inregistrate de amprenta

- soclul modelului care ii confera rigiditate si rezistenta

Modelul este o veriga importanta in procesul tehnologic.

Coeficientul de dilatare al materialului de model trebuie sa fie egal cu coeficientul de contractie al materialului de amprentare folosit.

Compatibilitati intre materialul de amprenta si cele 2 componente

- compatibilitate mecanica

- compatibilitate fizica

- compatibilitate chimica

Clasificarea materialelor de realizat modele

Dupa natura clinica

   Materiale nemetalice

Gipsurile - obisnuite (alabastre)

- dure

- extradure si sintetice

Cimenturile

Materialele

Masele de ambalat (modelele duplicat)

Masele ceramice

   Materiale metalice

Modele din amalgame

Aliaje - usor fluzibile

- topite si pulverizate

Metale depuse pe cale galvanica

Dupa tehnologia de realizare, adica dupa modul de depunere al materialului in amprenta

a) Prin turnarea in amprenta - gipsurile

- materialele compozite

- masele de ambalat

- masele ceramice → sub forma de pasta

b) Prin indesare - amalgame

- cimenturi

c) Depunerea de metal sau aliaj prin: - galvanizare

- pulverizare

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de realizat modele:

v     Stabilirea formei si a volumului

v     Fidelitatea

v     Plasticitatea → depinde de fluiditatea materialului si de marimea particulelor de realizat modele. Particulele cele mai mici pt confectionat modele sunt ionii de Cu si Ag depusi prin galvano-plastic.

v     Rezistenta la rupere, presiune → rasinile compozite sunt foarte rezistente

v     Rezistentala abrazie → apare la modelele din rasinile compozite, dar si la cele obtinute prin galvanizare si pulverizare.

I. GIPSUL

Este cel mai frecvent material utilizat pt modele

Materia prima din care se obtine se numeste IPSOS

Pulberea care se amesteca cu apa este semihidratul sulfatului de Ca, gipsul este produsul

final care rezulta.

Compozitie:

- chimic: gipsul este un CaSO₄ (sulfat de calciu) dihidratat

- ά - semihidratul → gips folosit in laborator si este un component esential al gipsurilor dure

- β - semihidratul (gipsul de Paris) → se foloseste in cabinet pt amprentare

Reactia de priza a gipsului are in vedere doua aspecte:

- dizolvarea semihidratului in apa

- hidratarea semihidratului

Timpul de priza depinde de:

- factori fizici

- factori chimici

Factorii fizici:

1. Temperatura → cu cat temperatura apei este mai crescuta, cu atat reactia de priza este mai accelerata

2. Raportul de apa si pulbere → timpul de priza creste o data cu cresterea proportiei de apa

3. Timpul de spatulare → timpul de priza creste o data cu diminuarea timpului de spatulare

4. Dimensiunea particulelor → timpul de priza scade cu scaderea dimensiunii particulelor

Factorii chimici:

1. Acceleratorii reactiei de priza → NaCl, NaSO₄, KCl, KSO₄

2. Inhibitatorii reactiei de priza - citrati

- acetati sau barati alcalini (exp. Borax)

Clasificarea gipsurilor

Conform unor standarde internationale gipsul utilizat in stomatologie (fie pt amprentare, fie pt model) se clasifica in 5 categorii:

Tip 1 → gips pt amprentare

Tip 2 → gips obisnuit pt modele

Tip 3 → gips dur pt modele si bonturi mobilizabile

Tip 4 → gips extradur pt modele si bonturi mobilizabile (cu duritate crescuta si expansiune redusa)

Tip 5 → gips extradur pt model si bonturi mobilizabile (cu duritate si expansiune crescuta)

Descrierea tipurilor de gips

1. Gipsul de alabastru (gipsul obisnuit)

Este un β - semihidrat de CaSO₄

     Proprietati:

- are o structura poroasa dupa reactia de priza si este un gips moale

- este putin hidrosolubil

- timpul de priza este de 6-30 minute

- pretul de cost este scazut

     Indicatii:

- structura poroasa si rezistenta mica la abrazie il indica pt realizarea:

1. Modelelor de studiu, diagnostic, documentare si didactice

2. Modelul dintilor antagonisti

3. Modele preliminare in vederea realizarii unor portamprente (linguri) individuale

4. Soclul modelelor

5. Modele pt reparatii de proteze

6. Fixarea modelelor in simulatoare (oculuzoare, articulatoare)

7. Masa de ambalat pt obtinerea tiparelor in care se polimerizeaza coroanele, puntile si protezele acrilice.

8. Rol de liant in unele mase de ambalat pt turnari metalice

2. Gipsul dur (Moldano, Duralit)

D.p.d.v. chimic este un ά-semihidrat

     Proprietati:

- culoarea pulberii poate fi albastra, galbena, verde etc

- puritatea este de 2,5-10 ori mai mare decat a gipsului obisnuit

- rezistenta crescuta la abrazie

- timp de priza 6-20 minute

- expansiunea de priza 0,1%

- are o granulatie foarte fina, astfel incat pasta este foarte fluida si reda cu fidelitate detaliile amprentei

- pret de cost relativ redus

     Indicatii:

Modele de lucru de mare precizie pt microproteze, punti, proteze partiale si totale, aparate ortodontice etc

Soclul modelelor cu bonturi mobilizabile.

Modelul dintilor antagonisti.

3. Gipsul extradur (superdur) sau sintetic (Moldaroc, Fujirock)

D.p.d.v. chimic este un ά-semihidrat de CaSO₄ cu un grad inalt de puritate.

Se obtine in urma prelucrarii gipsului chimic, de aceea si pretul de cost este mai ridicat.

     Proprietati:

- culoarea pulberii este variata: maro, verde, galbena, roz etc

- duritatea este foarte mare

- timpul de priza este de 5-15 minute (mult redus fata de celelalte tipuri de gips)

- coeficientul de expansiune liniara de priza este de 0,09%

- rezistenta mare la abrazie, cu mentinerea intacta a muchiilor

- fidelitate foarte buna

- pretul are un cost ridicat

     Indicatii:

Modele cu fidelitate absoluta:

- modele pt incrustatii si coroane partiale

- modele pt punti adezive

- modele pt proteze partiale mobilizabile cu sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilizare (MSS)

II. CIMENTURILE

Au o valoare istorica

Pt modele mici

III. MASE DE AMBALAT

Le folosesc pt obtinerea modelelor duplicat

Acestea rezulta pe baza unor amprente duplicatoare (care amprenteaza modele de lucru)

In aceste amprente se depun mase de ambalat

IV. RASINI ACRILICE SI MATERIALE COMPOZITE

      Rasini acrilice - se folosesc pt:

- modele de lucru mai mici

- modele didactice (modele fantoma)

- au o contractie mare

      Materialele compozite - includ:

- rasini: - epoxidice

- epiminice care au inexactitate dimensionala

- poliuretanice

Materiale pentru confectionarea machetelor

MASE PLASTICE

- rasinile acrilice autopolimerizabile

- mase termoplastice

- marimi acrilice

- mase plastice fotopolimerizabile

Rasinile acrilice autopolimerizabile

- se prezinta in sistem bicomponent: pulbere si lichid

- pastele fluide pot produce iritarea tesuturilor si o eliberare mai mare de caldura

- principala deficienta este contractia mare de priza: 2-4 %

- aceste materiale ard fara a lasa reziduri

Alte materiale utilizate in machetare:

1. Macroretentiile → sunt un sistem de retentii cu ajutorul carora se va asigura legatura optima intre componenta fizionomica si metal.

→ pot fi formate din ceara, din mase plastice si din cristale solubile si insolubile

→ cele mai utilizate sunt: peretele, butonii, cavitati retentive

→ majoritatea sistemelor de retentie sunt prefabricate

2. Firele de nailon servesc pentru confectionarea canalelor de evacuare ale gazelor la obtinerea lucrarilor metalice.

Materiale pentru confectionarea tiparelor

MASE DE AMBALAT

1. Masele de ambalat:

- sunt utilizate pt obtinerea tiparului in care va fi turnat aliajul metalic in vederea obtinerii piesei protetice finite.

- trebuie sa reproduca prin tipar cu maxima fidelitate forma, dimensiunea si detaliile machetei

- trebuie sa fie capabila sa-si mentina proprietatile in temperaturi inalte(sute de grade C), temperatura la care se produce turnarea aliajelor metalice.

2. Tiparul este o cavitate de forma si dimensiuni egale cu macheta. El se obtine prin operatiunea de ambalare a machetei.

3. Ambalarea consta in acoperirea machetei cu un material care sa permita eliminarea prin spalare a materialului de machetare (pt machetele protezelor acrilice si ale protezelor partiale si totale acrilice). Indepartarea prin ardere este valabila si pt machetele protezelor obtinute prin turnare.

Conditii impuse:

Initial dupa preparare sa prezinte o stare plastica necesara pt a acoperi suprafetele machetei si pt reproducerea celor mai fine detalii.

Dupa priza sa devina o masa solida nedeformabila

Timp de priza adecvat relativ scurt

Usor de manipulat

Sa reziste la temperatura de topire a aliajelor din care se conf piesa metalica

Sa sufere o dilatare egala cu cea a aliajului in stare topita si dupa racire sa compenseze contractia acestora

Sa nu se combine cu materialul din care se executa piesa protetica si sa nu influenteze compozitia si structura (sa aiba stabilitate chimica)

Sa fie poroase pentru a permite iesirea gazelor cand materialul patrunde in tipar. Sa reziste la presiunea de introducere a materialului de baza si la socuri fara sa se fisureze sau fara sa se sparga.

Dupa formarea tiparului si turnarea piesei metalice masa de ambalat trebuie sa poata fi indepartata cu usurinta de pe suprafata metalului si nu in ultimul rand sa aiba rezistenta deoarece tiparul trebuie intotdeauna distrus dupa obtinerea piesei protetice.

Clasificarea maselor de ambalat

1. In functie de materialul din care se confectioneaza protezele - mase de ambalat pt proteze acrilice

- mase de ambalat pt proteze metalice

2. In functie de continut avem masa de ambalat pe - baza de sulfat

- baza de fosfati

- baza de silicati

- mase refractoare pt confectionarea materialelor pe care se pune ceramica

3. In functie de aliajele utilizate la turnare avem mase de ambalat pt - aliaje nobile

- aliaje nenobile

- lipire cu loburi

Compozitie

Toate tipurile de mase de ambalat (fie ca sunt pentru lucrari metalice sau acrilice) prezinta obligatoriu in compozitia lor 3 componente de baza:

1. Materiale termorezistente
2. Liantul sau liantii
3. Materiale de adaos

Singura diferenta intre diferitele tipuri de materiale pt tipare este utilizarea unui liant diferit care va determina si denumirea materialului respectiv.

1. Materiale termorezistente

Sunt capabile sa reziste la temperaturi inalte fara a se degrada

Fac parte din grupa mineralelor mai exact din grupa cuarturilor (siice, oxizi de silici)

2. Liantii

Dau omogenitate amestecului si se gasesc in proportiea cea mai mica in amestec, aprox 20%

3. Materiale de adaos

Influenteaza timpul de priza si expansiunea de priza

Mod de prezentare

De obicei se prezinta in sistem bicomponent respectiv pulbere de granulatie diferita si lichid.

Pentru protezele acrilice tiparul se realizeaza folosind ca masa de ambalat

Lipsurile sunt remediate in confectionarea modelelor folosind ca masa de ambalat gipsul dur si chiar cel alabastru.

Pt tiparurile protezelor metalice se utilizeaza diferite tipuri de masa de ambalat in functie de tipul aliajului

Pt lucrarile protetice care vor fi lipite cu lot se utilizeaza mase de ambalat specifice in functie atat de compozitia lotului cat si de compozitia aliajului ce va fi lipit.

Proprietati

     Timpul de priza: - priza rapida → 5 min

- priza lenta → 25 min

Masa de ambalat se prefera cu priza lenta; cele cu masa de priza rapida sunt recomandate tehnicienilor cu experienta

     Duritatea si rezistenta

Duritatea maselor de ambalat dupa priza are o mare importanta deoarece confera rezistenta peretilor tiparului pe parcursul urmatoarelor faze tehnice si evita aparitia de fisurari si fracturi ulterioare.

Masele de ambalat pe baza de sulfati → gipsurile → se descompun la circa 1000° de aceea nu se pot utiliza pt tiparele in care se vor obtine piese protetice metalice si se vor folosi pt aliaje cu punct de topire mult sub 1200 °.

Masele de ambalat pe baza de fosfati si silicati rezista la temperaturi inalte la care se desfasoara turnarea aliajelor nenobile

     Porozitatea

Pulberea masei de ambalat trebuie sa fie fina pt a reda detaliile fine de suprafata. Cu cat raportul lichid pulbere este mai mare cu atat creste porozitatea.

Necesitatea respectarii cu siguranta a raportului pulbere-lichid pt prepararea masei de ambalat:

a)      Cand cantitatea de lichid este prea mare se obtine o masa poroasa → suprafata tiparului nu va fi neteda → piesa protetica cu defecte

b)     Daca pulberea este in exces → amestec prea dens si gazele nu pot iesi la suprafata si la reincalzire exercita presiuni asupra tiparului si apar fisuri si fracturi a acestuia.

Masele de ambalat pe baza de sulfati sunt suficient de poroase pt a permite iesirea gazelor din tipar in timpul turnarii aliajelor.

Masele de ambalat pe baza de silicati sunt foarte dense astfel incat nu au porozitati si apare riscul de fracturare a tiparului si de deteriorare a piesei protetice. Acest inconvenient se evita prin realizarea in interiorul tiparului a canalului de evacuare a gazelor.