Vatra Dornei - Localizarea si caracteristicile judetului

Vatra Dornei -  Localizarea si caracteristicile judetului

Scurt istoric

Primele izvoare scrise despre localitatea Vatra Dornei dateaza din 14 mai 1600, urmand ca in anul 1775 Dorna sa intre sub influenta austriaca. Intre istoricii mai vechi, numai Dimitrie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, (subiectul fiind tratat mai pe larg in lucrarea 'Descriptio Moldaviae'), pe care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea .

O istorie a acestei zone bazata pe documente scrise nu exista, singurele informatii, incomplete si ele, apartin unor lucrari ca: 'Monografia Moldovei' tiparita in 1889 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislau Zurkowschi sau in 'Topografia Bucovinei' de dr. Daniel Vermea. Mai exista de asemenea 'Istoricul ocolului Campulungului'   tiparit in 1960 de Teodor Balan.

In 'Monografia Moldovei' precum si in 'Topografia Bucovinei' se sustine ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea (pe la 1120), ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulungului. Cu circa 200 de ani mai tarziu (1352) a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda, populatia acestui teritoriu sporind cu emigranti veniti din Ardeal.

O data intrat sub stapanire austriaca in 1775, documentele vorbesc despre suferintele la care stapanirea austriaca a supus aceste asezari. O parte a localitatilor dornene au intrat sub ocupatie habzburgica: Vatra Dornei, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Iacobeni, Ciocanesti, pe cand alte localitati au ramas in teritoriul Moldovei: Dorna Arini, Saru Dornei. Locuitorii au luptat aproape un secol pentru recunoasterea privilegiilor.

Astfel, la sfarsitul acestui secol se fac pentru prima data valorificari in scopuri terapeutice ale apelor minerale. In 1788, R Haquet face cunoscute analizele apelor minerale de la Sarul Dornei si Vatra Dornei. Recunoasterea oficiala a importantei izvoarelor minerale se datoreaza studiilor din 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch, ce a propus un proiect de amenajare al bailor, ce a fost aprobat prin Decretul administratiei la 17 ianuarie 1881. O noua etapa in dezvoltarea statiunii balneare s-a inregistrat in anul 1895. La aceasta data geologul Stur a intreprins un studiu geologic al terenului la baza caruia a stat proiectul de dezvoltare al statiunii dupa 1895. Tot in acest an se face analiza turbei de la Poiana Stampei, urmand a fi date in folosinta primele instalatii pentru aplicarea tratamentului cu namol (la moda pentru vremea respectiva.

Toate aceste amenajari au facut ca numarul turistilor sa creasca, asemenea si cererea turistica. Numarul persoanelor au crescut de la 400 in 1880 la 587 in 1896, pentru ca in 1905 sa se inregistreze un numar de 2144 persoane.

In perioada 1896-1897, principalele obiective turistice ale statiunii balneoclimaterice Vatra Dornei erau: Cazinoul Vatra Dornei, Palatul Comunal, Palatul National, Izvorul "Ioan", Izvorul Ferdinant si Izvorul "Sentinela", Gara mare si Gara Bai, Biserica catolica si Templul evreiesc. Activitatea turistica a fost impulsionata si de ritmul de construire a cailor de comunicatie, incepand mai ales din a doua parte a secolului al XVIII-lea, care a legat zonele turistice montane cu marile centre urbane limitrofe Carpatilor (construirea in 1780 a soselei Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Poiana Stampei - Pasul Tihuta - Bistrita).

Perioada razboaielor mondiale a influentat dezvoltarea activitatii turistice in majoritatea statiunilor, multe din acestea suferind grave deteriorari. Dupa razboi, Vatra Dornei a cunoscut o perioada de inflorire. Imediat dupa 1950 Vatra Dornei a intrat in exploatare la intreaga sa capacitate si pana in 1989 a continuat sa se dezvolte in toate planurile: medical, de agrement, de odihna s.a.

In martie 1999, localitatea Vatra Dornei a devenit oras - statiune turistica  de interes national, iar pe 7 iulie 2000 a fost declarat municipiu.

Turismul dornean a continuat sa se dezvolte si dupa 1990, astazi turismul devenind componenta de baza a dezvoltarii localitatii, iar Vatra Dornei supranumita si "Perla Bucovinei " capata rezonanta nu numai pe plan national, dar si international.

Asezarea Geografica

Vatra Dornei este una dintre cele mai mari localitati cu caracter turistic din Nordul Moldovei atat prin faptul ca este o statiune balneoclimaterica cat si a potentialului sportiv si de agrement.

Municipiul Vatra Dornei este situat in partea sudica a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in depresiunea Dornelor, cuprinsa pe doua laturi de Obcina Mare si Obcina Mestecanisului si pe latura nord-vestica de muntii Bistritei. Aceasta este dezvoltata pe doua terase de acumulare, una de 2-5 m, pe stanga raului Dorna, iar alta la 10-15 m pe dreapta raului, pe aceste nivele morfologice aflandu-se parcul statiunii cat si bazele de tratament.

Din punct de vedere geologic, teritoriul statiunii se incadreaza in zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali, cuprinzand o parte din semisfera tectonica Iacobeni - Vatra Dornei.

Depresiunea este inchisa de munti astfel: in nord de muntii Suhard, la nord-est de masivul Giumalau, la est si sud-est de muntii Bistritei, la sud de muntii Calimani, iar in vest de muntii Bargau. Desi aspectul depresionar este foarte clar, trasarea limitelor de sud si vest este destul de dificila, deoarece culmile desprinse de muntii Calimani si Bargau si delimitate de afluentii celor doua artere principale (Dorna si Neagra Sarului) trec in pante spre fundul depresiunii, asa incat rama depresiunii este sectionata doar in partile de nord si de est. Astfel se evidentiaza profilul asimetric al depresiunii, accentuat si de dezvoltarea considerabila a teraselor pe dreapta Bistritei.Depresiunea se afla intr-o zona cu clima montana racoroasa, cu inversiuni de temperatura. Astfel, temperatura aerului in oras se situeaza in jurul valorii de 6,4 grade celsius, cu 7 grade celsius in ianuarie si 16 grade celsius in iulie. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 900 mm pe mp, cu maxime in lunile iunie si iulie. In timpul iernii precipitatiile sunt mai numeroase, realizand un strat de zapada de 1,1-1,6 m grosime. Aceste ierni au o durata de circa 5-6 luni pe an, iar in locurile mai ferite de lumina soarelui zapada se mentine pana in ultimele zile ale lunii aprilie, favorizand desfasurarea activitatilor de iarna.

Cai de acces

Caile de comunicatie aduc o contributie importanta, orientand si canalizand fluxurile turistice spre obiective de importanta majora: unitati montane, statiuni, areale cu fond turistic antropic. De altfel, infrastructura s-a aflat intotdeauna in legaturi de interdependenta cu activitatile turistice. Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul lor de modernizare au stimulat amenajarile turistice.

Depresiunea Dornelor, din punct de vedere fizic, este izolata de rama muntoasa inconjuratoare, insa prin intermediul pasurilor si a culoarelor de vale, (Dorna, Bistrita) strabatute de cai de acces, aceasta depresiune a devenit liantul intre teritoriile inter si extracarpatice.

Legaturile transcarpatice au fost stimulate si intensificate ulterior, pe parcursul epocii feudale, cand s-au permanentizat drumurile traditionale pastorale si ale lemnului, consolidandu-se astfel legaturile economice, politice si culturale intre Moldova si Tara Romaneasca.

Pe traseele traditionale carpatice s-au construit, intre 1871-1944, principalele cai ferate, care au sporit astfel posibilitatile de acces si traversare a Carpatilor dintr-o parte in alta. S-a continuat in ultimele doua decenii cu o intensa activitate de modernizare a cailor ferate, electrificatre si completa dieselizare a tractiunii. Si cum turismul este in primul rand un "fenomen in miscare", exista legaturi intre principalele obiective turistice si ariile de provenienta a turistilor.

Vatra Dornei dispune de cale ferata electrificata Suceava-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Ilva Mica- singura artera feroviara de legatura a nordului Moldovei cu Transilvania. Acest tronson de 191 Km lungime se desprinde din magistrala 500 (Bucuresti-Vicsani) la Suceava (dupa 450km), indreptandu-se spre vest, spre Transilvania. Pe teritoriul depresiunii Dornelor, intre Mestecanis si Cosna, calea ferata are o lungime de 33 Km, insumand 9 statii de cale ferata (Mestecanis, Iacobeni, Argestru Hm-cu halta de miscare, Vatra Dornei, Vatra Dornei Bai hc-cu halta de calatori, Rosu Hm, Dorna Candrenilor hc, Floreni, Cosna Hm), care constituie tot atatea puncte de plecare spre Suhard. Dintre aceste statii, trenurile accelerate opresc doar la Mestecanis, Iacobeni, Vatra Dornei, Vatra Dornei Bai.

Foarte important este intensitatea diurna pe caile de comunicatie (numarul de legaturi), ceea ce ofera posibilitatea unui acces fluent. Gara Vatra Dornei dispune de doua directii de acces si de 23 de legaturi realizate de catre trenuri personale si accelerate. Fiind o statiune climaterica foarte solicitata, beneficiaza de trenuri cu regim accelerat, speciale, zilnice, cu legaturi directe din si spre: Bucuresti (10ore), Timisoara (11ore), Oradea (7ore), Galati (10ore), Bistrita (5ore)-cu tren personal, Cluj (4 ore), Suceava (3 ore), Iasi (5 ore). Acest fapt confera statiunii Vatra Dornei o larga accesibilitate a turistilor din aproximativ toate zonele tarii.

De la Floreni, calea ferata continua sa strabata partea vestica a depresiunii Dornelor pana la Dornisoara, pe o distanta de 23km, avand 6 statii CFR: Floreni, Podu Cosnei Hm, Turbaria Stampei Hm, Dorna Burcut hc, Dornisoara, cu 4 legaturi, fiecare realizate prin trenuri personale ce circula in toate zilele, mai putin sambata si duminica.

Traficul de marfuri pe calea ferata este deservit de statiile Vatra Dornei, Vatra Dornei Bai si halta Rosu. Intreprinderile din orasul Vatra Dornei cu volum mare de transport au linii proprii de garaj. Calea ferata trecand prin teritoriul orasului, inclusiv prin zona centrala, se intersecteaza cu caile rutiere in numeroase puncte prin pasaje la acelasi nivel, fapt care constituie un important impediment in fluenta circulatiei rutiere.

Caile rutiere, mult mai numeroase decat caile ferate, strabat intreaga depresiune a Dornelor, fiind formate din drumuri nationale si judetene. Reteaua de drumuri este insa in proiect de reamenajare, fiind practic aproape distrusa; rare sunt portiunile de drum care asigura un trafic sigur, la o viteza decenta.

Cea mai importanta sosea ce strabate depresiunea Dornelor este soseaua nationala DN17- Magura-Vatra Dornei- Campulung Moldovenesc, care realizeaza legatura intre DN1C (la Dej) si DN2 (la Suceava), ea fiind inclusa totodata in categoria drumurilor internationale (E576, intre Cluj-Napoca si Suceava). Din pasul Tihuta (1200m) aceasta sosea coboara in compartimentul Poiana Stampei, urmarind apoi firul raului Dorna, pana la Vatra Dornei; de aici urca pe Bistrita Aurie pana la Iacobeni, angajandu-se apoi in serpentinele ce duc spre pasul Mestecanis (1099m) si mai departe pe valea Moldovei. La Vatra Dornei, din DN17 se desprinde DN17B, care urmareste firul Bistritei pana la Poiana Teiului (88km), localitate situata la Coada Lacului de la Izvorul Muntelui, unde intalneste DN15 (Targu Mures-Toplita-Borsec-Bicaz). Drumul national 17, pe teritoriul depresiunii Dornelor de la Poiana Stampei pana la Iacobeni, are lungimea de 34 km, el insotind o buna parte calea ferata. Mergand pe la poalele masivului Suhard intre Podu Cosnei- Vatra Dornei si Iacobeni pe o lungime de 27km, acest traseu ofera privelisti incantatoare.

La Iacobeni, DN17 intalneste DN18, care vine de la Baia Mare (pornind din DN1C)- Sighetu Marmatiei- Viseul de Sus- Borsa si trece peste pasul Prislop (1416m) in valea Bistritei Aurii. Intre satele Rotunda si Iacobeni, aceasta sosea insoteste indeaproape nu numai apele raului Bistrita(sectorul  Bistrita Aurie), dar si marginea estica a Suhardului, pe o distanta de 31km, in lungul carora se insira renumitele sate Carlibaba si Ciocanesti. La Rotunda, coborand dinspre pasul omonim, intalneste DN17D, care intre Beclean si comuna Sant este asfaltat, in timp ce tronsonul situat intre muntii Suhard si muntii Rodnei deocamdata este doar pietruit (circa 20 km).

Putem observa astfel, ca drumurile nationale ce strabat depresiunea Dornelor fac legatura intre Moldova si Bucovina pe de o parte si Transilvania (Tara Bargaielor si Tara Nasaudului) si Maramures, pe de alta parte. Din drumurile nationale se despart o serie de drumuri locale, care reprezinta cai directe de acces spre muntii din imprejurimi. Astfel, de la Vatra Dornei, o sosea judeteana se indreapta spre Pasul Paltinis (1355m) si mai departe spre valea Bistritei; din ea, la Saru Dornei, se desparte un drum modernizat in intregime, care urca la Calimani (40km). Tot din DN17 se desprinde la Dorna Candrenilor, drumul local ce urmareste cursul raului Negrisoara, pana aproape de izvor. Pe viitor, se are in vedere realizarea de legaturi rutiere intre Vatra Dornei si Borsec.

Se poate spune ca Vatra Dornei are o pozitie avantajoasa, fiind situata pe DN17 si pe calea ferata (Ilva Mica-Suceava), aflandu-se la 105 km departare de resedinta de judet, Suceava (aprox. 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar); 40km de Campulung Moldovenesc (aprox. 50 min transport auto si 1h15min transport feroviar), 85km de municipiul Bistrita (aprox.1h30min transport auto si 5 ore transport feroviar). Un alt punct forte ar fi prezenta aeroportului de la Suceava.

Foarte dezvoltata este reteaua de drumuri forestiere din cadrul muntilor ce inconjoara depresiunea Dornelor. Deoarece zona forestiera se suprapune peste cea mai mare parte a regiunii montane, caile de acces create pentru valorificarea economica a acesteia - drumurile forestiere - pot fi si sunt utilizate, in accesul sau chiar in organizarea spatiala a unei zone turistice. Traseele acestora urmeaza, in general, reteaua hidrografica, cum ar fi: in muntii Suhard, drumurile forestiere de-a lungul vailor Tesna, Cosna, Diaca, Humor, Scorusu, Ciotina; in muntii Caliman- drumurile de pe Dornisoara, Secu, Colacelu, Rosu, Sarisoru Mic, Sarisoru Mare, Paraul Haitii; in muntii Giumalau - drumurile de pe vaile Fieru, Argestru, Chilia, Rusca, iar in muntii Bistritei acestea sunt mai putin numeroase si anume pe vaile Arin, Ortoaia, Rusca.

Drumurile forestiere se desprind din reteaua rutiera modernizata si, in situatia reducerii sau suspendarii exploatarii forestiere, pot deveni drumuri forestiere- turistice, la nivel altitudinal mediu, care patrund in zona montana, pana la limita superioara a padurilor. Soselele forestiere alcatuiesc o retea densa, ce face legatura intre poalele muntelui si zona sa inalta. Utilizarea lor crescanda in scopuri turistice va impune modernizarea celor mai reprezentative.

Accesul pietonal direct spre zona montana inalta si deplasarile in cadrul acesteia se fac prin poteci turistice marcate. Acestea se desfasoara de la poalele muntilor, pe versanti si in lungul culmilor montane (adeseori pe vechile "plaiuri"). In depresiunea Dornelor exista multe puncte de plecare pentru traseele de pe muntii inconjuratori.

Muntii Bistritei sunt traversati in latime de un traseu pentru mountain bike ce porneste de la Dorna Arini pana la varful Sarului (1524m) si se continua apoi pe valea Barnarului.

Singurul mijloc de transport care deservestein ezclusivitate activitatea turistica este transportul pe cablu, utilizat atat pentru accesul rapid in zona montana cat mai ales catre partiile amenajate.

In Vatra Dornei, pe partia Dealu Negru transportul pe cablu se face cu telescaunul avand capacitatea de doua persoane. Lungimea traseului este de 3250m, diferenta de nivel este de 400m, iar capacitatea orara de transport este de 400 persoane/h. Durata medie de parcurgere a traseului este de 15 minute.

Spre deosebire de telescaun, teleschiul (la care poate fi adaugat si baby-schiul- mijlocul de transport pe cablu cel mai simplu) este putin costisitor, de mai mici dimensiuni, cu trasee mult mai scurte. Teleschiul de pe partia Parc are 900m lungime, diferenta de nivel fiind de doar 150m. Acesta asigura accesul direct la punctele terminus ale partiei de schi.

Nivelul de dezvoltare economico- social

Nivel de dezvoltare economic

Industria in Vatra Dornei se bazeaza pe valorificarea resurselor proprii, ceea ce se reflecta si in structurarea ei pe urmatoarele ramuri: industrializarea laptelui si a carnii, exploatarea resurselor miniere, industria lemnului, a constructiilor de masini pentru exploatarea si prelucrarea lemnului, exploatarea zacamintelor de ape minerale carbogazoase.

Agrementarea zonelor turistice din zona Dornelor ar putea reprezenta una din resursele inepuizabile ale zonei.

Industria alimentara

Potentialul economic al municipiului Vatra Dornei are ca trasatura specifica faptul ca activitatea economica se intemeiaza pe resursele zonei intr-o proportie foarte ridicata.

Prelucrarea laptelui este reprezentata de intreprinderile DORNA LACTATE, DORNA, DORNA BRANZETURI, CAMY LACT, producatori pe piata interna a cascavalului, svaiter-ului si a diverselor preparate din lapte. Vatra Dornei este caracterizata de existenta unui mare numar de izvoare cu ape minerale. Asa se explica numarul mare de intreprinderi ce imbuteliaza apa minerala. Cele mai importante sunt: S.C. "COCA COLA" H.B.C., S.C. BUCOVINA MINERAL WATER SA, S.C. CRISTALINA S.A.

Industria forestiera

Fiind inconjurata de paduri, Vatra Dornei si-a dezvoltat inca din vechime o industrie de exploatare si prelucrare a lemnului. La inceput lemnul a fost comercializat folosindu-se caile de apa, raurile Bistrita si Dorna.

Nivel de dezvoltare social

Cultura

Actiunile culturale se desfasoara sub patronajul Primariei municipiului sau Consiliului Local (festivaluri, expozitii, seminarii, simpozioane) in colaborare cu institutiile de cultura aflate in subordinea acestora, respectiv Casa municipala de Cultura "Platon Pardau", Teatrul Popular "Ion Luca", Biblioteca municipala "G. T. Kirileanu", Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica si Muzeul de Etnografie.

In Vatra Dornei se desfasoara un mare numar de manifestari culturale, nationale si internationale precum: Serbarile Zapezii, Festivalul National de Datini si Obiceiuri de Iarna "Porniti Plugul, Feti Frumosi", Festivalul National al Teatrelor Populare, Festivalul National al Teatrului de Papusi, Festivalul National de Muzica Usoara pentru copii "Muzritm" si altele. In cadrul Casei de Cultura activeaza fanfara municipala, care are un program special sustinut in zilele de vara in parcul statiunii.

Structura si dinamica populatiei

Populatia municipiului Vatra Dornei-16.465 locuitori

La 1 iulie 2002, populatia stabila a municipiului Vatra Dornei era de 16.465 persoane, din care 47,4% barbati si 52,6% femei (date preliminare furnizate de Directia Judeteana de Statistica dupa Recensamantul populatiei si locuintei din 2002).

In cursul anului 2001, rata de ocupare era de 25,14%. Distributia numarului mediu de salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele: cea mai mare parte se regaseste in industrie (41,8% din total), urmata de transport (11,3%), comert (8,9%), sanatate (8%), invatamant (7,6%), constructii (3,9%), administratie publica (2,1%), financiar (1,9%), agricultura (0,1%) si alte domenii (14,3%).

Gradul de urbanizare

In zona orasului Vatra Dornei, alimentarea cu apa potabila se face din raul Dorna. Pentru restul zonei, alimentarea este asigurata de fantani, de izvoarele subterane existente in zona. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei dispun de bazine cu statii de epurare a apei.

Apa calda este asigurata cu ajutorul centralelor termice pe baza de lemn si mai putin pe gaz. Reteaua de evacuare a apei este satisfacatoare.

Reteaua de distributie a gazelor naturale este in curs de definitivare. Orasul Vatra Dornei nu este inca racordat la reteaua de distributie, el fiind deservit cu gaz imbuteliat. Hotelelurile Bradul si Calimani ce apartin de Societatea Dorna-Turism dispun de 12 butelii de gaz.

Reteaua de distributie a energiei termice: sursele termice sunt asigurate de o centrala termica pe baza de rumegus (data in folosinta in primavara anului 2004 si care functiuneaza la o treime din capacitate), precum si de centrale de cartier care functioneaza cu combustibil lichid usor (ce urmeaza a fi transformate in puncte termice, odata cu extinderea retelei de distributie a agentului termic). Incalzirea se face si prin sobe pe lemn. In Vatra Dornei agentul termic existent satisface nevoile populatiei si obiectivele economice.

Reteaua de distributie a energiei electrice acopera 92% din zona locuibila, gospodariile individuale indepartate, pe varf de munte, nebeneficiind de alimentare la sursa de energie electrica.

Zona depresionara dispune de retea telefonica mixta (analogica si digitala) precum si de

retea de telefonie mobila

In ceea ce priveste rampa de gunoi a orasului Vatra Dornei, aceasta se afla  la 5 km departare de oras, pe malul Bistritei.