Marea baltica - caracteristici topografice, fundul marii, caracteristicile apei de mare

MAREA BALTICA

1.CONSIDERATII GENERALE

Marea Baltica este o mare continentala a Oceanului Atlantic de tip epicontinental, formata prin transagresiunea apelor asupra uscatului . Marea comunica la W cu Marea Nordului prin Stramtoarea Skagerrak lata de 110 Km ce separa tarmurile Norvegiei de cele ale Danemarcei si este intinsa pe o suprafata de 419000 km² .

Un sir de stramtori face apoi trecerea intre Stramtoarea Skagerrak si Bazinul central al Marii Baltice astfel :

Str. Kattegat intre Suedia si Pen. Yutlanda lata de 65km ;

Str. Sound intre Suedia si I. Zeellanda lata de 3,7 km ;

Str. Beltulmare intre Pen. Yutlanda si I. Fionia lata de 15km ;

Adancimea maxima este de 459 m la Landsortsdjupet , la 15 Mm ESE de Farul Landsort ( pe coasta suedeza ) iar cea medie de 55 m , in timp ce salinitatea apei este de 7,2 ⁰ ₀₀ . Salinitatea in zona G. Botnic si G. Finic este extrem de redusa ajungand la 2⁰ ₀₀ respectiv 6⁰ ₀₀ . Apele Marii Baltice au fost legate de cele ale Marii Nordului si prin constructia canalului Kiel intre G. Kiel si G. Helgoland cu o lungime de 98,7km , latime de 104m si adancime de 13,7m .

Statele riverane ale Marii Baltice sunt: Danemarca, Germania, Polonia, Lituania,Letonia, Estonia, Finlanda si Rusia.

De mii de ani Marea Baltica suporta o transformare continua ca urmare a doua procese post-glaciale - ridicarea uscatului si coborarea nivelului fundului marii.Acest proces este mult mai accentuat in nord cu o rata de aproape un metru pe an scazand gradual spre sud pana la atenuare fenomenului.

Caracteristicile principale sunt inscrise in tabelul urmator, urmand ca salinitatea sa fie tratata mai pe larg avand in vedere scaderea acesteia cu latitudinea.

Balanta salinitatii este realizata de fluxul de apa sarata ce patrunde prin Stramtoarea Danemarcei si pe de alta parte apa dulce adusa de raurile din nord si cea provenita din topirea gheturilor.Acest fenomen face ca salinitatea Marii Baltice sa fie mult mai scazuta decat cea a ocenului putand fi considerat un lac gigantic cu straturi diferentiate prin salinitate si temperatura influentand foarte mult distributia faunei .

Desi media adancimilor este de 86 m in peisajul subacvatic se pot observa schimbari dramatice ale reliefului submarin, bazinele cu adancimi de 250-460 alternand cu praguri de 18-25 m, acesta distributie infuentand la randul ei circulatia apei.

Particularitatea acestei Mediterane nordice este ca ea are parte de o inghetare, care nu este generalizata decat exceptional, dar care este regulata in golfurile invecinate ei, in vecinatatea arhipelagurilor si a insulelor, facand necesare spargatoarele de gheata.Accesul la Baltica se face prin stramptori de largimi variabile, 50 km pentru Oresund, 23 km pt Marea Centura si mai putin de 1 km pentru Mica Centura , traversata inca din 1930 de un pod intre Fredericia si Middlefart.Adancimea lor interioara inferioara de 20 m interzice accesul superpetrolierelor si a mineralierelor

2.CONDITII NATURALE

2.1 CARACTERISTICI TOPOGRAFICE . FUNDUL MARII

Tipul fundului are caracteristici variate , pe de-o parte este stancos , iar pe de alta parte este format din pietris , nisip , mal , argila sau turba . In general materialele enumerate mai sus sunt caracteristice apelor cu funduri mici , iar nisipul fin si malul au fost transportate catre apele adanci prin canalele principale navigabile . In SW Marii Baltice deplasarea nispul este evidenta la adancimi de 8 - 10m acest fenomen ducand la formarea de bancuri de nisip , mai ales langa Fehmarnsund .

In toate bazinele de S ale Marii Baltice sunt colectate parti foarte fine de nisip si mal , precum si plankton organic care in timp se colecteaza in partile adanci cu ajutorul curentilor de adancime .

Deasemeni activitatea bacteriilor dezvolta hydrogen sulfuros in sedimente , al carui gaz da un miros de mal ; culoarea neagra a fundului este rezultatul combinatiei dintre hidrogenul sulfuros cu fierul in sediment formandu-se un amestec de fier sulfurat . Zonele cu fund nisipos sunt mai putine fata de cele cu fund malos , de exemplu in zona Kieler Bucht malul este pana la 8m in adancime iar la Lubecker Bucht si la E de Fehmarn este pana la 6m. Pe partile de E si S ale Marii Baltice conditiile la coasta sunt mai putin severe , fundul in acesta zona fiind in general nisipos .

In Marea Baltica exista doua tipuri de mal distincte , un tip organic , uneori amestecat cu nisip , care are culoarea cenusie , maro sau neagra si un tip present in bazinele adapostite , continand intr-o proportie foarte mare materiale organice , de culoare verde - negru . Pe partea de S a Golfului Finlandei conditiile de la coasta sunt mai putin severe , dar totusi nisipul este prezent in zonele cele mai inguste din apropierea coastei .

Aceasta probabil reflecta diferenta intre stratul de roca prezent pe coastele Estoniei care este mai putin rezistent si stratul de roca foarte veche care este structura de baza a coastelor Finlandei si Suediei . Bolovanii pot fi prezenti in zona , dar nu sunt aratate pe harta , acesta fiind un avertisment pentru nave de a-si mentine o toleranta de adancime sub chila .

In partea de NE a Golfului Botnic exista o zona de nisip , pietris si stanci , alternand cu mal , despartite de un strat de nisip la fundurile cele mai mici . In general malul predomina la adancimi de peste 60 m in timp ce in Golful Finlandei la adancimi de 40m , nisipul , argila si stanca fiind mai putin intalnite . Pe partea de S a golfului intre latitudinile 62 N si 63 20 N fundurile sunt mai mari decat media langa coasta si au un continut malos-nisipos .

In partea de S a Golfului Finlandei in general este nisip cu putin pietris si stanca . In general forma fundurilor reflecta o importanta rigiditate a stratului geologic . Cea mai mare adancime in Golful Botnic este de 294m , iar in celelalte regiuni adancimile sunt sub 100m . Aproape de partea de N cordoanele de sedimente complexe se intind pana la 20Mm in larg , in general bancurile sunt de argila bolovanoasa si materiale morenice cu portiuni neregulate de mal in apele adanci .

2.2. CURENTII MARINI

Zona Marii Baltice este aproape un sfert din zona care colecteaza surplusul de apa rezultat in urma ploilor din zona terestra existand un mare aflux de apa dulce reziduala . In plus curentii de suprafata aduc apa sarata din Marea Nordului in Marea Baltica prin stramtorile Storebelt , Sound si Lillebelt . Excesul de apa din straturile de suprafata ale Marii Baltice ies si produc curentul de suprafata de N .

In partea de S a acestei zone curentul de larg curge spre W intre Germania si Suedia si se imparte im doua brate in apropierea insulelor daneze ; unul care curge spre NW spre intrarea in Str. Sound si celalalt dupa ce merge spre Gronsund , isi schimba directia spre partea de S a Falster . Curentul principal merge apoi spre SW prin Kadet Renden , uneori cu o viteza considerabila .

In jurul Gedser Rev , ramura principala se indreapta spre WSW catre Fehmarnbelt impreuna cu doua ramuri mai mici , circuland in sens invers acelor de ceas si indreptandu-se spre golfurile de pe coasta Germaniei .

Curentul intra in Kiel Bucht si se divide din nou ; o ramura catre N spre Langelands Belt si Strebelt si alta catre WSW prin Lillebelt .

Dupa perioade cu vanturi puternice , curentii de deriva de vant pot genera o viteza a curentului care este conforma cu viteza vantului si cu durata lui . Acesti curenti de deriva de vant pot fi foarte puternici si sunt cauza principala a neregularitatilor directiei curentului din zona .

Persistenta vanturilor de forta 6 de la S si E de obicei mentin directia si cresc viteza curentilor de N in zona centrala si de N a regiunii in timp ce persistenta vanturilor de forta 6 din W este cauza curentului de S prin Belts . Cu un current de S prin Lillebelt , curentul de W din extremitatea deS a zonei este inversat , astfel incat el curge spre ESE prin Fehmarnbelt si mai apoi ENE prin Kadet Renden si de-a lungul coatei de S a Marii Baltice .

Curentul poate fi in special puternic atunci cand este directionat prin stramtori inguste; de exemplu curentul in Kalmar Sund poate , in timpul furtunilor , sa ajunga la o viteza intre 6 - 8nd . In unele regiuni curentii devin foarte puternici in prezenta furtunilor de SW curgand spre tarm , la larg de Sandhammaren pe coasta Suediei .

Curentii din Golful Botnic si Golful Finic curg dupa directia raurilor mari de apa dulce , rezultand un current principal de S de suprafata . Afluxul de apa dulce este de obicei in luna Mai cand gheata si zapada se topesc si in a doua jumatate a anului cind precipitatiile sunt foarte abundente . Cu vanturi usoare viteza medie a vanturilor din Golful Botnic si Finic este mai mica de 1/4nd la coasta si intre 1/4 - 1/2 la 10-20Mm de coasta , curentii tinzand sa mearga paralel cu coasta .

2.3. NIVELUL MARII SI MAREELE

Amplitudinea mareei in aceasta zona are variatii nesemnificative . Doar in partea de N a Str. Kattegat amplitudinea creste dar nu depaseste 0,3m , scazind spre S , iar in restul zonei are valori imperceptibile .

Variatii considerabile ale nivelului marii pot fi cauzate de vanturile puternice , care in functie de directia lor pot creste sau scade nivelul marii dar nu mai mult de 0,9 m , iar in zonele inguste acesta poate fi usor mai ridicat .Nivelul marii depinde indirect e presiunea atmosferuca din zona , astfel o presiune mare coincide cu un nivel al marii scazut , in timp ce o presiune joasa coincide cu un nivel al marii ridicat .

Cu vanturile putenice de E apele Marii Baltice sunt directionate spre S si W , apele crescand in adancime in partea de S a Str. Sound ]ntre Copenhaga , Saltholm si coasta Suediei aproape de Limhamn. Cu vinturile de W apele Marii Baltice sunt directionate spre E , in acelasi timp apele din Kattegat sunt fortate spre partea de N a Sound ceea ce face ca sa existe un nivel ridicat la N in partea sudica a Sound in vreme ce la S este un nivel scazut .

Furtunile care cauzeaza un current de N cateodata un nivel scazut al marii intre 0,6 - 0,9 m sub nivelul mediu din cauza curentului de S care creste uneori peste acest nivel .

La larg de coasta Suediei nivelul marii poate scadea cu 1,5m sub medie , cu furtunile de W , in timp ce la Swinoujscie nivelul marii creste peste nivelul mediu cu 2m cu furtunile de NE . La Haparanda . la capatul Golfului Botnic nivelul marii poate fi de 1,5m in unele circumstante , iar la Kronshtadt in Golful Finic valoarea extrema a nivelului marii observat intr-o perioada de 100 de ani a fost de 4,7m , Vanturile de forta furtunilor de la N cresc nivelul marii in Öregrundsgrepensi Lovsta Bukten ; furtunile de NE si N cauzeaza un nivel ridicat in Gävle Bukten iar cele dintre S si E cresc nivelul in partea de S a Golfului Botnic si pe partea Suediei .

2.4. MAREA SI HULA

Hulele moderate si groase sunt posibile in partea de N a Kattegat , cele groase formandu-se in perioadele cu vanturi puternice de W dinspre Marea Nordului iar cele moderate in partea de S a Marii Baltice cu vanturile de E .

In timpul luni ianuarie cresterea acoperirilor de gheata impiedica formarea valurilor in Golfurile Finic si Botnic . In Golful Botnic , in timpul sezonului fara gheata hula moderata poate apare prin persistenta vanturilor de N sau S . Hula groasa nu este frecventa si apare in mai putin de 2% din ocazii .

3. CARACTERISTICILE APEI DE MARE

3.1Temperatura apei la suprafata

Temperaturile medii la suprafata apei sunt in general mai scazute in Februarie si mai ridicate in August in zona Kattegat - Skagerrak . In februarie temperatura medie la suprafata apei este in jur de 2 C sau mai mult si cresc in august la 17 C .In general iarna , la larg temperatura medie la suprafata apei este cu un grad mai mare decat temperatura aerului in vreme ce vara este cu un grad mai scazuta .

Apele din partea de W a Marii Baltice sunt cele mai reci in februarie dar in martie devin egale si in partea de E si NE iar gheata este persistenta . Masuratorile de temperatura atunci cand apa este langa un sloi de gheata sunt nesigure ; aceste conditii sunt foarte commune in partea de N si E a liniei

dintre Gdansk si Kalmar Sund in iernile tarzii . In zona centrala a Marii Baltice este in general mai cald decat in apele de al coasta , exceptie facand doar lunile iulie si septembrie .

In Golful Botnic si Finic temperatura medie la suprafata apei are valori foarte scazute in lunile februarie si martie . iar cea mai mare parte a golfurilor este acoperita cu gheata pana la inceputul lui aprilie .

Din Mai pana vara tarziu temperatura medie la suprafata apei crete rapid iar nin iulie sau august ele ajung pana la 16 - 18 C in S si la 13 C in N .

Temperaturile incep sa descreasca de la sfarsitul lunii august iar in noiembrie apele costiere din partea de N ale Golfului Botnic sunt inghetate . In figurile .3.1, 3.2..extrase din "Baltic Pilot " volumul 2 sunt pretentate izotermele medii din partea de S a Marii Baltice.

3.2Variabilitate

Temperatura medie la suprafata apei poate varia de la o zi la alta , in special in partea de SW vara . Variatia medie este in jur de 3 C peste sau sub medie anului , si poate fi mai mare in apele costiere sau unde este aflux de ape dulci . Temperatura medie la suprafata apei poate varia de la o zi la alta , in special in partea de E a Golfului Finic , vara .

3.3Salinitate si densitate

Salinitatea variaza semnificativ aproape de zona unde exista numai o mica schimbare sezoniera . In timpul iernii (februarie) valorile variaza de la 32.00 ⁰ ₀₀ in NW la 9.00⁰ ₀₀ in SE .

Izohalinele sunt orientate NE/SW aproape de Kattegat intre coasta Suediei si Danemarcei . In vara ( august ) valorile variaza de la 30.00⁰ ₀₀ in NW zonei pana la 7.75⁰ ₀₀ in partea de SE . Valorile scazute ale salinitatii si densitatii in SE sunt cauzate de topirea ghetii si de raurile care se varsa in zona

Densitatea variaza sezonier , iar in timpul iernii valorile variaza de la 1,02500g/cm³ in NW pana la 1,00700g/cm³ in SE . Izopicnele sunt NE/SW . Vara , valorile variaza de la 1,02000g/cm³ in NW pana la 1,00475g/cm³ in SE , din nou izopicnele sunt NE/SW . In Golful Riga salinitatea este mai mica rareori depasind valoarea medie de 5⁰ ₀₀ , cea mai mica valoare fiind la Riga in jur de 3⁰ ₀₀ in perioada aprilie/ iunie . In Marea Baltica valoarea densitatii tinde sa scada progresiv cu cat creste spre E longitudinea , ca in tabelul nr.3.1.

Tabelul nr.3.1.

La intrarea in Golful Botnic si Finic salinitatea la suprafata ramane constanta la 6⁰ ₀₀ . Salinitatea devine progresiv mai mica de la intrarea in fiecare golf , si este cea mai mica in Mai datorita topirii ghetii , de ex. la capatul Golfului Botnic si Finic in Mai este de 1⁰ ₀₀

Densitatea medie ramane relativ stabila tot timpul anului la 3,25g/cm³ in N pana la 5,5,g/cm³ in S . Valorile densitatii descresc vara cu cresterea temperaturii ca in tabelul nr.3.2

Tabelul nr.  3.2.

In figurile de mai jos sunt doua extrase din "Baltic Pilot " volumul 2 in care sunt prezentate izohalinele in partea de S a Marii Baltice .

3.4. CONDITII DE GHEATA

In Marea Baltica datorita salinitatii scazute , inghetul la temperaturi mai ridicate decat cele normale de inghet are loc mai usor decat in zonele cu apa de mare tipic salina . Langa coaste si in interiorul intrandurilor sau golfurilor temperatura apei este direct influentata de aerul foarte rece dinspre uscat , ele fiind expuse inghetului . Asprimea sezoanelor cu gheata , si evidente ca durata , duc la extinderea considerabila a grosimii ghetii variand semnificativ de la o iarna la alta . In continuare am sa fac o caracterizare inghetului in unele zone costiere ale Marii Baltice astfel :

Pe coasta Suediei

Pe partea de W a Marii Baltice , gheata este mai severa si dureaza mai mult la NE de Utklippan (55 57'N , 15 42'E) decat le SW . In intrandureile de la N de Kalmar Sund si in canalele din Stockholm Skargard , gheata se poate forma mai devreme de inceputul lunii Decembrie . Ea se extinde mai incet catre largul marii si se sparge in sloiuri de gheata care plutesc in deriva pe apa .

In iernile normale gheata se dezvolta rapid aproape de zonele cele mai inguste ale Kalmar Sund iar sloiurile de gheata sunt derivate de vant si curent si se extind si in partea de N sau S aStr, Sound . La larg de Stockholm in conditiile cele mai grele de inghet nu se pot forma pachete de gheata , dar pot fi aduse din Golful Botnic sau Finic cu vantuir pemanente de N sau S .

Pe coasta Germaniei

Gheata se formeaza in golfuri la sfarsitul lui Noiembrie sau la inceputul lui Decembrie. Ea se formeaza in principal in Ianuarie si persista inca la sfarsitul lui Martie ; topindu-se cu vanturile de W . Greifswalder Bodden este de obicei inghetat in lunile Ianuarie si Februarie , iar in iernile severe de la mijlocul lui Decembrie pana la sfarsitul lui Martie .

In iernile mai putin severe exista numai trei saptamani , perioada in care navigatia se desfasoara cu dificultate , in timp ce in cele mai grele gheata ramane pentru aproape sapte saptamani ; navigatia desfasurandu-se cu dificultate 6 saptamani si interzisa doua .

Pe coasta Poloniei

Intrarea in Rzeka Parseta este libera de gheata mai mult timp decat la intrarea in Swinoujscie sau Darlowo . Numai cu vanturile reci si aspre dinspre larg Portul Parseta este inchis o perioada de timp pe zi dar se elibereaza de gheata cu vanturile dinspre uscat .

In Golful Gdansk numai in iernile foarte grele sunt porturi in care navigatia se desfasoara cu dificultate din cauza ghetii . Cu vanturile din NNw , de la N pana la SE , insotite de aer rece intrarea in rada si port este blocata . Vanturile de S si W elibereaza zona de gheata .

Pe coasta Lituaniei la N de Klaipeda si coasta de S a Letoniei sunt la fel de inghetate iar gheata persista pana in Februarie cu vanturile de W in timp ce pe cea a Estoniei , in Golful Riga apele incep sa inghete la sfarsitul lui decembrie si in primele zile ale lui Ianuarie . In figura 3.5. este prezentata concentratia medie de gheata in luna Martie care este aproape de concentratia maxima .

3.5. CLIMAT SI VREME

Pe partea de W influenta maritima este foarte importanta in timp ce in partea de E caracteristicile continentale sunt fundamentale . Aerul sufla abatandu-se de la directia E-SE si este relativ cald vara dar rece si foarte rece iarna . Ceata este frecventa intr-o oarecare masura peste zonele de campie de la coasta in special de-a lungul estuarelor iarna , dar si mai frecventa primavara si la inceputul verii . In figura nr. 3.10.este prezentata frecventa de ceata in perioada Aprilie/Mai .

Depresiunile cauzeaza o vreme aspra si uneori furtuni iarna si primavara , miscandu-se in general spre E peste zona dintre SW si NW ca in figura nr. 3.6. Cantitatile de precipitatii sunt in principal moderate , cu cantitati lunare mai mari in perioada Iunie - Octombrie .

Presiunea barometrica si depresiunile

In figura nr. 3.5.este aratata presiunea medie in timpul iernii pentru Marea Baltica ; distributia actuala peste perioade scurte variaza in special iarna . In unii ani cand Anticiclonul Siberian se extinde catre W in mijlocul iernii, media pentru Februarie este de 1,028mb iar daca Deprsiunea Islandei domina Atlanticul de NE media este de 1,000mb . Variatia valorilor extreme de presiune sunt cele mai mari iarna cand valorile sunt de pana la 1040 mb langa centrul anticiclonului si 980mb la trecerea unei depresiuni .

In perioada Aprilie - Mai in majoritatea anilor dorsala anticiclonica se extinde spreNE din cauza Anticiclonului Azorelor si in acest caz depresiunea Islandei este mai putin domianta .

Vanturile si procentajele de frecventa a vanturilor de forta furtunilor sunt prezentate in figurile 3.8., 3.9.

Norii si precipitatiile sunt tratate in tabelele climatice de la sfarsitul acestui subcapitol , precum si ceata si vizibilitatea .

Deasemeni valorile medii ale temperaturii si umiditatii aerului sunt prezentate in tabelele climatice de la 3.3 - 3.4.

BIBLIOGRAFIE

Baltic Pilot , Vol I.