Cadrul natural

1. CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA

Pozitia geografica a orasului Turnu Magurele

Municipiul Turnu Magurele este situat in partea de S -V a judetului Teleorman, in apropiererea confluentei Oltului cu fluviul Dunarea. Este intersectat de paralela de 43^o37'07" latitudine nordica si de meridianul de 25^o longitudine estica.

Limitele administrative ale teritoriului sunt reprezentate de :

- comuna Lita la N - NV;

- comuna Ciuperceni la E;;

- fluviul Dunarea la S, fiind granita naturala cu tara vecina - Bulgaria

Suprafata unitatii teritorial-administrative a municipiului Turnu Magurele este de 10.922 ha.

Morfologia zonei o formeaza terasele si luncile Dunarii si Oltului.Orasul s-a dezvoltat pe terasa superioara a Dunarii si are o latime de 2-5 km.

Lunca Dunarii, cu o latime de 2-5km,se prezinta cu o usoara inclinare N-S.

Trecerea de la terasa la lunca se face prin intermediul unei pante de racord(faleza).Aceasta faleza se prezinta ca un teren stabil avand cotele cuprinse intre 38m in vest si 30m in est,pe terasa, si cote cuprinse intre 25m si 22m, in lunca.

Zona municipiului Turnu Magurele face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub denumirea 'Platforma moesica'.

Acestea sunt strans legate de structura geologica si de relief. Terasa Dunarii, cunoscuta sub numele de 'Terasa Magurele', este constituita din urmatoarele formatiuni;

in baza, argile marnoase cenusii cu intercalatii nisipoase de varsta levantina;

- nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara, cunoscute in literatura de specialitale ca 'strate de Fratesti';

in partea superioara, depozitele loessoide galbui depuse direct peste nisipuri.

1.2. Principalele cursuri de apa si lacuri naturale

Sub aspect hidrografic, municipiul Turnu Magurele este situat in bazinul Dunarii, pe malul stang al acestuia, intre km 4750-4800, in apropierea varsarii Oltului in fluviu.

Debitul mediu multianual al fluviului in zona orasului ajunge la 3.270 nr/s.

Debitul total captat din subteran in bazinul hidrografic Olt insumeaza circa 10,7m³/s.

Cotele absolute la care se gaseste nivelul hidrostatic(21-23m, evidentiate prin foraje) indica existenta unei singure panze freatice(variatiile sezoniere ale acesteia sunt de circa 1m).

Apele subterane - acestea sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale Stratelor de Fratesti, la adancimi de 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase, de terasa si de lunca,la adancimi de 0-5 m.

1.3. Temperatura ambientala(media anuala maxima si minima anuala)

Precipitatii atmosferice

Turnu Magurele apartine in intregime sectorului cu clima continentala Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii foarte moderate care cad adesea sub forma de adverse si prin ierni reci cu viscole mai rare cu frecvente intervale de incalzire,care provoaca topirea stratului de zapada.

Radiatia solara globala -In Turnu Magurele se inregistreaza valori cuprinse intre 125.0kcal/cm3/an-127,5,kcal/cm3/an, acestea situand orasul Turnu Magurele printre orasele cu un ridicat potential de energie solara.

Circulatia generala a atmosferei- caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat-oceanic din V si N-V,mai ales in semestrul cald ,iar in semestrul rece existenta frecventelor de advectie a aerului temperat-oceanic.

Temperatura aerului - Mediile anuale inregistreaza 11.5 C, mediile lunii celei mai calde,iulie sunt 23,4 C,iar mediile lunii reci coboara sub -2,3 C. Maximele absolute 41.4 C iar minimele absolute. Apropierea Dunarii are la Turnu -Magurele efecte atenuatoare,minima termica necoborand sub -30.0 C(in ziua de 24 ianuarie 1942).Numarul mediu anual al zilelor de inghet este substantial scazut in lunca Dunarii(88.2 zile la Turnu Magurele).

Precipitatiile atmosferice- Cantitatile medii anuale totalizeaza 517.6 mm Cantitatile medii lunare,cele mai mari cad in iunie-73,5 mm la Turnu Magurele iar cele mai mici cad in februarie 30.8 mm. Cantitatiile maxime cazute in 24 ore au totalizat 105.0mm(5 sept 1904). Vanturile sunt influentate de relief mai ales in sudul orasului unde Dunarea constituie un mare culoar de ghidare a curentilor atmosferici. Frecventele medii anuale inregistrate la Turnu Magurele atesta aceasta influenta prin predominarea vanturilor dinspre (26.8%) si E (18.9%).

1.4. Resurse naturale ale orasului Turnu-Magurele

Resursele naturale reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili si resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora si fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

1.4.1. Resurse naturale neregenerabile

Acestea sunt strans legate de structura geologica si de relief.

Cele mai importante resurse sunt constituite din zacamintele de titei si gaze naturale situate in partea de nord a judetului: Videle, Blejesti, Silistea, Mosteni, Baciu, Sericu, Preajba, Purani. Exista, de asemenea, posibilitatea a numeroase exploatari a nisipurilor si pietrisurilor si folosirea lor ca materiale de constructii in zonele Turnu Magurele, Zimnicea, Poroschia, Tiganesti.

Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judetului au fost si sunt inca exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea unor terenuri din judet. Extractia si folosirea combustibililor fosili precum si industria chimica contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu diversi poluanti (dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compusi organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi in suspensie etc.)

Efectul negativ al poluarii asupra mediului este si un efect economic negativ, prin pierderi de materii prime utile in conditiile in care resursele naturale neregenerabile sunt foarte limitate, iar conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a acestora prezinta o importanta majora.

1.4.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele regenerabile sunt diversificate si foarte importante pentru dezvoltarea omului, acestea fiind: resursa de apa, aerul, solul, flora si fauna salbatica.   

Invelisul de soluri al regiunii se remarca prin varietate. Orasul Turnu-Magurele dispune de soluri cu fertilitate naturala ridicata. De la S spre N, aproape sub forma unor fasii regulate, se succed cernoziomuri (pe terasele Dunarii), cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roscate (inclusiv podzolite), vertisoluri si, cu totul local ( pe terasele inferioare ale Dunarii, variantele hidromorfe ale cernoziomurilor si cernoziomurilor cambice; in partea de S si centrala a judetului s-au format depozite loessoide, iar in partea de N, depozite argiloase. O mare raspandire o au aluviunile si solurile aluviale, ce se intalnesc de-a lungul Dunarii (local gleizate), de-a lungul Vedei si Teleormanului. Pe unele vai mai inguste au fost semnalate lacovisti, iar saraturi in lunca Dunarii. Fertilitatea buna a solurilor din sud se diminueaza treptat spre nord, factorul limitativ fiind textura grea a solurilor, asociata cu formarea de exces temporar de apa in sol.

Resursa de apa este una din bogatiile vitale pentru dezvoltarea economica si sociala si reprezinta potentialul hidrologic format din apele de suprafata si subterane, in regim natural si amenajat. In resursele de apa nu este cuprinsa apa din consumul in regim natural ce se efectueaza individual, in afara sistemului organizat.

Raurile care dreneaza teritoriul orasului se grupeaza in alohtone: Olt,fluviul Dunarea.

Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de cca. 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de terasa si lunca, la adancimi de 0-5 m.

Flora si fauna salbatica sunt foarte diversificate. Fauna este reprezentata prin specii importante ca: Apatura metis, Falco tinnunculus (Vanturel rosu, vinderel), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apa, Pescarel negru), Panururs biarmicus (Pitigoi de stuf), Grus grus (cocor), Motacilla flava (Codobatura galbena), Remiz pendulinus (Pitigoi pungar, Boicus), Cettia cetti (Stufarica), Locustella fluviatilis (Greluselul de zavoi), Locustella luscinioides (Greluselul de stuf), Locustella naevia (Greluselul patat), Phoenicurus phoenicurus (Codrosul de padure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capintortura), Upupa epops (Pupaza), Lacerta praticola (Soparla de lunca), Everes alcetas, Physa fontinalis.

1.5. Elemente privind starea economica actuala a orasului Turnu-Magurele

Activitate de libera initiativa s-a dezvoltat in principal in latura comert unde agentii economici asigura necesarul de produse de consum zilnic si de bunuri de larg consum, dar volumul vanzarilor cu amanuntul a scazut fiind influentat de puterea de cumparare a populatiei, in principal ca urmare a disponibilizarilor fortei de munca de la agentii economici din industria cu capital de stat si de agentii economici privati.

Serviciile sunt slab reprezentate, in declin in ultimii ani, dar exista o potentiala piata de consum ce se poate dezvolta in conditile de zona defavorizata, in oras existand spatii comerciale cum ar fi: magazine mixte, unitati de alimentatie publica si o piata agroalimentara in curs de modernizare.

Dezvoltarea zonelor comerciale, rezidentiale

Dezvoltarea zonelor de locuinte in localitatile urbane a avut drept consecinta si dezvoltarea utilitatilor necesare: comert, servicii, scoli etc.

Activitatea comerciala se desfasoara preponderent in zonele rezidentiale prin amenajarea unor spatii comerciale, cu predilectie la parterul blocurilor si in extinderea acestora. Dupa 1990, in toate localitatile urbane a avut loc o dezvoltare a comertului en-gros si en-detail, sectorul privat fiind bine reprezentat in majoritatea oraselor. Spatiile comerciale en-gros s-au dezvoltat in special la marginea localitatilor.

Modernizarea centrelor comerciale existente s-a realizat in conformitate cu Planurile Urbanistice Generale aprobate. In sectorul privat, centre vechi au fost extinse, modernizate si amenajate pentru comercializarea unei game largi de produse, in special alimentare, in mai multe zone ale orasului.

In municipiul Turnu Magurele au fost construite 6 spatii comerciale si infiintate 16 puncte comerciale.

*Sursa :date furnizate de Primarii

Municipiul Alexandria se evidentiaza printr-o populatie de 50847 locuitori avand o densitate de 529,6 loc/Km². Municipiul Rosiorii de Vede are un numar de 31255 locuitori cu o densitate de 422,3 loc/Km² fiind apropriat ca numar de locuitori de Municipiul Turnu Magurele 29768 locuitori cu o densitate de 2706 loc/Km². Cea mai redusa populatie dintre asezarile urbane o detine Orasul Videle 11735 locuitori avand o densitate de 148,5 loc/Km², Orasul Zimnicea are o populatie de 15366 locuitori avand o densitate de 144,9 loc/Km².

Capitolul 2. AERUL

2.1 Introducere

Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viata pe planeta noastra.

Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, ale caror efecte sunt resimtite in mod direct si indirect de om si de catre celelalte componente ale mediului, prevenirea poluarii atmosferei reprezinta o problema de interes public, national si international.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai intense si raspandite in ultima perioada, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.

Sursa majora de poluare a aerului din judetul Teleorman este SC TURNU SA Turnu Magurele.Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera in special oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii .

Pentru supravegherea calitatii aerului in zona Turnu Magurele, I.P.M. Alexandria efectueaza analize fizico- chimice la poluanti gazosi din anul 1992. In prezent reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde:

- 3 puncte de control poluanti gazosi ( Port, Oras, Meteo )

- 2 puncte de control pulberi in suspensie ( Port, Oras )

- 5 puncte de control pulberi sedimentabile (Port, Oras, F-ca Lucerna, Abater, Electroturiss )

Punctele de control ale retelei au fost alese astfel incat datele rezultatele din analizele efectuate sa furnizeze informatii atat asupra impactului transfrontier, cat si asupra poluarii locale.

Tabel 2.1.1. Reteaua de supraveghere a calitatii aerului in orasul Turnu Magurele in anul 2007

2.2.Progrese realizate in domeniul calitatii aerului

In ultimii 30 de ani, politica Comunitatii Europene privind mediul s-a concretizat intr-un grup de acte legislative (directive, decizii, regulamente) in domeniul protectiei calitatii aerului, cuprinzand masuri destinate reducerii emisiilor din diferite surse, atat industriale, cat si mobile, ca si a concentratiilor unor substante contaminante. Romania, a transpus si implementat in ultimii ani mare parte din actele normative europene in domeniu.

Masurile ce vizeaza acest domeniu se refera la:

- realizarea unor nivele de calitate a aerului care sa nu aiba impact sau sa nu presupuna un risc crescut pentru sanatatea populatiei si starea mediului;

- asigurarea faptului ca noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele pentru particule, dioxid de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, monoxidului de carbon, ozonului, metale grele si hidrocarburi aromatice, vor fi atinse pana in anul 2007 si 2010 si a faptului ca standardele pentru sursele mobile si punctuale de poluare sunt respectate.

Romania depune eforturi sustinute pentru imbunatatirea calitatii aerului si controlul emisiilor Punerea in aplicare a actiunilor stabilite este responsabilitatea atat a autoritatilor de mediu  centrale si locale, cat si a celorlalti factori implicati: autoritatea publica centrala pentru coordonarea administratiei publice locale, autoritatile publice centrale pentru industrie, statistica, finante, educatie si cercetare, protectie civila, autoritatile administratiei publice. Respectarea acestui termen implica obligatii din partea titularilor activitatilor care detin surse de emisie a poluantilor atmosferici. Astfel, acestia au obligatia de a elabora si implementa programe de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, scheme de reducere a emisiilor de compusi organici volatili, de a-si monitoriza emisiile in atmosfera si de a obtine autorizatiile de mediu cu programele pentru conformare care sa cuprinda masurile pentru conformarea cu prevederile legislatiei in vigoare, in termenele stabilite.  Reducerea emisiilor de poluanti in mediu se va realiza prin diferite mijloace tehnice si organizatorice, conforme cu cele mai bune tehnici disponibile in domeniile respective, adoptate la nivel european prin documentele de referinta BREF (utilizarea eficienta a combustibililor in centrale termice, montarea de instalatii performante de retinere a poluantilor, cresterea eficientei energetice, etc.).

Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de amoniac (SO₂, NO_x, NH₃)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina o serie de reactii chimice in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului aerului, precipitatiilor si chiar al solului. Depunerile acide, uscate (particule) sau umede (ploi, ceata, zapezi) ataca vegetatia, cladirile, afecteaza viata acvatica din lacuri si rauri, avand uneori efecte devastatoare asupra mediului.

Principalii poluanti cu efect acidifiant asupra factorilor de mediu sunt :

- dioxidul de sulf (SO₂) - rezultat din arderea combustibililor, procese industriale, traficul rutier etc.;

- dioxidul de azot (NO_X)_.- rezultat din traficul rutier, arderea combustibililor, procese industriale, incinerarea deseurilor etc.

amoniacul (NH₃) - rezultat din agricultura (cresterea animalelor), procese industriale.

Ajunsi in atmosfera libera, in prezenta oxigenului, a vaporilor si picaturilor de apa, precum si a radiatiilor solare (in special RUV), acesti poluanti au tendinta sa se transforme, prin intermediul unor procese fizico-chimice complexe in compusi acizi. De asemenea, prezenta particulelor solide, prin capacitatea de absorbtie a moleculelor de gaze si lichide, favorizeaza aceste procese, avand uneori rol de catalizator. Procesele fizice si chimice de baza implicate in acidifiere nu se limiteaza numai la SO₂ si NO_X. Numerosi alti poluanti prezenti in atmosfera (amoniac, anhidrida sulfurica, aerosoli de acid sulfuric etc.), solubili la contactul cu precipitatiile, pot conduce la formarea depunerilor acide. Impactul acestor depuneri se manifesta mai ales la nivelul apelor de suprafata si al vegetatiei, depinzand de cantitatile depuse si de natura solurilor.

Cunoasterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant, reprezinta un element important in definirea impactului dezvoltarii socio-economice asupra mediului si creeaza baza necesara pentru formularea politicilor de protectie a mediului.

Datele care evidentiaza emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele si calcule de estimare, prezentate in "Atmospheric Emission Inventory Guidebook " - ghidul CORINAIR.

Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie in vederea aprecierii situatiei Romaniei in ceea ce priveste respectarea obligatiilor ce ii revin in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

Romania este semnatara a Protocolului Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, adoptat la Göthenburg la 1 decembrie 1999. Conventia a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 271/2003 si are ca principal obiectiv reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic.

Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant in judetul Teleorman este prezentata in tabelul 2.4.1.

Tabelul 2.4.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant pe sectoare in anul

2.3.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO₂)

Valoarea emisiilor de SO₂ (figura 2.3.1.1.) a scazut de la 1447,78 t in anul 2006 la 302.99 t in anul 2007. Principalele surse de emisie au fost din procesele de productie cu o pondere de 25.10 %, din transportul rutier cu o pondere de 23.76%, din arderi in alte surse mobile si utilaje 18,70 %, precum si din celalalte activitati, dar cu o contributie mica.

Emisiile mari de SO2 si inaltimile de evacuare mici face ca si in cazul functional numai a celor trei linii de H2SO4 normele sanitare admise, atat cele medii anuale cat si cele pe 30 minute, sa fie depasite; domeniile de depasire fiind mai inguste si frecventele de depasire mai mici decat in cazul precedent.

In aceasta situatie in perimetrul orasului Turnu Magurele concentratiile medii anuale sunt mai mici de 0.020 mg/mc iar frecventele de depasire a CMA pentru 30 minute cuprinse intre 1 % si 0.007 %.

Contributia GET si CAP de pe platforma si a Uzinei de preparat cenusi pirita la poluarea aerului cu SO2 este ilustrata de figurile 7 si 8. Astfel, suprainaltarea foarte mare a penei de poluant datorita temperaturilor si vitezelor de evacuare mari, face ca valorile de concentratii sa fie relativ mici cu toata emisia mare de SO2 (308 g/s). Concentratiile medii anuale sunt, cu o singura exceptie, mai mici de 0,060 mg/mc iar cele mediate pe 30 minute depasesc CMA intr-un domeniu cu raza de circa 2 km cu frecvente anuale de maximum 3%.

In cazul in care, pe langa GET, CAP, Uzina de prelucrari cenusi pirita functioneaza numai linia II de H2SO4 (linia cu cea mai mare emisie de SO2) valorile concentratiilor medii anuale vor depasi norma sanitara dar intr-un domeniu mult ingustat care numai atinge teritoriul bulgar, cea mai mare concentratie medie anuala fiind 0,303 mg/mc. Si in acest caz concentratiile mediate pe o jumatate de ora depasesc CMA cu frecvente ce pot fi mai mari,in puncte izolate, de 10% din cazuri.

In cazul utilizarii tehnologiei Lurgi, in varianta 1200 t/zi, functionand si GET, CAP, cenusi pirita, concentratiile medii anuale depasesc norma sanitara numai intr-un domeniu ingust aflat in estul platformei (cea mai mare concentratie medie anuala 0,068 mg/mc). In zona orasului Turnu Magurele concentratiile medii anuale au valori in jur de 0,010 mg/mc - fig. 9.

2.3.2. Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NO_x)

Emisiile de NO_x (figura 2.3.2.1) au scazut in perioada 2000-2004 dar au inregistrat o crestere semnificativa in perioada 2005 si 2007. Cresterea emisiilor in anul 2003 a fost determinata de faptul ca, incepand cu acest an, emisiile au fost determinate pe baza unor modele si calcule de estimare, factorii de emisie utilizati fiind mai mari fata de anii precedenti.

Principalele surse generatoare de emisii de NO_x au fost reprezentate de procesele de productie cu o pondere de 61.65 %, de arderi in energetica si industrii de transformare cu o pondere de 11.79 %, de arderile din industria de prelucrare cu o pondere de 9,27 %, de alte surse mobile si utilaje cu o pondere de 9.25 %, din transportul rutier cu o pondere de 7.24%, si cu o pondere nesemnificativa din instalatii de ardere neindustriale si din tratarea si depozitatrea deseurilor.

Fig. 2.3.2.1. Valoarea emisiilor de NO_x in Judetul Teleorman

Emisiile de oxizi de azot generate de toate sursele au scazut fata de anul 2006 (cu exceptia proceselor de productie care au crescut de la 1348.177 t in anul 2006 la

1846,66 t in anul 2007 Combinatul de ingrasaminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Magurele (SC Turnu SA) a functionat in anul 2007 cu instalatiile generatoare de oxizi de azot.

2.3.3. Emisii anuale de amoniac (NH₃)

Emisiile anuale de amoniac, prezentate in figura 2.3.3.1., au crescut in anul 2007, comparativ cu anul 2006.

In cursul anului 2001 ( ianuarie - octombrie ), inspectoratul a efectuat in aceasta zona 6938 masuratori ( probe zilnice si probe momentane), din care 5116 analize au fost la indicatorul amoniac.

Valorile concentratiilor medii zilnice pentru amoniac au depasit CMA pe 24 ore (0.1 mg/mc) numai in punctul Port Turnu Magurele, in data de 9 februarie a.c. . Valoarea inregistrata a fost de 0.116 mg/mc fata de O.lmg/mc - limita CMA. In ceea ce priveste probele momentane, in punctul Port Turnu Magurele,in cursul acestui an s-au inregistrat doua depasiri ale pragurilor de interventie. Valoarea maxima inregistrata a fost de 0.306 mg/mc, fata de 0.3mg/mc - limita CMA conform STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zonele protejate.

Pe parcursul primului semestru al anului 2001 pragul de alerta la amoniac (24 h) a fost depasit in 12 zile, iar la probe medii momentane s-au inregistrat valori mai mari decat pragul de alerta la 76 de determinari.

Fig. 2.3.3.1. Valoarea emisiilor de NH₃ in orasul Turnu Magurele

Sursele generatoare de emisii de amoniac cu ponderea cea mai mare au fost reprezentate de activitatile din agricultura (utilizarea ingrasamintelor chimice in culturile vegetale si managementul dejectiilor) - 76.19 %, respectiv de procesele de productie cu o pondere de (SC Donau Chem SRL Turnu Magurele, combinat de obtinere a ingrasamintelor chimice) - 22.55%, arderi in industria de transformare - 9,27 %, precum si de tratarea si depozitarea deseurilor 1.24%, de arderi in energetica, in industria de prelucrare, transport rutier sau instalatii de ardere neindustriale, totalizand 0,02%. Referitor la industria chimica, emisiile de amoniac au scazut considerabil de la 2465.63 t in anul 2005 la 1565,04 t in anul 2006 si la 1413.185 t in anul 2007.

Emisiile de compusi organici volatili nemetanici

Emisiile de compusi organici volatili nemetanici NMVOC, rezultate conform inventarelor de poluanti atmosferici, la nivelul anului 2007, sunt prezentate in tabelul 2.5.1.

Tabelul 2.4.1. Emisii de NMVOC pe sectoare in anul

Comparativ cu anul 2006, valoarea emisiilor de COV nemetanici rezultate din activitati antropice (figura 2.5.1.) a scazut in anul 2007. Emisiile de NMVOC au cunoscut o scadere considerabila de la 597,117 t in anul 2006 la 84,98 t in anul 2007, la emisiile provenite din traficul rutier. Pentru toate celelalte sectoare, emisiile sunt comparabile cu cele din anul 2006.

Fig. 2.4.1. Valoarea emisiilor de NMVOC in judetul Turnu Magurele

Ponderea cea mai mare a emisiilor de NMVOC o detine extractia si distributia combustibililor fosili - 38.27 %, procesele de productie - 28.96 % si arderile din industria de prelucrare - 16,87 %.

Poluarea aerului ambiental cu ozon

Ozonul este o molecula formata din trei atomi de oxigen. Desi reprezinta o fractiune infima din atmosfera (aprox. 0,00116%), ozonul are o importanta cruciala pentru viata pe Pamant.

In functie de unde se gaseste, ozonul poate proteja sau poate dauna vietii pe planeta noastra. Cea mai mare parte a ozonului se afla in stratosfera (stratul atmosferei situat la altitudinile cuprinse intre 10 si 40 km) unde se comporta ca un scut de protectie pentru suprafata terestra, impotriva radiatiei ultraviolete.

Ozonul devine poluant pentru atmosfera cand se formeaza in stratul inferior al atmosferei, in troposfera, zona in care traiesc majoritatea vietuitoarelor.

Ozonul troposferic constituie poluantul principal al atmosferei in orasele industrializate. Prezenta ozonului in troposfera este urmare a doua procese de baza:

schimburile troposfera / stratosfera, care determina transportul catre troposfera a aerului stratosferic bogat in ozon;

producerea ozonului, in situ, prin reactii fotochimice care implica monoxidul de carbon, metanul si hidrocarburi non-metanice in prezenta oxizilor de azot.

In mod similar, distrugerea ozonului troposferic se realizeaza prin procese de transport si prin distrugere fotochimica in troposfera.

Cantitatea de ozon troposferic (ozonul cuprins intre sol si 8-10 km inaltime) este extrem de variabila in timp si in spatiu, deoarece precursorii sai pot fi transportati de la mare distanta; din acest motiv, dintre toti poluantii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de controlat, fiind necesara o retea densa si bine dotata pentru monitorizarea, nu numai a ozonului, ci si a altor compusi atmosferici (oxizii de azot, metanul, compusii organici volatili).

Valorile concentratiilor de ozon troposferic reflecta dependenta puternica a acestuia de variabilitatea factorilor meteorologici. In judetul Teleorman, monitorizarea continua a ozonului prin cele trei statii automate in zona Zimnicea si Turnu Magurele a pus in evidenta faptul ca, pe parcursul anului 2007, cele mai mari valori s-au inregistrat in perioada de vara.

Valorile tinta si obiectivele pe termen lung pentru ozon sunt stabilite prin Ordinul 592/2002.

v     In urma validarii datelor inregistrate la cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului au rezultat ca valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane (120 g/mc - reprezentand valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore calculata din medii orare) a fost depasita la :

statia Turnu 1 cu o frecventa de 0.26 %,

statia Zimnicea cu o frecventa de 11.75%,

statia Turnu 2 nu a fost depasita valoarea tinta pentru protectia sanatatii umane.

Fig. 2.5.1.1. Frecventa de depasire a valorii tinta pentru protectia sanatatii umane pentru O₃ la statiile automate

Fig. 2.5.1.2. Concentratii medii lunare de O₃ inregistrate la statiile automate in anul 2007

Fig. 2.5.1.3. Concentratii medii anuale de O₃ inregistrate la statiile automate

Concentratia medie in anul 2007 a fost usor mai ridicata decat valoarea medie anuala 2006 la statiile din Turnu Magurele si mai scazuta la statia Zimnicea (fig. 2.7.4.3.).

Pragul de informare, conform Ordinului 592/2002 (180 µg/m³ - valoare medie orara) a fost depasita cu o frecventa de :

0.01 % la statia automata Turnu 2 - Turnu Magurele,

0.88 % la statia automata Zimnicea

In anul 2007 la statia automata Zimnicea, s-a inregistrat depasirea pragului de alerta de 240 µg/m3 - valoare medie orara, masurata dar nu timp de trei ore consecutiv, conform Ordinului 592/2002 pentru indicatorul ozon , frecventa de depasire a fost de 0.15%.

Fig. 2.5.1.4. Concentratiile maxime orare pe fiecare luna la indicatorul O3 inregistrate la statiile automate in cursul anului 2007

2.6. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele(mercur, plumb si cadmiu) si poluanti organici persistenti (POPs)

Principalele categorii de surse pentru acesti poluanti in orasul Turnu Magurele sunt reprezentate de diferite procese industriale, arderea deseurilor spitalicesti, transportul rutier si utilajele din agricultura.

Romania a ratificat, prin Legea nr. 271 din 23 iunie 2003, art. 2, Protocolul Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la metale grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. Anul de referinta pentru reducerea emisiilor anuale totale in atmosfera de metale grele este anul 1989.

Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Emisiile de metale grele sunt prezentate in tabelul 2.6.1. Dupa datele rezultate din inventarul emisiilor de poluanti atmosferici, la nivelul anului 2007 pentru judetul Teleorman, s-a inregistrat o scadere a emisiilor de metale grele comparativ cu anul 2006.

In figurile 2.6.1.1. este prezentata evolutia emisiilor de plumb, mercur si cadmiu, comparativ cu anii precedenti:

Fig. 2.6.1.1. Valoarea emisiilor de Pb in judetul Teleorman

Fig. 2.6.1.2. Valoarea emisiilor de Hg in judetul Teleorman

Fig. 2.6.1.3. Valoarea emisiilor de Cd in judetul Teleorman

Emisiile de mercur au inregistrat o usoara scadere in anul 2007, fata de anul 2006 pe toate sectoarele de activitate, inclusiv emisiile provenite din arderi in industria de prelucrare, respectiv de la 2,90 kg in anul 2006 la 2,59 kg in anul 2007; principalele surse de emisii de mercur au fost reprezentate de arderile in industria de prelucrare (83,48 %).

Tabelul 2.6.1. 1. Emisii de metale grele pe sectoare -

Emisiile de plumb s-au redus in toate sectoarele de activitate comparativ cu anii precedenti. Sursele principale de emisii de plumb au fost reprezentate de transportul rutier, cu o pondere de cca. 89,93% si de arderile in industria de prelucrare cca. 6,17% .

Activitatile generatoare de emisii de cadmiu cu ponderea cea mai mare au fost reprezentate de arderile in industria de prelucrare 60,74 %, transportul rutier - 12,01 %), tratarea si depozitarea deseurilor 16,88 %, dar si alte activitati, ce au aport mai mic.

2.6.2. Emisii de poluanti organici persistenti (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile care se pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si mediului inconjurator. POP sunt compusi organici de origine naturala sau antropica cu urmatoarele caracteristici:

sunt rezistenti la degradarea in mediu

au solubilitate scazuta in apa dar ridicata in mediile grase

pot fi transportati pe distante mari (transfrontiera), depozitandu-se departe de locul de origine

se acumuleaza in sistemele terestre si acvatice

prezinta efecte acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor de animale;

In vederea reducerii impactului asupra mediului inconjurator, Programul Natiunilor Unite pentru mediu a adoptat in cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001 ) un program vizand controlul si eliminarea a 12 POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurati PCB; subproduse: dioxine, furani).

In tara noastra, principala sursa care contribuie la emisiile de substante organice persistente este agricultura, in special prin depozitele existente cu substante neidentificate si/sau expirate. O alta sursa o reprezinta industria chimica producatoare de pesticide precum si importul de substante comerciale.

Inventarul substantelor potential toxice si periculoase la nivelul judetului Teleorman, a pus in evidenta faptul ca substante interzise a se fabrica si utiliza pe teritoriul Romaniei, precum aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor si HCB, nu au fost identificate in judet.

Informatiile referitoare la imisiile de poluanti organici persistenti sunt reduse datorita urmatoarele cauze:

lipsa echipamentelor de masura,

costurile ridicate ale analizelor si insuficienta surselor de finantare,

lipsa metodelor standard specifice.

Romania a ratificat, prin Legea nr. 271 din 23 iunie 2003, art. 1, Protocolul Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la poluantii organici persistenti, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998. Anul de referinta pentru reducerea emisiilor anuale totale in atmosfera de poluanti organici persistenti ce fac obiectul protocolului prevazut la art. 1 este anul 1989.

Fig. 2.6.2.1. Valoarea emisiilor de POP_s in judetul Teleorman

Principalele categorii de surse pentru acesti poluanti in judetul Teleorman sunt reprezentate de arderile in industria de prelucrare si arderea deseurilor spitalicesti.

In figura 2.6.2.1. este prezentata evolutia emisiilor de HAP, dioxine si PCB comparativ cu anii precedenti.

Poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie(PM₁₀ si PM _2,5)

Pentru monitorizarea calitatii aerului, A.P.M. Teleorman a efectuat in cursul anului 2007, pentru indicatorul pulberi in suspensie - fractiunea PM₁₀, un numar de 960 determinari in 4 puncte de control: Statia Turnu 1 - Primaria Turnu Magurele, Statia Turnu 2- statia de captare apa cu criburi Turnu Magurele, Statia Zimnicea - Primaria Zimnicea si "sediul A.P.M Alexandria".

Prelucrarile statistice ale concentratiilor medii zilnice au pus in evidenta:

- concentratii medii zilnice, maxime si minime;

- concentratii medii anuale;

- frecventa de depasire a valorilor limita zilnice.

Valorile limita pentru indicatorul pulberi in suspensie fractiunea PM₁₀ sunt prevazute in Ordinul 592/2002.

Se constata depasirea valorii limita zilnice pentru protectia sanatatii umane - g/mc, in toate cele 4 punctele de control: Alexandria, Zimnicea, Turnu 1, Turnu 2 (fig. 2.6.3.1):

v     Statia Turnu 1 - pulberi in suspensie PM₁₀ - 294 determinari; frecventa de depasire a valorii limita: 5.78 %, cu un maxim de 86.54 g/mc

v     Statia Turnu 2 - pulberi in suspensie PM₁₀ - 262 determinari; frecventa de depasire a valorii limita: 4.58% cu un maxim de 66.86 g/mc.

v     Statia Zimnicea - pulberi in suspensie PM₁₀ - 94determinari; frecventa de depasire a valorii limita: 21.28%, cu un maxim de 148.40 g/mc

v     A.P.M. Alexandria - pulberi in suspensie PM₁₀ - 310 determinari; frecventa de depasire a valorii limita: 60.32 %, cu un maxim de 176.07 g/mc.

Fig. 2.6.3. - Frecventa depasirii valorii limita pentru 24h - PM₁₀ (2003-2007)

Fig. 2.6.3 - Concentratii medii anuale PM₁₀ (2003-2007)

Concentratiile medii anuale la indicatorul pulberi in suspensie fractiunea PM₁₀ (figura 2.7.5.2.) la statiile Turnu 1 (25.69 g/mc), Turnu 2 (23.64 g/mc) din Turnu Magurele se inscriu sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 g/mc). In punctul de control Alexandria valorile medii anuale au fost de 60.05 g/mc. De mentionat este faptul ca statia unde s-a inregistrat valori ridicate la indicatorul pulberi in suspensie este situat in zona urbana, in apropierea cailor rutiere.

In cursul anului 2001 ( ianuarie - octombrie ), inspectoratul a efectuat in aceasta zona 6938 masuratori ( probe zilnice si probe momentane), din care 5116 analize au fost la indicatorul amoniac.

Valorile concentratiilor medii zilnice pentru amoniac au depasit CMA pe 24 ore (0.1 mg/mc) numai in punctul Port Turnu Magurele, in data de 9 februarie a.c. . Valoarea inregistrata a fost de 0.116 mg/mc fata de O.lmg/mc - limita CMA. In ceea ce priveste probele momentane, in punctul Port Turnu Magurele,in cursul acestui an s-au inregistrat doua depasiri ale pragurilor de interventie. Valoarea maxima inregistrata a fost de 0.306 mg/mc, fata de 0.3mg/mc - limita CMA conform STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zonele protejate.

Pe parcursul primului semestru al anului 2001 pragul de alerta la amoniac ( 24 h ) a fost depasit in 12 zile, iar la probe medii momentane s-au inregistrat valori mai mari decat pragul de alerta la 76 de determinari.

Sursa de poluare responsabila de cresterea concentratiei de amoniac in atmosfera a fost SC Turnu SA , combinat chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe respectiv uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N: P :K. , care in procesul de productie elimina in atmosfera amoniac.

Depasirile CMA la amoniac nu s-au datorat unor poluari accidentale. Instalatiile de pe platforma SC Turnu SA au functionat cu intermitenta datorita intreruperilor in aprovizionarea cu energie electrica si gaz metan. Functionarea intermitenta a instalatiilor - purjari si spalari la opririle acestora, reglarea parametrilor de functionare la repornire precum si conditiile meteorologice defavorabile dispersiei poluantilor in atmosfera ( calm atmosferic, inversie termica, etc.) au constituit cauzele care au condus la cresterea emisiilor de poluanti.

Inceea ce priveste concentratiile medii zilnice la dioxid de sulf (SOa) si dioxid de azot (NCh), in cursul anului 2001 acestea s-au situat sub limita CMA.

Analizele efectuate la pulberi in suspensie (485 masuratori ) si pulberi sedimentabile ( 50 masuratori in 5 puncte de control) nu au pus in evidenta depasiri ale limitelor maxime admise. Valorile inregistrate la pulberi in suspensie depasesc pragurile de alerta ( 70% din concentratiile maxime admise).

Comparativ cu anul 2006, nivelul de impurificare cu pulberi in suspensie a inregistrat o scadere in toate cele patru puncte de control.

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe cauze. In primul rand procesele de productie (industria metalurgica, industria chimica etc.), apoi centralele termice, santierele de constructii si transportul rutier. In zona Turnu Magurele, de pe platforma chimica se elimina in atmosfera o gama variata de pulberi: pirita, cenusi de pirita, fosforita, fosfogips, carbonat de calciu, uree, NPK, calcar, azotat de amoniu. Principalele surse punctiforme care emit pulberi in atmosfera in mod controlat sunt instalatiile de uree si azotat de amoniu granulat (turnurile de granulare).

Pentru indicatorul pulberi sedimentabile, in anul 2007 s-au efectuat 130 determinari medii lunare in 12 puncte de control din localitatile urbane Alexandria, Turnu Magurele si Zimnicea. S-au inregistrat 2 depasiri ale concentratiei maxime admisibile (17 g/m²*luna), in conformitate cu prevederile STAS 12574/87 in localitatile Alexandria (statia meteo) si Turnu Magurele (port). Concentratia maxima inregistrata a fost de 19,55 g/m²*luna. Sursele de pulberi sedimentabile sunt aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului.

Monitorizarea calitatii aerului prin statiile automate din cadrul "Sistemului de monitorizare comuna a calitatii aerului in orasele de la granita romano-bulgara de-a lungul Dunarii de Jos"

Judetul Teleorman beneficiaza de trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului si o statie meteorologica automata (in municipiul Turnu Magurele) in cadrul "Sistemului de monitorizare comuna a calitatii aerului in orasele de la granita romano-bulgara de-a lungul Dunarii de Jos". Acest sistem a devenit operational incepand din luna noiembrie 2002. Rezultat al proiectul PHARE CBC RO9911.02.01 - derulat in cadrul programelor de asistenta tehnica si financiara internationala pentru implementarea anumitor prevederi ale Conventiei privind poluarea transfrontiera cu raspandire larga a aerului - LRTAP (ratificata de Romania prin Legea nr. 8/1991), sistemul cuprinde sapte statii automate de monitorizare a calitatii aerului pe teritoriul Romaniei si sapte statii automate pe teritoriul Bulgariei. Statiile automate realizeaza monitorizarea "in oglinda" a calitatii aerului, in orasele de la granita romano - bulgara, respectiv in zonele: Turnu Magurele - Nikopole, Zimnicea - Svistov, Giurgiu - Ruse si Calarasi - Silistra.

   

Obiectivele proiectului au fost implementarea unui sistem de monitorizare a calitatii aerului in localitatile de la frontiera romano-bulgara in bazinul Dunarii de Jos (Calarasi - Silistra, Giurgiu - Ruse, Zimnicea - Svistov, Turnu-Magurele - Nicopole), materializare a necesitatii de cooperare si coordonare competenta a problemelor de mediu in zona de frontiera a specialistilor romani si bulgari, oportunitate pentru promovarea unei strategii comune de actiune in domeniul managementului calitatii aerului.

De aemenea, s-a urmarit transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul calitatii aerului si promovarea unui sistem european de informare prompta si transparenta a populatiei privind calitatea atmosferei in zona de frontiera.

Sistemul automat se bazeaza pe principul DOAS (Spectroscopie optica de absorbtie diferentiala) pentru monitorizarea calitatii aerului la urmatorii poluanti: dioxid de sulf, dioxid de azot, oxid de carbon, ozon, hidrogen sulfurat, oxid de azot si pulberi in suspensie.

Prin intermediul sistemului comun s-a creat oportunitatea schimbului de informatii intre structurile de protectia mediului din cele doua tari si promovarea planurilor de actiune comuna in situatii de risc ecologic si implementarea strategiilor si programelor locale de dezvoltare durabila.

Echipamentele din cadrul statiilor constau in:

v     3 analizoare DOAS pentru urmatorii pouanti gazosi: SO₂, NO, NO₂, O₃, NH_3, CS₂,

v     2 analizoare standard pentru CO si SO₂ (si convertoare pentru H₂S),

v     3 prelevatoare automate pentru pulberi in suspensie, fractiunea PM_10.

   

Structura statiilor automate de monitorizare este urmatoarea:

Municipiul Turnu Magurele

v     Statia Turnu 1 - amplasata la sediul Primariei municipiului Turnu Magurele;

Structura statiei: sistem DOAS cu doua cai optice (Primarie-Hotel si Primarie-Castel de apa); analizor H₂S; analizor CO; prelevator pulberi in suspensie; senzori meteo; display public - amplasat in zona rezidentiala - sediul Primariei (furnizeaza date de interes public privind evolutia indicatorilor de calitate in aerul ambiental din zona Turnu Magurele-Nikopole).

Poluantii monitorizati: SO₂, NO₂, O₃, NO, NH₃, CO, H₂S si PM₁₀

   

v     Statia Turnu 2 - amplasata in incinta statiei de pompare cu criburi la 1,5 km vest de SC Donau Chem SRL Turnu Magurele (SC Turnu SA);

Structura statiei: sistem DOAS cu doua cai optice (intre statia de pompare-Cladire sere); statie meteo automata ce masoara urmatorii parametrii: gradient termic, temperatura, viteza vant si directie vant, umiditate, radiatie solara, presiune atmosferica; prelevator pulberi in suspensie;

Poluantii monitorizati: SO₂, NO₂, O₃, NO, NH₃ si PM₁₀

Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice.

Zona critica sau zona fierbinte este zona pe teritoriul careia se inregistreaza depasiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producandu-se deteriorari grave ale starii mediului cu o serie de consecinte asupra sanatatii oamenilor, economiei si capitalului natural al tarii.

In zonele industrializate, din cauza emisiilor mari in atmosfera a noxelor specifice fiecarui tip de industrie, apar zone cu risc de poluare atmosferica.

In judetul Teleorman, zona cea mai afectata in ceea ce priveste calitatea aerului este zona de frontiera Turnu Magurele - Zimnicea. Aceasta situatie in municipiul Turnu Magurele este determinata de prezenta agentului economic SC Donau Chem SRL Turnu Magurele (SC Turnu SA) - combinat chimic de producere a ingrasamintelor chimice cu azot si a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, ingrasaminte lichide, ingrasaminte complexe de tip N: P si N:P:K. Obiectivul este amplasat la 4 km sud de orasul Turnu Magurele, pe malul Dunarii si din activitatea sa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de azot, protoxid de azot, amoniac, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, fluor, pulberi. La acestea se adauga si poluarea generata de emisiile in atmosfera provenite din arderile combustibililor in procesele tehnologice, instalatii de ardere neindustriale - centrale termice, mijloacele de transport.