Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
REFERAT
Mari geografi romani
Facultatea de Geografie
Sectia Geografia turismului
Diciplina: Geografia Umana Generala
PANTAZICA (COJOCARU) MARIA
Date biografice
Intre putinele prezente feminine la Catedra de geografie a Universitatii iesene, M.P. face parte din categoria personalitatilor a caror destin s-a impletit cu cel al orasului in care a vazut lumina zilei.
S-a nascut in Targul Iasilor,
pe timpul cand parfumul teilor si al trandafirilor aduc un element inedit
orasului, intr-o familie de oameni modesti. Parintii sai Dafina si Ion Cojocaru
au indrumat cu dragoste si intelegere drumul tinerei Maria spre invatatura.
Astfel in perioada 1935-1939, urmeza la Scoala ˝Elena Doamna˝cursul
primar, apoi liceul, fiind eleva Liceului comercial de fete din
Activitatea profesionala va
fi legata in intregime de Universitatea din
In anul 1953, se casatoreste cu Drumitache Pantazica, originar din tinutul stravechi al Vrancei, om cu calitati deosebite, al carui tata fusese comdamnat in perioda 1952- 1954 pentru participarea la rebeliunea taranilor vranceni contra actiunii de colectivizare. Aceasta situatie legata de socrul ei va atarna enorm in dosarul prin care se va cantari viata universitara a M.P. .
Intreaga sa viata a insemnat o lupta de a pastra pe cat posibil, acel chilibru apsolut necesar intre visurile si elanul tineretii si realitatea pe care a strabatut-o, dura, adesea nimiloasa. Dupa disparitia parintilor sai, urmata de decesul in 1977 a sotului sau, M.P. este coplesita in special in anii batranetii de singuratate, fiind dominata de sentimentul instrainarii, fapt ce duce la parasirea activitatii de cercetare si la diminuarea dorintei de a realiza lucrari deosebite.
S-a stins din viata discret
fiind inmormantata la
Activitate profesionala si stiintifica
Imediat dupa absolvirea facultatii, este numita incepand cu 15 septembrie 1952 preparator principal la Catreda de Geografie a Universitatii iesene. Un an mai tarziu este avansata pe post de asistent, titularizarea lasandu-se insa mult asteptata pana in anul 1961. In anul 1962 este numita lector, examenul de titularizare intarziind pana in 1969. Aceasta a fost si ultima treapta pe care a urcat-o in ierhaia universitara, stopata nedrept de considerente politice de care nu era cu nimic vinovata.
M.P. a predat la Sectia de geografie a Universitatii iesene o serie de cursuri din domeniul hidrologiei: Hidrologia uscatului, Hidrologia raurilor din Romania, Probleme speciale de hidrologie a Romaniei, Hidrometrie, Oceanografie, Studiul lacurilor si marilor.
Era o profesoara distinsa, dominata de o blandete si o bunatate care i se citea in priviri, studentii apreciind-o si indragind-o pentru calitatile ei pedagogice si umane. Impreuna cu ei a efectuat excursii si aplicatii de teren, i-a insotit si condus in practica pedagogica. Apropiata de studenti, intelegandu-le nevoiele si nazuintele s-a straduit sa-i indrume, atat la cursuri si lucrari practice cat si in cadrul cercului stiintific studentesc de hidrologie.
In parallel cu activitatea didactica a desfasurat o sustinuta munca de cercetare concetrata pe domeniul hidrologiei. Pentru studenti a publicat in anul 1983, impreuna cu prietena si colaboratoarea sa lector dr. Maria Schram, cursul de Hidrologie a uscatului (partea 1).
Alaturandu-se colegilor de catreda, M.P. si-a adus contributia la elaborarea unor lucrari colective deosebit de apreciabile si utile: Podisul Moldovei-natura, om, economie, publicata in anul 1980 la Editura Stiintifica si Enciclopedica, in care i-au revenit capitolele ˝Clima˝si ˝Apele˝; de asemenea amintim si Geografia Municipiului Iasi, lucrare publicata la Iasi in 1987 in care a elaborat in colaborare cu Maria Schram capitolul ˝Hidrografia˝. Lucrarea a primit premiul Academieic Romane, ˝Gh. Munteanu Murgoci˝ in anul 1990.
In lucrarile realizate a
cuprins o problematica variata de la studierea elementelor hidrologice ale
raului Bahlui, la transportul de aluviuni pe raurile din bazinul Barladului,
caracteristicile hidrochimice ale raurilor Siret si Prut, analiza indicilor de
calitate a apei raurilor din Moldova. M.P. si-a adus contributia si la
cercetarea hidrologica si hidrogeologica a teritoriilor unor orase din
Impreuna cu colega si colaboratoarea sa, Maria Schram, M.P.si-a adus contributia si la realizarea Tratatului de Geografie al Romaniei, vol 1, 1983, unde au prezentat intr-un capitol aparte caracteristicile Marii Negre.
Bibliografie selectiva
Alte aspecte din viata si activitatea M.P.
A fost membra a Sociatii de Geografie, participand sub egida sa la numeroase manifestari stiintifice organizate in diferite zone ale Moldovei. Ramane pentru noi ca un om de valuare, distins si discret, cu care viata nu a fost prea generoasa, un dascal cu reale calitati, un cercetator axat pe multiple probleme ale hidrologiei, Cei ce au avut-o la orele de curs, cei ce au cunoscut-o isi vor aminti de privirea sincera si deschisa cu care te intampina in orice inprejurare.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate