Intelegerea conceptelor de "sinergie" si "sinergetica", Sinergia Marii Negre

Intelegerea conceptelor de "sinergie" si "sinergetica"

1.1. In ce context vorbim despre sinergie?

              Ansamblul de conexiuni care se stabilesc in mod voit sau nu, intre diferitele activitati sociale si economice alcatuiesc o retea ale carei elemente se asociaza, avand ca rezultat cumulul si amplificarea unor efecte asteptate, dar si aparitia unor efecte imprevizibile. Este foarte important sa se anticipeze cat mai bine toate aceste urmari pentru a se stimula producerea consecintelor favorabile, dar si pentru a se evita cele nefavorabile.

              In urma studiilor intreprinse, specialistii in domeniu si nu numai, au sesizat producerea efectului de sinergie. Cu toate ca "sinergia" este un cuvant destul de rar intalnit in formele curente de exprimare, semnificatia lui este binecunoscuta de omenire, iar efectul sau in plan social si economic a fost simtit si constientizat de-a lungul timpurilor, inca de la primele forme de asociere a oamenilor.

              Apar, in mod inevitabil, urmatoarele intrebari:

"Cum sau cu cat creste puterea, adica efectul  actiunii simultane a doua  sau mai multe persoane? "

"Efectul (sau puterea)  actiunii simultane"  va fi egal cu suma  celor doua sau mai multe  "efecte"   care s-au  asociat?   Va fi mai mic?    Va fi  mai mare ?

Ce este sinergia ?Cum se realizeza? Cum se poate amplifica/ diminua efectul de sinergie in cadrul deciziilor manageriale?

              Conceptul de sinergie contribuie la constituirea unui nou tip de demers in domeniul managementului capabil sa dezvolte tratari de ansamblu in cadrul proceselor decizionale complexe.

Deciziile orientate pe sinergie trebuie sa urmareasca obtinerea unor efecte pozitive amplificate in urma actiunii simultane a mai multor factori, astfel incat efectul obtinut sa fie mai mare decat suma efectelor produse de fiecare factor in parte.

              "Sinergia", asa cum apare si in dictionare, semnifica asocierea mai multor elemente pentru indeplinirea unei functii unitare sau al unui scop comun. Cuvantul isi are originea in limba greaca, fiind format din cuvantul "sin" care inseamna "cu" sau "impreuna cu"  si din cuvantul "ergon" care se traduce prin "munca" sau "a munci". In traducere literara, cuvantul  "sinergie" are semnificatia de "munca impreuna" si defineste efectul sporit ce se poate obtine prin actiunea simultana a mai multor elemente psihologice, fizice, biologice, economice, sociale etc.

              Concepul de "sinergie" a fost introdus de Buckminster Fuller, un inventator arhitect cu scopul de a scoate in evidenta necesitatea unei abordari sistemice la rezolvarea problemelor fie ca acestea sunt de natura tehnica, economica, sociala sau ecologica.

1.2. Ce reprezinta sinergetica si care este legatura acesteia cu sinergia?

              Sinergetica este o stiinta relativ noua cu un profund fundament si caracter transdisciplinar. Isi regaseste reprezentarea in discipline exacte cum ar fi matematica, fizica, chimie, astronomie, astrofizica, ingineresti dar si in disciplinele social umane de tipul economie, sociologie, psihologie, filozofie sau anatomie.

              Sinergetica este o stiinta interdisciplinara si reprezinta stiinta studierii sinergiei adica a elementelor prin prisma legaturilor, conexiunilor, relatiilor si interdependentelor lor.

              Fondator: fizicianul german Hermann Haken, a carui dorinta a fost sa creeze o noua stiinta menita sa cerceteze sisteme neliniar deschise  (care au o evolutie neliniara, dar se autoorganizeaza cand are loc trecerea la o noua etapa de dezvoltare).

              Anul fondarii: 1969 cand Haken, pentru prima data, a introdus termenul de sinergetica la prelegerile lui in cadrul Universitatii din Stuttgard.

              Sinergetica sau "stiinta despre interdependenta" are la baza o energie comuna pentru a face ceva deoarece sistemul se autoorganizeaza si are tendinta de a crea noi structuri.

1.3. Sinergia cunostintelor din diferite domenii

              In matematica, fizica, chimie, astronomie si stiintele rezultate din combinarea acestor discipline cum ar fi astrofizica exista utilizarea termenului de sinergie la descrierea unor modele geometrice complexe.

              In ceea ce priveste sinergia la nivelul sistemelor sociale, e de retinut afirmatia lui Friedrich von Hayek (laureat al premiului Nobel pentru economie) : ordinea sociala cum ar fi legea, limba si pietele sunt niste "rezultate ale actiunii umane, ci nu un proiect uman. Aceasta afirmatie ne duce la ideia ca in spatele tuturor fenomenelor sociale nu sta un individ sau un grup social, ci o totalitate de actiuni care au loc in cadrul unui sistem extrem de complex".

1.4. Modele de sinergie

              Modelele de sinergie se regasesc in viata noastra de zi cu zi. Spre exemplu, in anatomie termenul de sinergie se utilizat cand se face referire la muschi sinergici aflati la membre care lucreaza diferit dar care se

completeaza reciproc, si a caror functionare este posibila doar prin asocierea acestora.

Particularizand, se pot distinde mai multe categorii de sinergie:

sinergia biologica -defineste efectul combinarii mai multor organe sau tesuturi pentru indeplinirea aceleiasi functii (ex.: pentru realizarea functiei de respiratie contribuie nu numai plamanii, ci si alte elemente vitale, cum ar fi traheea, laringele, cavitatea nazala etc., care impreuna formeaza aparatul respirator);

sinergia fizica reprezinta efectul la nivel de ansamblu care rezulta din actiunea simultana a mai multor componente fizice (ex.: in cazul unui utilaj sau mijloc de transport, sinergia reprezinta efectul de miscare ce se produce ca rezultat al functionarii simultane a fiecarei componente fizice conform unei logistici bine definite);

sinergia economica masoara efectele valorice diferite ale iesirilor in raport cu efectele valorice ale intrarilor in procesul de productie sau al prestarilor de servicii.

              Pentru realizarea acestor efecte trebuie sa existe o baza psihologica, o idee creativa, un spirit uman, adica o sinergie psihologica.

In activitatile economice, nici o categorie de sinergie nu este posibila fara ideile creative ale cercetatorilor, proiectantilor sau fara "know-how"-ul  specialistilor in domeniu si al managerilor.

              In domeniul economic si al afacerilor, la proiectarea strategiilor se are in vedere amplificarea efectului de sinergie si obtinerea unor valori cat mai favorabile pentru categoriile economice de: profit, cifra de afaceri, rentabilitate, eficienta, productivitate s.a. in sensul maximizarii, sau de  costuri, cheltuieli s.a. in sensul minimizarii lor.

1.5. Sinergia in domeniul economic si al afacerilor

In domeniul economic si al afacerilor, la proiectarea strategiilor se are in vedere amplificarea efectului de sinergie si obtinerea unor valori cat mai favorabile pentru categoriile economice de: profit, cifra de afaceri, rentabilitate, eficienta, productivitate s.a. in sensul maximizarii, sau de  costuri, cheltuieli s.a. in sensul minimizarii lor.

In exemplul care urmeaza vom vedea ce probleme apar privind influenta criteriul sinergetic in alegerea unei strategii de diversificare a programului de productie al unei companii, strategie impusa de concluziile unor cercetari de marketing.

Pentru a obtine rezultate economice pozitive, este esential ca orice companie sa reuseasca sa intocmeasca un program de productie potrivit potentialului sau de executie (resurse materiale, umane, financiare si tehnice) astfel incat efectul integrarii prin actiunea lor simultana sa fie cel mai mare posibil, deci efectul sinergetic sa fie cat mai mare. In acest scop se va urmari maximizarea rezultatelor in toate activitatile aferente, de la cercetarea-proiectarea unor produse noi sau modernizarea celor existente, la elaborarea tehnologiilor, programarea, lansarea si urmarirea productiei, realizarea controlului tehnic de calitate si ambalarea in cele mai bune conditiuni.

              Efectele sinergetice nu vor putea fi insa nici cuantificate, nici prezise,  dar rezultatele se pot analiza intr-un spatiu tridimensional constituit din:

ariile functionale implicate (administratie, finante, marketing, productie, cercetare-proiectare);

tipurile de sinergii aferente (sinergia managementului, a investitiilor, productiei, desfacerii);

amploarea sau intensitatea potentialului sinergetic pentru care se fac aprecieri sub forma de calificative, simboluri sau chiar valori numerice estimative.

Studiile si analizele efectuate au condus la concluzia ca cel mai mare potential sinergetic il are activitatea de marketing! Cu cat directorii (managerii) de marketing manifesta mai mult profesionalism in activitatea lor, cu atat scade riscul deciziilor gresite si se poate prevedea un nivel mai ridicat al sinergiei managementului. De asemenea, nivelul sinergiei vanzarilor noilor produse sau al celor modernizate este ridicat, deoarece acestea prezinta caracteristici calitative mai bune fiind mai adaptate la exigentele consumatorilor si vor fi deci mai solicitate de acestia. In acelasi timp, este posibila o sinergie pozitiva a operatiilor si a productiei, mai ales in cazul productiei in serii mari,  deoarece asigura o utilizare mai buna a utilajelor si instalatiilor. Utilizarea unor agregate multifunctionale creeaza posibilitatea unei sinergii a investitiilor. Tot in domeniul investitiilor se poate mari potentialul sinergetic prin folosirea in comun, in cadrul unor activitati, a unor cladiri, birouri, laboratoare, aparate si chiar forta de munca ce erau utilizate incomplet. Cercetarea-proiectarea ofera sansa unei sinergii pozitive prin contributia adusa de cercetatori si proiectanti la realizarea noilor produse sau la reproiectarea lor,  precum si prin utilizarea aparaturii de testare si a echipamentelor de laborator. Activitatile financiare si administrative au, de asemenea, un inalt potential sinergetic financiar si managerial care se manifesta la nivelul compartimentelor si la nivel de ansamblu.

              Avand in vedere potentialul sinergetic al fiecarei alternative decizionale si/sau strategice, nivelul acestuia poate constitui unul din criteriile de selectare a unei alternative din mai multe posibile. Prin urmare, conform atributului de previziune, managerii de succes se remarca si prin abilitatea ca prin deciziile ce le adopta sa contribuie la realizarea unor efecte sinergetice pozitive cat mai mari si la diminuarea pe cat posibil a efectelor sinergetice negative care pot sa apara.

Daca in cazul strategiilor de diversificare a activitatii in cadrul unei firme economice si in cazul strategiilor de fuzionare a doua sau mai multe firme sunt de asteptat efecte sinergetice pozitive in toate ariile functionale, in cazul integrarii acestora in noile structuri organizatorice pe care le genereaza, este necesara o deosebita atentie din partea managerilor pentru a evita efectele sinergetice negative ca urmare a noilor sarcini si structuri organizatorice.

Se impun masuri adecvate pentru corelarea activitatilor si sarcinilor care revin fiecarei unitati structurale astfel incat sa conduca la o cat mai buna integrare a lor la nivel de ansamblu cu costuri de coordonare inter- si intra-departamentale cat mai mici.

1.6. Cuantificarea efectelor sinergetice economice

              Efectele sinergetice economice sunt dificil de masurat sau de cuantificat.

              Posibilitati de estimare:

 masurarea influentelor sinergetice asupra unor criterii economice variabile si asupra unor indicatori economici- astfel, sinergia se poate estima prin determinarea unui procent :

in care poate creste volumul vanzarilor;

- in care pot scadea costurile;

- prin care se poate modifica nr. Consumatorilor;

- care sa mareasca/ diminueze, intr-o anumita perioada de timp eficienta economica, rata rentabilitatii etc.

factorul timp- criteriu de referinta deosebit de important intrucat trebuie avut in vedere momentul realizarii nivelului optim de integrare a efectelor favorabile posibile, adica momentul (perioada) in care se declanseaza potentialul maxim de sinergie, deoarece acesta este variabil in timp ca urmare a caracterului dinamic al influentei elementelor componente si a conjuncturii economico-sociale si chiar politice;

factori care nu pot fi controlati, masurati sau prevazuti in totalitate- conduc la situatii de incertitudine si risc.

Marketingul indeosebi, se confrunta in permanenta cu aceste tipuri de situatii decizionale, generate de multitudinea de factori (determinanti):

o      endogeni ( resursele umane, materiale, financiare si informationale,  volumul productiei, gradul de inzestrare tehnica, interesele factorilor de decizie s.a.);

o       factori exogeni (  cererea, oferta, concurenta, fenomenele atmosferice, conjunctura economica, sociala si politica).

1.7. Sinergia si informatia

              Evolutia tehnologica din domeniul informaticii si al cresterea in importanta in orice activitate a resurselor timp si informatie in telecomunicatiilor din ultima decada a secolului XX a scos in evidenta

raport cu cele clasice (materiale, umane, financiare).

               Rapiditatea receptarii, analizei, stocarii si transmiterii informatiei computerizate depind de legaturile informatice. La randul lor, legaturile informatice dezvolta relatiile si creeaza interdependente intre indivizi, firme, institutii.

              O data cu aparitia Internetului si dezvoltarea tehnologiilor fost posibil ca legaturile intre oameni, firme, institutii, state sa aiba cu totul si cu totul alte dimensiuni fata de nu mai mult de un deceniu in urma.

              Conexiunile informatizate continui de tip timp - real (real time) intre firme, indivizi, institutii, tehnologii sunt acum o prezenta fireasca in viata de zi cu zi eficientizand activitati care in trecut erau mari consumatoare de timp si resurse.

              Activitati noi cum ar fi comertul electronic (e - commerce), turismul virtual, brokerajul electronic, asistarea informatizata a transporturilor au dus la crearea de noi firme si chiar noi domenii de specialitate.

Toate aceste activitati se bazeaza pe legaturi in timp real, relatii si interdependente create prin sistemele informatice.

Ex: exista chiar o firma de nivel mondial denumita Synergy Brands Inc. cu sediul in SUA si a carei cifra de afaceri anuala este de cateva miliarde de dolari, cu activitate in domeniul comertului electronic(e-commerce) si a carei strategie de afaceri consta in:

afaceri orientate catre consumator (B2C- Business to consumer);

afaceri cu scopul de identificarea de noi afaceri (B2B- Business

 to business);

aplicatii service pentru providerii (furnizorii de servicii) Internet

(ASP);

securizarea on - line a retelelor Internet;

optimizarea luarii deciziilor prin agregarea datelor confidentiale

in timp real;

relationarea datelor;

achizitii, transport si depozitarea cu oportunitati de economisire a logisticii

Dupa cum reiese si din exemplul de mai sus, retelele informatice sunt tot mai utilizate de firmele din ziua de azi tocmai datorita efectelor pe care le produc:

imbunatatesc si eficientizeaza performantele;

le ajuta sa faca fata unor probleme diferite fie ca sunt de natura economica, manageriala, tehnologica, ecologica sau social umana.

1.8. Efectul sinergic asupra unui sistem: sistemul tehnico-economic de eco-management

Un sistem tehnico-economic sinergic poate avea sensul de:

firma, institutie sau orice alta organizatie ale caror activitati au un impact minim asupra mediului si a carei activitate se desfasoara pe o baza inovativa de utilizare maximala a capitalului intellectual;

un produs, o tehnologie moderna, utilaj, echipament proiectat dupa principiile de Eco-design;

mai multe firme si institutii legate prin conexiuni, relatii si interdependente ce se pot constitui intr-un sistem inovational tehnico-economic de tip cluster (grup de institutii si firme legate prin relatii de

afaceri si avantaj mutual) care sa promoveze tehnologii avansate din punct de vedere stiintific dar care au un impact minim asupra mediului.

Un sistem tehnico-economic sinergic poate parcurge urmatorul ciclu de viata:

. Creare;

. Relationare la mediul natural si uman;

. Evolutie;

. Adaptare la nevoile de dezvoltare umana;

. Inovare;

. Schimbare.

Sistemul tehnico-economic este compus din trei elemente/ sub-sisteme intre care exista o legatura naturala, organica:

sistemul de capital intelectual;

sistemul antreprenorial;

sistemul de eco-management.

              Dupa cum reiese si din schema de mai jos produsele si activitatile prezentului si viitorului se bazeaza si se vor baza tot mai mult pe:

  - elementul antreprenorial ca factor de initiativa si progres economic, asumarea riscului;

elementul de capital intelectual evolutiv ca factor de dezvoltare continua, promovarea ideii,   inovatia si transpunerea ei in practica;

  -elementul mediu ca factor de surse si resurse pentru o dezvoltare durabila(sustenabila).

  Figura 1 Sinergia sistemelor tehnico-economice de mediu si capital intelectual

2. Studiu de caz: SINERGIA MARII NEGRE

              Dupa cum s-a observat, sinergetica nu isi propune doar sa cerceteze legaturile care se creeaza in cadrul unui sistem si elementele sale componente, ci aceasta are si o importanta valoare practica: gasirea unor solutii la diverse probleme.

              In contextul dezvoltarii economice, tehnice, social-umane, se vorbeste tot mai mult despre crearea unor conditii propice dezvoltarii durabile ( care reprezinta efectul sinergic al sistemelor tehnico-economice, antreprenoriale si de mediu).

              Astfel, a fost creata o initiativa de cooperare regionala anuntata de Comisia Europeana in aprilie 2007 si lansata oficial in februarie 2008 si anume Sinergia Marii Negre. Initiativa a fost promovata in contextul revizuirii Politicii Europene de Vecinatate.

2.1. Obiective

dezvoltarea cooperarii in cadrul regiunii Marii Negre, precum si intre aceasta regiune si UE;

un interes comun de politica externa al Romaniei si al UE in ansamblul sau, si anume:

promovarea stabilitatii, a reformelor si a modernizarii in tarile din regiunea Marii Negre ;

 imbunatatirea cooperarii regionale.

2.2. Domenii prioritare pentru implicarea UE in regiune:

protectia mediului;

 politica maritima si pescuitul;

energia;

 transporturile;

 educatia si cercetarea (programul ERASMUS MUNDUS-se intensifica contactele intre tineri si nu numai, spre beneficiul dezvoltarii dialogului intercultural multilingv in zona Marii Negre);

promovarea activitatilor "people to people", prin crearea de parteneriate durabile intre principalii actori care activeaza in zonele de granite:

pentru perioada 2007-2013, in Instrumentul Politicii de Vecinatate si Parteneriat este prevazuta o importanta componenta financiara de sprijin a cooperarii trans-frontiera: Programul Romania - Republica Moldova - Ucraina care acopera nord-vestul coastei Marii Negre

un program de cooperare  trans-frontiera pentru intreaga regiune a Marii Negre care va fi materializat in curand ( 'Programul Operational Comun' care a fost intocmit de partile paricipante, reprezentand autoritatile nationale si regionale din 10 state.

2.3. Beneficiari

autoritati locale si regionale;

 camere de comert;

unitati de invatamant;

organisme cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului, prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;

 ONG-uri etc.

              2.4. Principiile care vor sta la baza actiunii:

principiul responsabilitatii (prin crearea instituirea unor autoritati de reglementare independente si eficiente)

principiul eficientei si eficacitatii tehnico - economice in exploatarea resurselor (concentrarea pe energii alternative, incurajarea investitiile cu impact semnificativ)

principiul inovatiei modernizarea structurii energetice existente si prin construirea de noi infrastucturi;

principiul concurentei si al liberei initiative in desfasurarea activitatilor economice (UE favorizeaza actiunile care contribuie la o veritabila liberalizare a comertului). De asemenea, Programele de politica regionala din Romania si Bulgaria vor contribui la imbunatatirea competitivitatii si, in special, a situatiei mediului in regiunile de coasta.

              2.5. Caracteristici:

complet transparenta si integratoare -este fundamentata pe interesele commune ale UE si ale regiunii Marii Negre;

ia in considerare rezultatele consultarilor cu toate statele de la Marea Neagra;

poate contribui la statornicirea sinergiilor formate si la valorificarea experientei dobandite prin initiativele regionale existente care leaga regiunea Marii Negre de UE, ca de exemplu Procesul de Cooperare Dunareana;

crearea unui cadru flexibil pentru a asigura o mai mare coerenta si o mai buna orientare a politicilor;

gradul de implicare activa a statelor si a organismelor regionale direct vizate, inclusiv in ceea ce priveste finantarea;

sfera de actiune s-ar putea extinde dincolo de regiunea in sine, deoarece multe activitati sunt strans legate de regiunile invecinate, in special de Marea Caspica, de Asia Centrala si de Europa de Sud-Est;

instituirea unui program de cooperare transfrontaliera pentru Marea Neagra in cadrul Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat (IEVP)- faciliteaza consolidarea contactelor intre orasele, comunitatile, universitatile, operatorii culturali si organizatiile societatii civile din regiunea Marii Negre, inclusive organizatiile consumatorilor. Aceasta poate avea un rol deosebit de important in zonele de conflict unde actorii societatii civile se dovedesc a fi extrem de utili in dezvoltarea cooperarii cu si intre locuitori.

2.6. Conluzie

Prezenta Uniunii Europene in regiunea Marii Negre deschide calea spre noi perspective si posibilitati. Aceasta presupune actiuni consecvente si pe termen lung care sa permita valorificarea pe deplin a acestor posibilitati si care sa aduca o mai mare stabilitate si prosperitate in regiune. O mai mare implicare a UE in cooperarea regionala la Marea Neagra contribuie la atingerea acestui obiectiv.

3. CONCLUZII

              Sinergia are rolul unui concept unificator asa cum rezulta si din definitiile mentionate, asocierea mai multor elemente pentru indeplinirea unei functii unitare.

              Sinergia este complementara conceptului de sistem in general si conceptelor de sistem tehnico-economic si sistem antreprenorial in particular.

              Intre dezvoltarea sinergeticii ca stiinta si noile tendinte de dezvoltare ale societatii moderne bazata pe cunoastere, acces la informatie si inovatie ce se pot constitui in factori de dezvoltare economica, tehnologica, informatica, social-umana si ecologica, exista o stransa legatura.

In cadrul deciziilor individuale si de grup pe care le adopta persoanele implicate, de la specialist si pana la manager general, ca factori umani implicati in sistemul elementelor de realizare a unei strategii (de orice tip), este necesar sa se acorde mai multa atentie elementelor de maximizare a efectelor sinergetice pozitive si, totodata, sa se evite pe cat de mult posibil elementele de generare a unor efecte sinergetice negative. Numai astfel se va ajunge la un real succes care sa genereze succes. atat in activitatea economica, sociala, cat si politica.

CUPRINS

1.   Intelegerea conceptelor de "sinergie" si sinergetica":

1.1.        In ce context vorbim despre sinergie?

1.2.        Ce reprezinta sinergetica si care este legatura acesteia cu sinergia?

1.3.        Sinergia cunostintelor din diferite domenii

1.4.        Modele de sinergie

1.5.        Sinergia in domeniul economic si al afacerilor

1.6.        Cuantificarea efectelor sinergetice economice

1.7.        Sinergia si informatia

1.8.        Efectul sinergic asupra unui sistem: sistemul tehnico-economic de eco-management

2.   Studiu de caz: Sinergia Marii Negre

2.1.        Obiective

2.2.        Domenii prioritare pentru implicarea UE in regiune

2.3.        Beneficiari

2.4.        Principiile care vor sta la baza actiunii

2.5.        Caracteristici

2.6.        Concluzie

3.   Concluzii

4. Bibliografie