Solutii de prevenire a poluarii in zona depozitelor sanitare de deseuri

 

SOLUTII DE PREVENIRE A POLUARII

IN ZONA DEPOZITELOR SANITARE DE DESEURI

CAPITOLUL 1

CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC

1.1 Studii geografice si topografice

Teritoriul administrativ al Municipiului Alexandria este situat in centrul judetului Teleorman pe cursul mijlociu al raului Vedea la limita dintre Campia Gavanu- Burdea si Campia Boianu avand ca relief sesul.

Delimitarea celor doua subunitati ale Campiei Romane este reprezentata de raul Vedea si lunca acestuia.

Suprafata totala este de 9769.7 ha din care:

- teren agricol 8413.2 ha

- paduri 256 ha

- suprafata locuita 1080.5 ha

- procentul din suprafata totala a municipiului ocupat de cursuri de apa- suprafata ocupata de albii minore- 20 ha, respectiv lungime totala a cursurilor de apa- 7.8 km.

Amplasamentul ocupa o vale cu orientare de la nord- vest spre sud- est, vale ce este perpendiculara pe drumul judetean 14.

Conform studiului topografic firul vaii in care se inscrie viitorul depozit are cote ce descresc de la +66m in est, la +61m in vest si peretii laterali care se ridica la +70…+72m.

Valea, a carei adancime maxima este de (10-11)m, colecteaza apele din precipitatii de pe un areal de aproximativ 10 km².

1.2 Studii climatice

Date climatice

Regimul climatic din zona analizata este temperat umed,caracteristic zonei de stepa- silvostepa, si in mare parte influentet de asezarea geografica si de relief.

Verile sunt racoroase si umede, ploile avand caracter torential- specific regiunilor continentale-si fiind insotite de puternice descarcari electrice, iar uneori de grindina.

Temperatura aerului

Temperatura medie anuala este de 10.5 ^oC in zona de nord a judetului, 11.5 ^oC in zona Turnu Magurele si de 10.8 ^oC .

Temperatura medie a lunii iulie este de 22.7 ^oC.

Temperatura medie a lunii ianuarie este de –3 ^oC.

Numarul de zile cu temperaturi negative depaseste valoarea de 107.

Temperatura minima absoluta a avut o valoare de -34.8 ^oC si a fost inregistrata la statia meteo Alexandria in data de 24 februrie 1942.

Temperatura maxima absoluta a avut o valoare de 42.9 ^oC.

Evaporatia potentiala este de 700mm, in timpul verii manifestandu- se un deficit de apa.

Precipitatii

Precipitatiile anuale sunt mai reduse cantitativ de restul tarii, aceasta ca urmare a influentei anticiclonului european,si cad in cea mai mare parte la sfarsitul primaverii si inceputul verii.

Repartitia teritoriala a precipitatiilor este variata, astfel cantitatea medie anuala a precipitatiilor este de 530.6mm la Alexandria si de 583.7mm la Dracseneni.

In semestrul cald majoritatea precipitatiilor se prezinta sub forma de aversa.

Valoarea medie maxima a cantitatii de precipitatii s- a inregistrat la Dracseneni in luna iunie fiind de 85.3mm si de 30.2mm la Alexandria.

Valoarea medie minima a cantitatii de precipitatii s-a inregistrat in luna februarie la Dracseneni avand o valoare de 32.5mm, iar la Alexandria valoarea a fost de 30.2mm.

Valoarea medie a zilelor cu precipitatii sub forma de zapada este de aproximativ 30 de zile in zona sudica si de aproximativ 40 de zile in zona de nord a judetului.

Stratul de zapada ce se formeaza este discontinuu, iar grosimea medie a stratului de zapada depus in lunile ianuarie si februarie este de 5.5- 8.0 cm.

Regimul eolian

Directiile, frecventele si vitezele medii ale vanturilor din zona municipiului Alexandria sunt:

din est(Crivatul): frecventa= 23.8 % ; viteza medie=3.5-4.6m/s;

din vest: frecventa= 17.9 % ; viteza medie= 3.5- 5.3m/s;

din sud si sud- est(Austrul):frecventa=0.6- 3.5 % ; viteza medie=1.0-2.3m/s;

calm atmosferic= 20 % ;

Valoarea vitezei medii a vanturilor se incadreaza in intervalul 1.3- 4.4m/s.

In anumite perioade ale lunilor calduroase mai bate si tropicalul care aduce calduri mari si seceta, iar baltaretul bate dinspre lunca Dunarii fiind un vant cald si umed.

Iernile sunt dominate de vanturi neregulate ce bat din directia nord-est si est predominand in special crivatul. Din cauza netezimii campiei, a lipsei de obstacole, crivatul atinge viteze mari, inasprind frigul iernilor.

Se poate concluziona ca in ceea ce priveste municipiul Alexandria, acesta nu este afectat prin distanta si pozitia fata de depozit, de functionarea acestuia.

1.3 Studii geologice si geotehnice

Teritoriul administrativ al municipiului Alexandria este situat in campie piemontana de tranzitie, caracterizata de existenta solurilor aluviale si a cernoziomurilor cambice- cernoziomuri levigate fara diferentiere texturala.

In cuprinsul judetului se deosebesc mai multe tipuri de cernoziomuri:

castanii, ciocolatii, carbonatice si levigate. Cele castanii si ciocolatii sunt formate pe loessuri si loessoide, iar cele grase pe argile.

In unele zone ale judetului se intalnesc soluri brun- roscate de padure de stejar, podzoluri si soluri salinizate.

Cernoziomurile sunt specifice zonelor de campie, formate prin acumulari ale humusului. Profilul lor, relativ bine diferentiat, prezinta orizonturile A- A/C- Cca sau A- Cca.

Aceste tipuri de sol sunt bogate in humus (3-5%) si sunt relativ bine aprovizionate cu substante nutritive.

Fiind ceva mai bine levigate decat cernoziomurile tipice, cele cambice au gradul de saturatie in baze mai scazut insa nu sub 85% (intre cationii adsorbiti predominand calciul) si pH sub 7 (reactie slab acida - neutra).

Cernoziomurile cambice fac parte din categoria solurilor cu cele mai bune proprietati, fiind folosite in cultura plantelor de camp:grau, orz, porumb, floarea- soarelui, plante furajere.

In prezent, valea studiata este folosita pentru pasunat. La vest de amplasamentul ales, limitata de un drum de exploatare se afla o plantatie viticola aflata in proprietate particulara.

La sud si nord de amplasament, terenul este cultivat si apartine unor asociatii agricole particulare.

Din punct de vedere geologic, zona analizata face parte din unitatea majora a Platformei Moessice,iar pentru analiza stratificatiei litologice s- au coroborat date provenite din doua foraje situate in afara viitorului amplasament, date prelucrate in laborator pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale probelor de materiale extrase din foraje, adancimea de prelevare a probelor fiind de –13m pentru forajul F₁ si de –7.80m pentru forajul F₂.

In forajul F₁ situat in afara amplasamentului, intr-o zona inalta- cota + 70m, nu s-a ajuns la stratul freatic, dar adancimea apei in fantanile din vecinatate este de aproximativ 15m.

Succesiunea litologica in forajul F₁ este urmatoarea:

sol argilos in grosime de 1m;

argila nisipoasa in grosime de 4.05m;

nisip argilos in grosime de 0.85m;

argila cu rare concretiuni calcaroase si cu un procent de nisip in usoara crestere spre baza stratului- grosime de 7.10m.

In forajul F₂ situat tot in afara amplasamentului dar in partea opusa forajului F₁ si situat la cota joasa a vaii de 60.50m s- a intalnit un strat de apa freatica la adancimea de 7.30m, iar succesiunea litologica a fost urmatoarea:

argila prafoasa, foarte compacta in grosime de 2.20m;

argila nisipoasa, foarte plastica in grosime de 3.90m;

nisip fin umed in grosime de 0.60m;

nisip cu pietris in grosime de 1.10m.

Prin coroborarea datelor din acest foraj cu cele dintr-un foraj realizat la aproximativ 600m sud de acesta, rezulta ca la sud de amplasament stratul de argila nisipoasa este inlocuit de un strat de nisip argilos.

Din punct de vedere topografic si geotehnic amplasamentul propus se afla intr-o zona sigura in ceea ce priveste stabilitatea ternului.

Datorita morfologiei si topografiei – valea ce colecteaza apele de siroire din zonele inconjuratoare- va fi necesara interceptarea si preluarea acestora pentru evitarea patrunderii lor in depozit in special la topirea zapezii sau in cazul ploilor torentiale.

Se impune impermeabilizarea bazei de fundatie si a peretilor laterali in scopul evitarii poluarii apelor subterane.

Permeabilitatea stratelor existente de argila, argila nisipoasa si argila prafoasa a fost estimata la valori cuprinse intre 10^-5 si 10 ^-7 cm/s.

Acviferul freatic are o directie de curgere de la nord-est spre sud- vest, avand o panta de aproximativ 2%₀ si este drenat de raul Vedea.

Apa din stratul freatic are o calitate foarte buna, izvoarele de pe malul stang al raului Vedea fiind utilizate de catre populatia din zona ca apa potabila.

Potentialul seismic al zonei

Din punct de vedere al seismicitatii zonei aceasta se caracterizeaza prin:

Conform standardului 100/ 1992 “Coduri pentru protectie anti- seismica a cladirilor si constructiilor” amplasamentul este inclus in zona B care se caracterizeaza printr-un coficient de seismicitate ce are o valoare de k_s= 0.20, conform standardului SR 111000/ 1- 93 privind impartirea zonelor de seismicitate, amplasamentul este situat intr- o zona cu un grad de intensitate de “7₁”.

Se poate aprecia in concluzie ca din punct de vedere geotehnic terenul corespunde executarii depozitului sanitar de deseuri, fiind teren stabil, lipsit de alunecari si cu o capacitate portanta corespunzatoare.

1.4 Ape de suprafata si subterane

Reteaua hidrografica a judetului Teleorman este alcatuita din doua bazine principale, Vedea si Calmatui,dar si alte sisteme mai mici locale, aceasta se caracterizeaza printr-un regim variabil, cu cresteri si revarsari frecvente primavara si cu scaderi, uneori foarte mari, vara si toamna.

Dunarea al carei curs in judet are o lungime de 119 km,cu un debit in general constant datorita numerosilor sai afluenti curge printr-o vale larga unde lasa o buna parte din aluviuni.

Dintre afluentii cei mai importanti ai fluviului dunarea sunt:Oltul, Vedea, Calmatuiul si Saiul care dreneaza cea mai mare parte a campiei.

In partea de nord si nord- est a judetului curg trei afluenti ai Neajlovului: Dambovnicul, Glavaciocul si Calnistea.

Pe teritoriul judetului se mai afla un numar insemnat de lacuri naturale(de crov, de lunca, de brat parasit, de meandru), dar si lacuri artificiale,170 de iazuri cu o suprafata de aproximativ 20kmp, numeroase elestee la Vitanesti, Magura, Suhaia, cu o bogata fauna piscicola.

Municipiul Alexandria este situat in bazinul hidrografic Vedea, pe malurile raului Vedea, intre kilometrul 160- 163, pe tronsonul cuprins intre confluenta cu raul Cotmeana si raul Teleorman.

In bazinul Vedea exista diferite categorii de folosinte de apa: alimentari cu apa pentru populatie, industrie, irigarea suprafetelor agricole, apararea impotriva inundatiilor, hidroenergetica, pescuit sportiv.

Folosintele de apa amplasate in zona orasului Alexandria modifica parametrii fizico- chimiciai calitatii apei raului Vedea.

Influenta evacuarii de ape uzate menajere din oras, asupra calitatii apei raului Vedea se urmareste prin masuratorile efectuate in cele trei sectiuni de control de ordinul I.

- Sectiunea 1 masuratori efectuate in sectiunea existenta aval de orasul Rosiorii de Vede, amonte de Alexandria:

In aceasta sectiune, raul Vedease inscrie in categoria I de calitate la grupa de indicatori TS (substante toxice), categoria II la grupa de indicatori RO (regimul de oxigen), si categoria D (degradat) la grupele de indicatori GM (gradul de mineralizare) si G (general).

- Sectiunea 2 Alexandria (km 166):

In aceasta sectiune raul Vedea se inscrie in categoria II de calitate la toate grupele de indicatori (RO, GM, TS, G).

- Sectiunea 3 amonte de orasul Alexandria, confluenta cu Dunarea:

In aceasta sectiune, raul Vedea se inscrie in categoria I de calitate la grupa TS, in categoria II de calitate la grupele RO, GM si G. Incadrarea sectiunilor de control de ordinul I in cele 4 categorii de calitate, conform STAS 4706/88, determinata in campaniile de recoltare din 1995 este prezentata in tabelul numarul 2.1.

Tabel nr.2 1

Categorii de calitate ale raului Vedea in sectiunile de control de ordinul I (1995)

In arealul studiat exista mai multe straturi de apa subterana evidentiate cu ajutorul forajelor:

un strat freatic de mica adancime, cu adancimea de pana la 30m, care asigura 80 % din debitul captat din subteran in bazinul Vedea.

strate acvifere de medie si mare adancime;

Calitatea apei extrasa din puturile de exploatare este corespunzatoare STAS 1342/91- pentru apa potabila.

Analizele fizico- chimice si bacteriologice se efectueaza periodic de catre R.A. Edilul si Politia Sanitara Teleorman.

1.5 Flora si fauna

Fauna

Vegetatia face parte din intinsul domeniu al stepei si silvo- stepei, insa datorita asezarii geografice si climei, apar si unii reprezentanti ai florei mediteraneene:smochinul, liliacul, carpinita si iasomia.

Se intalneste aici un bogat amestec vegetativ: plante ierboase, acvatice si lemnoase, arbusti. Dintre pomii fructiferi, conditii bune de dezvoltare au marul, parul, prunul, caisul, gutuiul.De-a lungul raurilor se intind numeroase zavoaie constituite din plante de esenta moale.

Din punct de vedere al componentilor dr flora si fauna arealul analizat se incadreaza in zona de silvostepa, intr-o zona care asuferit modificari profunde ca efect al actiunilor umane de modelare a terenurilor agricole, pasuni, zone locuite si amenajarile aferente- cai ferate, drumuri, linii de inalta tensiune.

Amplasamentul analizat este o pasune secundara a carei componenta vegetala numara specii de Festuca valesiaca (pais), Andropogen ischaemum, firuta de fanete si altele.

La sud de amplasament, pe malul raului Vedea se semnaleaza o zona impadurita care cuprinde un amestec de specii de arbori comune pentru vegetatia de campie si de lunca:plop, salcie, ulm, artar, tei, carpen, salcam, dar si arbusti precum: porumbar, crusin, soc.

Peisaj

In zona analizata, peisajul este tipic de campie, fara sa se poata semnala prezenta unor elemente naturale sau antropice deosebite.

Componentele naturale ale peisajului sunt terenurile cultivate si liziera care margineste raul Vedea pe malul drept al acestuia.

Caracteristica principala este cea de peisaj modificat de activitatile antropice cu scop de modelare a mediului in vederea satisfacerii nevoilor umane.

Fauna

Fauna aflata in stransa dependenta de vegetatie, este bogata si variata.

Asociatiile faunistice sunt dominate de mamifere mici , rozatoare – soarecele de camp (Microtus arvalis), veverita (Citellus citellus), soarecele de culturi (Apodemus agrarius), dar si porci mistreti (Suus scrofa), caprioare (Capreolus capreolus L.).

Dintre speciile de pasari intalnite fac parte: ciocanitori, cinteze, cotofene, ciori(Corvus coronae), gugustiuci(Streptopelia decaocto), fazani(Phasianus speciae L.),ulii.

In zonele mai umede de pe firul vaii se intalnesc batracieni si reptile mici(soparle, serpi). In apropierea raului se observa cu o frecventa mai mare melci, nematode, oligochete, arahnide.

De remarcat este fauna piscicola, foarte bogata din apele curgatoare, lacuri, iazuri, elestee si balti, aceasta fiind reprezentata de crap, somn, stiuca, salau, biban, caracuda, lin, avat, caras, tipar, platica. In fluviul Dunarea se gasesc si unii pesti migratori precum: scrumbia, nisetrul, pastruga, morun, pastrav de mare.

In toate biotopurile mentionate numarul cel mai mare de indivizi il reprezinta speciile de insecte.

Desi aparent bogata, flora si fauna din zona studiata pentru viitorul amplasament al depozitului sanitar de deseuri menajere, nu cuprinde specii ocrotite de lege.

1.6 Date socio- economice privind localitatea Alexandria

Municipiul Alexandria este capitala judetului Teleorman si are o populatie de 57377 locuitori. Acestia locuiesc intr-un numar de 18622 gospodarii din care 4622 case si 14000 apartamente.

Comunele invecinate orasului Alexandria sunt Poroschia cu un numar de 4764 locuitori si Nanov cu un numar de 3779 locuitori.

Tabel nr.2.2

Evolutia populatiei la nivelul teritoriului administrativ al municipiului Alexandria

In prezent in municipiul Alexandria isi desfasoara activitatea o serie de agenti economici care in functie de activitatea desfasurata sunt producatori de deseuri: textile, plastice, metalice, de sticla, de lemn, de natura vegetala,dar si deseuri toxice.

CAPITOLUL 2

DATE PRIVIND CANTITATEA, COMPOZITIA, CARACTERIZAREA SI COLECTARE DESEURILOR

Necesitatea si oportunitatea lucrarii

Obiectul proiectului analizat este amenajarea unui depozit sanitar de deseuri menajere pentru eliminarea controlata a deseurilor orasenesti rezultate de pe teritoriul orasului Alexandria, care sa corespunda standardelor in vigoare.

Noul depozit sanitar pentru deseuri menajere trebuie sa asigure o capacitate suficienta pentru satisfacerea nevoilor actuale si a celor de perspectiva pe o durata de timp care sa depaseasca in mod obligatoriu 10 ani pentru a fi astfel justificata valoarea de investitie.

Necesitatea stringenta de construire a unui depozit sanitar de deseuri menajere este determinata de faptul ca in prezent orasul Alexandria nu dispune de un spatiu modern amenajat pentru depozitarea deseurilor, aceasta operatie executandu-se in conditii necontrolate din punct de vedere ecologic.

In situatia existenta, deseurile orasenesti reprezinta o importanta sursa de poluare a mediului inconjurator, respectiv a apei, solului, aerului, florei si faunei, cu consecinte directe asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei.

Proiectul propus este de utilitate publica directa, realizarea sa avand ca urmare eliminarea unei disfunctionalitati pentru mediul urban, a unor forme evidente de poluare pentru mediu si a unui potential de risc pentru sanatatea populatiei. In plus, realizarea proiectului va crea conditiile necesare pentru reconstructia ecologica a zonelor afectate de depozitarea necontrolata a deseurilor.

Actualul depozit de deseuri menajere functioneaza din 1974, este amplasat necorespunzator in sensul ca la o distanta de 400 m se afla gospodarii particulare, iar la numai 200m se afla raul Vedea. Deasemenea deseurile ce sunt aduse spre depozitare sunt descarcate si depozitate necontrolat, astfel actualul depozit incalca o serie de prevederi in ceea ce priveste protectia mediului in sensul ca:

actualul depozit nu este impermeabilizat si deci exista posibilitatea poluarii atat a solului cat si a acviferului;

nu exista un sistem de drenare a apelor infiltrate;

zona de depozitare nu este delimitata inaintandu-se astfel necontrolat catre albia raului Vedea;

nu exista o evidenta a categoriilor de deseuri ce sunt depozitate;

nu exista un program de monitorizare a factorilor de mediu din zona depozitului;

Pe langa platforma principala de depozitare, pe timpul iernii cand accesul catre depozit este dificil, se foloseste ca spatiu de depozitare un “ brat mort “ al raului Vedea care seafla foarte aproape de o zona locuita, folosindu- se deasemenea tot ca spatiu de depozitare o zona din padure care vara este curatata si folosita ca zona de agrement.

Regia Autonoma Edilul foloseste pe langa aceste doua spatii de depozitare si o statie de transfer partial betonata si care initial a fost imprejmuita.

Scopul utilizarii acestei statii de transfer este reducerea cheltuielilor de transport pana la platforma principala utilizandu-se autocontainere si tractoare cu remorca.

Este de mentionat si faptul ca in toate cazurile nu se realizeaza o depozitare separata a deseurilor menajere de cele industriale.

Din evaluarea situatiei existente, a formei de impact asupra mediului si a efectelor pe temen lung generate de depozitarea necontrolata se impune realizarea urgenta a unui depozita sanitar de deseuri menajere.

Deasemenea se estimeaza ca intr- un an de zile actualul depozit nu mai poate prelua deseuri spre depozitare astfel incat situatia poate deveni critica cu urmari negative accentuate asupra mediului inconjurator.

Principala cauza a deficientelor existente o constituie lipsa fondurilor pentru realizarea unui depozit de deseuri care sa indeplineasca toate cerintele pentru protectia mediului.

O alta cauza ce trebuie eliminata o constituie faptul ca nu exista dotarile necesare care sa asigure colectarea selectiva- containere speciale si europubele.

Deasemenea populatia trebuie educata in ceea ce priveste protectia mediului si colectarea selecta.

Calculul cantitatii de deseuri

Conform proiectului, viitorul depozit de deseuri menajere al municipiului Alexandria va ocupa o suprafata de aproximativ 11.82ha si va cuprinde in principal: depozitul propriu-zis si platforma tehnologica.

Depozitul se va realiza partial sub nivelul terenului prin excavarea pamantului pana la o adancime medie de 2 m si partial suprateran, prin realizarea unor diguri de pamant cu inaltimea de 6 m.

S-a ales aceasta varianta constructiva pentru marirea capacitatii de depozitare si reducerea volumului de terasamente. Inaltimea de umplutura cu deseuri a depozitului a fost considerata de maxim 6 m, ceea ce conduce la o capacitate a incintei de aproximativ 469.600 m³.

Pentru calculul cantitatii de deseuri au fost efectuate calcule pentru fiecare categorie de deseuri, iar pentru cantitatile de deseuri produse de catre agentii economici au fost preluate cntitatile estimate de fiecare agent economic in parte, date ce au fost prezentate anteriorla punctul 1.4 (date preluate din statistici).

Calculul cantitatii de deseuri menajere pe baza indicelui mediu de producere

Deseuri menajere

Cantitatea de deseuri menajere rezulta din :

Q = n I (kg/ zi) (t/zi)

unde:

Q= cantitatea de deseuri menajere zilnice;

n= numarul de loculitori (65920 locuitori)

I= indice mediu de producere a deseurilor (1.2 kg/zi loc.); pentru deseurile stradale

I= 0.11 kg/zi loc.

Cantitatea de deseuri menajere anuala rezulta din:

Q_an= Q 365 (t/an)

unde: Q reprezinta cantitatea de deseuri menajere zilnice

Pentru intreaga periada de functionare a depozitului T= 25 ani,cantitatea de deseuri care trebuie depozitata rezulta din relatia:

Q_{total menaj}= Q_an T (t)

Stabilirea cantitatiide deseuri depozitata este prezentata in tabelul 3.1

Tabel 3.1

Cantitatea de deseuri depozitata

Materialul rezultat din excavarea terenului pentru aducerea la cota va fi partial utilizat pentru realizarea digurilor si partal va fi depozitat in zona de excavatii din imediata apropiere a amplasamentului, unde va fi pastrat pentru acoperirea periodica a deseurilor depozitate, sau pentru refacerea ecologica a depozitului la inchiderea acestuia.

Dimensiunile depozitului

a. Calculul volumului depozitului:

unde: _dep = densitatea deseurilor depozitate (600 t / m³)

In practica proiectarii depozitelor pentru stabilirea volumului real se mai utilizeaza coeficientii de reducere a volumului la transport si depozitare

k_r1 = 1/k₁ = 0,4 coeficient de reducere a volumului prin compactare la transport

k_r2 = 1/k₂ = 0,6 coeficient de reducere a volumului prin compactare in depozit

b. Calculul suprafetei depozitului:

S = = 11.82 ha

c. Dimensiunile depozitului

In sectiune longitudinala: S_{longitudinala depozit} = h x L = 11,65 x 656 =7642,4 m²

unde: L = lungimea depozitului, h = inaltimea depozitului

In sectiune transversala: S_{transversala depozit} = h x l = 11,65 x 178= 2073,7 m²

unde h = 11,65 m este inaltimea depozitului, iar l = 178 m este latimea medie a depozitului

In profilele longitudinale si transversale prin depozit si in tabele de calcul sunt date adancimile de sapatura si de unplutura necesare nivelarii depozitului.

S-a calculat (tabelele 5.1.5.4) volumul de terasamente necesar realizarii digului de inchidere, adancimile de sapatura pe 3 sectiuni prin depozit si cota medie ponderata.

Depozitul ce se va realiza la Laceni va imbina cele doua metode de operare a depozitelor din ratiunile mentionate mai sus. Plaforma tehnologica care va ocupa o suprafata de cca 800 m² va cuprinde in principal filtrul sanitar, magazia pentru materiale recuperabile, bazinul de colectare ape si toate instalatiile necesare asigurarii cu utilitat (apa, energie electrica) a obiectivului.tiva a deseurilor menajere.

Generarea deseurilor. Actiuni administrative

Generarea deseurilor in viitorii 15- 20 ani

In ceea ce priveste deseurile menajere si asimilate acestora se poate considera ca pe teritoriul orasului se va produce o cantitate de aproximativ 50000m³/an, respectiv 960m³/saptamana, cu o densitate medie de 0.3t/m³.

Referitor la deseurile industriale este dificil de estimat o prognoza asiguratoare, de aceea se porneste de la premiza ca industria din municipiu va produce probabil aceleasi tipuri de deseuri care in nici un caz, datorita modernizarilor care vor avea loc, nu vor depasi cantitatile produse in prezent.

Problema care se ridica este amenajarea in cadrul noului de pozit a unui spatiu special destinat deseurilor industriale si evitarea amestecarii acestora cu deseurile menajere si cele asimilabile acestora.

Solutia co- depozitarii (codisposal) sau a depozitarii mixte practicata in unele tari de exemplu Anglia, este acceptata in cazul unor procente mai mici de deseuri industriale si anume 1: 15 – 1: 20 (deseuri industriale: deseuri menajere).

Recipienti de colectare

Modernizarea sistemului de gestiune a deseurilor va insemna si inlocuirea actualilor recipienti de colectare care au o capacitate de 4m³, care sunt neacoperiti si deteriorati, cu recipienti moderni de preferinta cu capacitate redusa dar adecvati atat cartierelor cu blocuri cat si locuintelor individuale.

Tipul de recipienti potriviti acestor cerinte sunt europubelele de 240l care ar putea fi date in responsabilitatea asociatiilor de proprietari, numarul de europubele alocat fiecarei asociatii fiind in functie de numarul de locatari.

Este probabil ca frecventa de golire de 2 ori/ saptamana sa se mentina si in viitor pentru zonele centrale, iar pentru zonele cu locuinte individuale sa fie suficienta golirea o data pe saptamana.

Utilaje de transport

Este recomandata introducerea transportului tuturor deseurilor cu ajutorul autogunoierelor compactoare fapt care va permite reducerea riscurilor pentru mediu si sanatatea populatiei precum si eficientizarea consumului de carburanti.

Prin compactare in autogunoiere volumul deseurilor transportate va fi mai mare de aproximativ 640m³/ saptamana, aceasta va insemna ca pentru aducerea saptamanal la rampa a tuturor deseurilor generate vor fi necesare 4 autogunoiere de10m³ care sa efectueze aproximativ 3 curse pe zi.

In consecinta, cu un numar de 30 autogunoiere compactoare se pot satisface necesitatile de transport a deseurilor, asigurandu- se si timpul necesar reparatiilor sau reviziilor tehnice obligatorii.

Tabel nr. 1.10

Cantitati de deseuri prognozate ( pe categorii de deseuri )

Tabel nr.1.11

Actiuni administrative pentru reducerea cantitativa a deseurilor, colectarea selectiva, valorificarea si tratarea ecologica a deseurilor

Optiuni de atingere a obiectivelor si evaluarea si evaluarea lor in functie de conditiile locale:

Principala optiune in materie de deseuri o constituie introducerea colectarii selectivesi realizarea unui depozit controlat de deseuri menaajere, aceasta fiind dealtfel si ordinea de prioritate imediata.

Urmeaza amenajarea corespunzatoare a cailor de acces astfel incat pe timpul iernii sa nu fie perturbata activitatea de depozitare.

Finantarea obiectivelor propuse se va realiza atat din bugetul local, dar mai ales prin atragerea unor finantari externe. Factorii principali care conditioneaza gestiunea deseurilor in municipiu sunt de natura financiara si educativa.

Prioritatea este in concluzie urmatoarea: realizarea unui depozit sanitar de deseuri menajere si amenajarea corespunzatoare unui drum de acces catre depozit, colectarea selectiva.

CAPITOLUL 3

DEPOZITAREA DESEURILOR

Regia Autonoma “Edilul” este singurul agent economic, care colecteaza si transporta deseuri pe teritoriul municipiului Alexandria.

Precolectarea deseurilor menajere la sursa se realizeaza in mod neselectiv amestecandu-se deseuri reciclabile cu deseuri depozitabile.

Precolectarea la surse a deseurilor industriale se face partial selectiv, reciclarea fiind adoptata mai ales din motive economice.

Colectarea deseurilor de catre R.A. Edilul se realizeaza in regim diferentiat de periodicitate si pret pentru agentii industriali si populatie.

Astfel, colectarea deseurilor menajere se realizeaza de 2-3 ori/ saptamana in zonele centrale in functie de gradul de umplere al containerelor si doar o data pe saptamana la periferia orasului.

Principalele deseuri care se colecteaza de pe raza municipiului Alexandria sunt reprezentate de deseurile menajere de la populatie, dar si de deseurile colectate de la agentii economici care isi desfasoara activitatea in Alexandria si cele doua comune limitrofe Nanov si Poroschia.

Deseurile menajere de la populatie sunt colectate pentru cei care locuiesc la blocuri in containere speciale (capacitate de 4 m³ ) din metal care sunt amplasate in puncte de colectare special amenajate.

Exista un numar de 38 de astfel de puncte de colectare care deservesc asociatiile de proprietari. De la aceste puncte de colectare containerele sunt transportate cu ajutorul transportoarelor speciale la platforma intermediara de deseuri situata pe strada Alexandru Ghica.

La rampa intermediara containerele metalice sunt golite in autobasculante sau remorci prevazute cu prelate si transportate la depozitul de deseuri.

Colectarea deseurilor se efectueaza neselectiv in containere metalice care sunt transportate la rampa intermediara de deseuri, cu ajutorul transportorului special pentru containere, ulterior deseurile sunt incarcate in autobasculante prevazute cu prelate si transportate la depozitul actual de deseuri menajere.

Pentru persoanele care locuiesc la case colectarea se face in recipienti proprii care sunt ulterior colectati in remorci sau autobasculante si transportati direct la depozitul de deseuri.

De la agentii economici colectarea se face in containere metalice care sunt colectate de catre S.C. Edilul in baza unui program, deseurile colectate fiind descarcate la rampa intermediara ulterior fiind transportate la depozitul actual de deseuri.

Deseurile stradale sunt colectate zilnic de angajatii Administratiei Domeniului Public in recipienti metalici speciali cu o capacitate de 0.2m³.

Acestea sunt transportate si descarcate in containerele existente in cele 38 puncte de colectare, in general in fiecare punct de colectare sunt desarcate doua containere.

Deseurile din piete sunt colectate in containere metalice si transportate la depozitul de deseuri.

Salubrizarea spatiilor publice-maturatul, stropitul strazilor, golirea recipientilor de deseuri stradale, intretinerea spatiilor verzi- se face atat prin metode mecanice cat si manual.

Deseurile din parcuri si din spatiile verzi sunt colectate de catre angajatii Administratiei Domeniului Public in remorci si transportate direct la depozit.

Deseurile spitalicesti sunt colectate in containere cu exceptia celor care pot transmite microbi, acestea fiind incinerate, fiecare unitate spitaliceasca fiind dotata cu incinerator propriu. Namolul rezultat din statia de epurare se colecteaza si se usuca in platforme de uscare.

Tabel 1.4

Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor

Deseurile stradale rezultate din maturatul strazilor sunt transportate cu ajutorul carucioarelor ce apartin S.C. Edilul S.A., catre rampele intermediare de deseuri ce exista in fiecare cartier de unde sunt preluate si transportate la actualul depozit de deseuri.

Tabel nr. 1.5

Dotarea agentilor de salubritate pentru transportul deseurilor

Ritmul de ridicare: zilnic cu exceptia zilelor de sambata si duminica(din cartierele cu blocuri/ si saptamanal la case).

Maturatul strazilor se executa zilnic cu exceptia zilelor de duminica.

Depozite municipale / urbane / comunale

Tabel nr.1.7

Gestionarea deseurilor

Tabel nr.1.8

Incineratoare existente in Municipiul Alexandria

Tabel nr.1.9

Capacitati de stocare interna a deseurilor industriale si destinatia finala a acestora

Tipuri de stocare Destinatie

A= ca atare in mediu GO= rampa de deseuri

B= magazie (incinta acoperita) HP= halda proprie

S= saciR/V= reciclare/ valorificare

BP= butoi plastic SI= stocare interna

BM= butoi metalic

BZ= bazin amenajat

CT= container transportabil

RM= recipient metalic

RP= recipient plastic

Din statisticile efectuate la nivelul orasului Alexandria rezulta ca in afara deseurilor menajere si a celor asimilabile acestora se mai produc urmatoarele categorii si tipuri de deseuri:

Deseuri industriale:

-deseuri metalice:

-feroase(fir vechi, span, utilaje casate) -10478 t/an

-neferoase(aluminiu, cupru, plumb) -44.2 t/an

- deseuri de hartie si carton impregnat - 98.1 t/an

- deseuri de sticla activata- 38.5 t/an

- deseuri de mase plastice, cauciuc, anvelope uzate:

- mase plastice- 1.03 t/an

- policlorura de vinil - 7.08 t/an

- cauciuc - 53 t/an

- anvelope uzate -7.20 t/an

- deseuri lemnoase - 12.8 t/an

- deseuri textile -7 t/an

- uleiuri uzate - 347 t/an

- deseuri de materiale abrazive - 10.7 t/an

- slam de carbid- 631 t/an

- acumulatori uzati - 8.05 t/an

- nisip de turnatorie - 100.6 t/an

- zguri si cenusi de termocentrala,cenusi de

- incinerare(de la spitale) si deseuri de la

- cocsificarea carbunilor-716 t/an

- materiale de constructie - 250 t/an

Deseuri agricole:

- dejectii animaliere -8465 t/an

- deseuri de natura vegetala- 2014 t/an

- deseuri alimentare animale - 293 t/an

Deseuri toxice si periculoase:

- deseuri cu continut de acizi - 0.2 t/an

- deseuri cu continut de cianuri - 0.26 t/an

- vopsele - 1.5 t/an

O parte din deseurile enumerate sunt valorificate prin REMAT, prin alti agenti economici sau intern, dar nu este de neglijat faptul ca o parte din aceste deseuri industriale sunt eliminate prin depozitare la rampa actuala de deseuri menajere (circa 7000m³), devenind astfel potentiali poluanti ai mediului inconjurator.

REMAT- Alexandria dispune de o suprafata de stocare de aproximativ 11400m², cu o capacitate de stocare de aproximativ 12000m².

Dintre tipurile de deseuri provenite de la agentii economici care sunt eliminate prin depozitare in incinta actualei platforme de deseuri a orasului Alexandria se numara:

deseuri de sticla activata provenita de la Lactel S.A. si Directia Sanitara Teleorman;

deseuri de hartie si carton provenite de la Directia Sanitara Teleorman;

deseuri textile provenite de la Directia Sanitara Teleorman;

utilaje casate provenite de la Lactel S.A.;

ulei uzat provenit de la Rulmentul S.A.;

slam de carbid provenit de la Rulmentul S.A.;

zgura si cenusi de termocentrala provenite de la Rulmentul S.A.;

nisip de turnatorie provenit de la Simpas S.A.;

CAPITOLUL 4

SOLUTII TEHNICE DE PROTECTIA MEDIULUI

4.1 Impermeabilizarea depozitului

Principala problema pe care o ridica depozitarea deseurilor orasenesti este aceea a poluarii apei freatice. La un mecanism de control al poluarii apei din sol, a fost considerata necesara inca din urma cu multi ani utilizarea unui anumit tip de etansare la baza si pe partile laterale ale unui depozit. Aceasta necesitate a aparut datorita umiditatii materialelor depozitate, amplificata prin caderile de ploi si zapezi, care prin interactiunea cu deseurile formeaza un lichid rezidual (levigat).

Acest levigat se scurge gravitational iar in cazul lipsei unei etansari ajunge sa patrunda in apa subterana, devenind o amenintaoare sursa de poluare.

Desi este importanta atat calitatea cat si cantitatea levigatului, calitatea este aceea care poate avea caracteristici catastrofale, periculoase si in acelasi timp poate fi foarte variata in compozitie.

Tipurile de etansare utilizate cu scopul de a proteja contaminarea solului si a apei freatice au fost numeroase, dar materialul predominant utilizat a fost argila. Fac precizarea ca in Romania pana in anul 1992 aceste aspecte nu au fost luate in consideratie sub nici o forma.

Sisteme de impermeabilizare

Sistem de etansare cu argila

Materialul traditional utilizat pentru realizarea etansarii de baza este argila, care este pusa in opera prin compactare pe suprafata terenului pe care se amplaseaza depozitul. Daca argila nu este disponibila in apropiere se poate utiliza bentonita, sau amestec de pamant cu bentonita.

Desi este sistemul cel mai mult folosit in tara noastra datorita costului relativ redus in comparatie cu alte solutii etansarea cu argila are unele dezavantaje mentionate in continuare:

pentru ca etansarea sa fie eficiensa grosimea stratului de argila trebuie sa fie de 0,6…0,8 m asezata si compactata in 4 - 6 straturi;

in timp permeabilitatea argilei scade ca urmare a atacului chimic efectuat de unele substante chimice din depozit, care altereaza mineralele argiloase;

exista riscul ca unele metale grele (fier, crom) prezente in deseuri sa difuzeze prin stratul de argila;

argila este sensibila la cicluri de uscare - umezire fapt ce poate conduce la aparitia de fisuri in stratul de argila, in special in perioada de executie a etansarii; aceste fisuri favorizeaza fenomenele de infiltrare a lixiviatului din depozit in subteran;

argila este sensibila si la fenomenele de inghet - dezghet repetat, care pot genera cresteri importante ale permeabilitatii.

punerea in lucrare este conditionata de conditiile meteorologice; controlul etansarii este dificil si destul de laborios.

Consideratii generale

Atunci cand este ales tipul potrivit, captuseala cu argila poate atinge o permeabilitate cu valori de ordinul (0.5 10^-7 – 0.5 10^-8) cm/s si performante satisfacatoare.

Pentru a studia posibilitatea folosirii argilei la etansarea bazei depozitului de deseuri sunt necesare informatii complete asupra proprietatilor fizice, chimice si mecanice ale acestui material, atat in stare naturala, cat si in conditiile unor solicitari similare celor din lucrare.

Problemele care trebuie rezolvate sunt legate de natura si proprietatile geotehnice ale argilei, pe baza carora se alege materialul pentru a asigura o permeabilitate cat mai redusa, care sa- i permita rolul de etansare ca si un comportament mecanic corespunzator (rezistenta la eroziune, capacitate portanta).

Executarea etansarilor din argila

Etansarile cu argila constau in executarea unui ecran din argila pe toata suprafata de depunere a deseurilor in scopul impiedicarii patrunderii lixiviatului din depozit in sol, in panza de apa subterana sau infiltrarii acestuia spre albia de curgere a raului Vedea.

Inainte de executarea propriu-zisa se efectueaza pregatirea amprizei, operatie care consta in indepartarea (de obicei cu buldozerul) a obstacolelor, tufisurilor si a depunerilor vechi. Apoi se transporta argila, fara impuritati, din cariera la lucrare si se imprastie in strat de 15…20cm grosime. Daca argila este uscata se umezeste pana la umiditatea optima de compactare, umiditate care asigura conditii optime de plasticitate, compresibilitate si coeziune.

Compactarea se face in straturi cu grosimi mai mici de 15 cm cu un compactor greu (sau alt utilaj greu) pe pneuri.

Sistem de etansare cu geosintetice   

Exista doua motive pentru a renunta la captuseala cu argila amandoua conducand la utilizarea geomembranei:

Captuseala cu argila trebuie sa aiba de la 0.8 la 1.8 m grosime, ceea ce inseamna un spatiu ocupat ce ar putea fi folosit pentru depozitarea deseurilor.

Captuseala cu argila manifesta disponibilitatea unor reactii chimice, iar ulterior sistemul de tevi al aparatelor de masura al permeabilitatii va fi expus in totalitate solventilor organici din levigat (ex. xileni, metanoli, aniline, acid acetic, etc.)

Aceasta caracteristica a argilei conduce la concluzia ca prevenirea (cu geomembrana) a scurgerilor de levigat mai degraba decat minimizarea (cu argila compacta), conduce in cazul depozitarii necontrolate la o protectie mult mai buna a mediului.

Cu alte cuvinte: etansarea previne infiltratiile cu levigat, aparand mediul impotriva unei posibile contaminari.

Alegerea geomembranei

Consecintele serioase ale scurgerilor datorita reactiilor levigatului cu geomembrana sau degradarea ei prematura fac, ca alegerea geomembranei in cazul depozitelor de deseuri sa fie mai critica decat in cazul oricarei alte aplicatii.

Alegerea este mai dificila din cauza variatiei mari a compozitiei levigatului rezultat din deseurile solide. De acea, pentru alegerea geomembranei corespunzatoare este necesara testarea acesteia la contactul cu levigatul. Aceasta se poate face prin metoda EPA 9090 sau ASTM D5322.

Nenumaratele determinari de acest fel, in care a fost utilizat levigat propriu-zis sau sintetizat (continand solventi organici sau compusi chimici agresivi) au condus la rezultatul ca geomembrana utilizata va fi o polietilena, cu o densitate functie de densitatea levigatului.

Astfel, s-a ajuns la utilizarea membranelor de HDPE pentru etansarea depozitelor de deseuri solide. Cu toate ca HDPE are o rezistenta buna (de dorit si necesara) alte caracteristici sunt mai putin dezirabile:

Datorita cristalinitatii ridicate, poate fi sensibila la fisurare sub sarcina ;

Datorita coeficientului ridicat de expansiune termica impreuna cu faptul ca este foarte densa (rigida) este mai putin recomandabila ca material de fundatie ;

Are un coeficient de frecare foarte scazut, care conduce la probleme de stabilitate. Pentru eliminarea acestor probleme se utilizeaza HDPE texturat. Desi procesul de texturare difera, toate au ca rezultat imbunatatirea frecarii la suprafata ;

Are alungirea de deformatie asimetrica – mica ;

Aceasta problema se rezolva printr-o proiectare atenta, iar in cazul inchiderii depozitelor se recomanda geomembrana coextrudata HDPE / VLDPE / HDPE.

Cu toate ca nu se exclude utilizarea altor geomembrane (VLDPE, PVC, CSPE – R) sau aparitia unor alte formule in viitor, in acest moment este recomandata utilizarea HDPE coroborata cu o alegere atenta a rasinilor, a metodei de proiectare si a unei instalari atente.

Stabilirea grosimii geomembranei

Conform standardului romanesc SR 13345 / 1996 grosimea minima a geomembranei trebuie sa fie de 1.5 mm. Reglementarile americane (NEPA) cer de asemenea o grosime minima de 2 mm si specifica ca singurul polimer care poate fi folosit este HDPE.

Oricare ar fi reglementarile, grosimea geomembranei trebuie calculata si apoi comparata cu grosimea minima admisa sau cu valori minime de siguranta.

Captusirea fundului si peretilor incintei se va face cu geomembrana din polietilena de inalta densitate de 1,5 mm grosime, rugoasa pe ambele fete, protejata cu geotextil.

Lucrarea se masoara la m² de suprafata captusita si cuprinde urmatoarele faze:

Pe fund:

asternere geogrila peste depozitul de deseuri existent;

asternere strat pietris sort 7/ 50 mm, in grosime de 20 cm;

asternere geogrila peste stratul de pietris

asternere strat pietris sort 7/ 50 mm, in grosime de 20 cm;

asterenere material geocompozit cu bentonita (bentofix);

asternere geotextil cu masa m = 1.500 gr/ m²;

Pe taluz versant:

asternere geotextil cu masa m = 500 gr/ m²;

asternere geomembrana g = 1,5 mm;

asternere geotextil cu masa m = 1.500 gr/ m²;

asternere strat pietris sort 7/ 70 mm, in grosime de 40 cm;

asternere geotextil cu masa m = 500 gr/ m²;

Pe taluz dig:

asternere geotextil cu masa m = 500 gr/ m²;

asternere geomembrana g = 1,5 mm;

asternere geotextil cu masa m = 1.500 gr/ m²;

asternere strat pietris sort 7/ 70 mm, in grosime de 40 cm;

asternere geotextil cu masa m = 500 gr/ m²

4.2 Drenajul

Calculul drenajului depozitului.

a. Schema retelei de drenaj cuprinde un dren colector pe axul compartimentelor (si al depozitului) si drenuri absorbante perpendiculare pe drenul colector asezate constructiv la distanta de 40m. Pentru o inaltime a deseurilor de 2,5 m si un coeficient de permeabilitate de 7*10^-2m/s rezulta o distanta calculata de 38,6m

b. Adancimea de amplasare a drenului este h = 11,65 m, in cazul depozitului plin.

c. Debitul care trebuie evacuat de un singur dren (Q_dren), respectiv dintr-un un singur compartiment se calculeaza cu relatia

Q = q x S l/s in care

q reprezinta debitul specific care trebuie evacuat;

S suprafata compartimentului.

Debitul care trebuie evacuat este debitul provenit din precipitatii si debitele de apa uzata rezultate pe platforma tehnologica. Debitul specific provenind din ploaia maxima in 24 de ore cu asigurare 5% este

q = 0,116 x K_S x (H / T_e) = 0,450 l / s ha

unde:

K_S = coeficientul de scurgere pe un teren cu textura usoara si panta < 0,001 K_S = 0,2

H = inaltimea precipitatiilor maxime a ploii cu asigurarea de 10 % = 76mm (Statiunea meteorologica Alexandria);

T_e = 4 zile timpul de evacuare a apei, functie de capacitatea de inmagazinare a depozitului;

- debitul total care trebuie evacuat:

Q = q x S = 0,450 x 3,97 = 1,78 l / s = 154,35 m³ / zi

d. Diametrul drenului a rezultat din diagrama de dimensionare: D_dren =150 mm

Daca tinem seama de incarcarea in substante solide a levigatului, metodologia de dimensionare a depozitelor de deseuri recomanda diametre de minim 200mm.

Pentru colectarea apelor percolate prin masa de deseuri au rezultat in proiect trei drenuri colectoare longitudinale, amplasate pe axul depozitului, drenuri absorbante de 150 mm diametru si 9 camine de vizita si racordare.

Caminele de vizita la dren au fost concepute cu rol dublu: dren vertical pentru colectarea apelor de infiltratie si evacuarea gazelor de fermentatie. Aceste camine vor fi realizate din tuburi PREMO cu D_n = 1000, perforate si se vor inalta pe masura cresterii stratului de deseuri depuse.

Pentru prevenirea colmatarii si asigurarea functionarii lor, tuburile vor fi inconjurate de filtru invers. Apele colectate de aceste drenuri verticale vor ajunge in cele trei canale colectoare amplasate la cotele minime ale bazei haldei, care vor fi realizate printr-o suprainaltare redusa a zonelor dintre drenuri, asigurandu-se o panta de 2 %₀ spre drenuri. Conductele vor fi protejate de straturile drenante care se vor monta peste ele.

Calculul cantitatii de levigat rezultat din depozitul de deseuri

In calculul cantitatii de levigat rezultate s- au luat in calcul urmatoarele valori:

cantitatea medie de precipitatii anuale: 500mm (500 l/ m²);

suprafata efectiva a depozitului: 11.82 ha;

numarul de compartimente: 3;

suprafata compartimentelor: compartimentul 1= 2.641ha; compartimentul 2= 3.402ha; compartimentul 3= 5.772ha;

Cantitatea de levigat rezultata din compartimentul 1:

2.6412 ha 10⁴ m² /ha 500 l/ (m² an) 10^-3 m³ /l = 13 206 m³/ an

Q₁ = = 1.507 m³/ ora = 36.168 m³/ zi = 0.418 l/ s

Cantitatea de levigat rezultata compartimentul 2 :

3.402 ha 10⁴ m² /ha 500 l/ (m² an) 10^-3 m³ /l = 17010 m³/ an

Q₂ = = 1.941 m³/ ora = 46.584 m³/ zi = 0.539 l/ s

Cantitatea de levigat rezultata din compartimentul 3:

5.772 ha 10⁴ m² /ha 500 l/ (m² an) 10^-3 m³ /l = 28 860 m³/ an

Q₃ =  = 3.29 m³/ ora = 78.96 m³/ zi = 0.913 l/ s

Cantitatea de levigat rezultata de pe suprafata intregului depozit si care trebuie evacuata este:

Q_total= Q₁ + Q₂ + Q₃ = 161.712 m³/ zi = 1.87 l/ s

Cantitatea de apa menajera rezultata :

numarul angajatilor din cadrul incintei depozitului: 200 persoane;

consumul specific: 50 l/ zi persoana;

Volumul de ape uzate rezultat este de:

100 pers. 50 l/pers. zi10^-3 m³/ l = 5 m³/ zi = 0. 208 m³/ ora = 0.058 l/ s = 1825 m³/ an

Volumul de apa rezultat de la spalarea vehiculelor si drumurilor din interiorul incintei

Pentru transportul deseurilor a fost luat in calcul un numar de 30 de vehicule.

15 vehicule/ zi 800 l/ vehicul 10^-3 m³/ l = 12 m³/ zi = 0.5 m³/ora = 0.14 l/ s

Volumul total de ape uzate rezultate din cadrul depozitului este prezentat in tabelul nr.4.1

Tabel nr.4.1

Cantitati de ape uzate rezultate din depozitul de deseuri

Elemente ale bilantului gospodaririi apelor pentru o deponie

B – Retentie si acumulare A -Scurgere in benzi drenante; OA - Scurgere de suprafata

SW - Scurgerea apei de infiltratii; VE – Evaporare; VT – Transpiratie; I - formare climatica a apei de infiltratii; WB - transformare biochimica; WK - Consolidare

Elementele sistemului de evacuare a apei de la baza sunt:

strat de protectie (protectia stratului izolator de la baza impotriva deteriorarilor mecanice) ;

strat de evacuare a apei;

conducte de evacuare a apei;

camine de colectare si control.

Trebuie evitata o acumulare a apei de infiltratii in corpul de deseu, iar acest lucru

se realizeaza prin colectarea apei de infiltratii in stratul plat de evacuare a apei, care

trebuie astfel proiectat si construit incat sa indeplineasca, asemenea celorlalte elemente

de evacuare a apei, cerintele hidraulice si sa ramana timp indelungat functional.

4.3 Epurarea apei

Apa constituie principalul vector de migrare a poluantilor stocati in depozitele de deseuri, poluanti care transportati de apa pot deveni un pericol pentru mediul inconjurator.

Una din principalele probleme legate de depozitarea deseurilor esre formarea de lichide cu compozitii dierse rezultate prin trecerea apei prin stratul de deseuri, lichi denumit generic levigat.

Aceste solutii pot impurifica apele subterane si apele de suprafata, apa care strabate depozitul poate proveni din mai multe surse si anume:

ploaia cazuta inainte si dupa inchiderea depozitului;

infiltratii laterale prin straturile geologice ce inconjoara depozitul;

apa continuta in deseurile depozitate;

Prezenta apei favorizeaza desfasurarea reactiilor de descompunere chimica si biochimica ai caror produsi se vor dizolva in apa care percoleaza stratul ducand la producerea de noi reactii si la o modificare continua a compozitiei levigatului.

La atingerea unui strat impermeabil, in interiorul depozitului solutia se va deplasa lateral pana se va acumula, aparand la suprafata. Daca baza depozitului este permeabila, levigatul va trece in straturile geologice putand contamina panza freatica de sub depozit.

Compozitia levigatului este extrem de variata atat in spatiu cat si in timp, iar datorita depozitarii ilegale de deseuri toxice si periculoase pot sa apara compusi deosebit de periculosi.

Concentratia contaminantilor scade in timp, iar in cazul depozitelor neacoperite aceaste este mai mare la inceput scazand apoi rapid.

In ceea ce priveste epurarea apelor uzate rezultate din interiorul depozitului a fost aleasa o unitate ce foloseste procedeul osmozei inverse, statia PALL Rochem.

In amenajarile depozitelor de deseuri, la depozitarea deseurilor in celuleledepozitului impactul asupra mediului inconjurator trebuie redus la minim, prioritate avand tratamentul la care trebuie supus levigatul.

Riscul apare atunci cand levigatul poate duce la contaminarea solului si a apelor de suprafata, acesta putand genera probleme in ceea ce priveste producerea apei potabile si a folosintelor de apa in general. De obicei levigatul este contaminat cu:

substante organice: CBO₅, CCO ;

compusi ai azotului(de exemplu NH₄- N);

metale grele, compusi organici halogenati;

Modalitatile de calcul ale cantitatii si compozitiei levigatului, nu sunt in totalitate precise aceasta pentru ca, un depozit de deseuri este un “reactor” in care reactiile chimice se produc rapid si astfel in functie de conditiile oferite de tipurile de deseuri depozitate compozitia si incarcarea cu contaminanti nu este stabila.

Ce se intampla intr-un astfel de “reactor”nu poate fi calculat exact si variaza de la un depozit la altul, de aceea levigatul generat nu poate fi decat insuficient calculat.

Rezultatele testelor efectuate pentru estimarea pe termen lung a riscurilor generate de un depozit de deseuri arata ca emisiile de poluanti de- a lungul ultimilor zeci de ani implica un risc substantial.

Mediul inconjurator poate fi protejat doar prin respectarea masurilor tehnice propuse.

Tehnologia ce foloseste procedeul osmozei inverse joaca un rol important in tratarea levigatului rezultat dintr- un depozit de deseuri.

Incorporand valoarea conductivitatii in sistemul de control al sistemului PALL Rochem, riscul poluarii mediului, in pofida existentei unor substante daunatoare, este redus la minim.

Cu ajutorul sistemului PALL Rochem cu osmoza inversa a aparut si o tehnologie simpla si sigura ce ofera solutii simple in mannagementul deseurilor.

Introducere teoretica in osmoza inversa

Diferenta de baza intre filtrarea normala si osmoza inversa consta in aceea ca, la

filtrare, substantele solide sunt indepartate dintr-un lichid, in timp ce la osmoza inversa sunt indepartate dintr-un solvent.

Diferenta dintre hidroghidare la filtrare si la osmoza inversa

In cazul filtrarii, debitul lichidului trebuie sa strabata in totalitate filtrul, iar

substantele solide raman pe materialul de filtru. Membrana, in cazul osmozei inverse, este

strabatuta tangential, la o presiune mare si o viteza ridicata. Debitul lichidului se

transforma atunci intr-un debit scurs, care se infiltreaza prin membrana, separand un

debit de concentrat imbogatit, care trebuie sa fie indepartat ulterior.

Daca separam cu ajutorul unui perete semipermeabil o solutie concentrata de una

mai putin concentrata, astfel incat solventul, si nu sarea introdusa in solutie, sa poata

patrunde prin perete, sistemul nu se va afla intr-un echilibru termodinamic. Pentru a se

echilibra, sistemul va incerca sa egalizeze concentratiile. Acest lucru se va exprima in

trecerea solventului din partea mai putin concentrata catre cea concentrataa. Astfel se

provoaca stari ale lichidului diferite, ceea ce are ca urmare o diferenta de presiune, cu

efecte negative asupra solventului.

O diferenta de presiune se poate obtine si artificial in cadrul unui sistem

termodinamic. Valoarea necesara pentru a opri solventul este definita ca diferenta

osmotica de presiune a celor doua solutii. Daca actionam cu o presiune si mai mare asupra

sistemului, se va produce o inversare a sensului curentului de solvent, adica se va impinge

solventul din solutia concentrata catre cea diluata. Acest efect, utilizat in tehnica apelor

reziduale, este definit ca osmoza inversa.

Descrierea procesului

In cazul in care fluidele foarte poluate sau cu concentratii mari de saruri sunt separate printr- o membrana semipemeabila, care permite trecerea moleculelor de anumite dimensiuni, atunci aceste lichide vor avea tendinta de a- si echilibra concentratia. Acest proces se numeste osmoza.

Daca unul dintre fluide este apa ce are contine sare dizolvata, iar celalalt fluid cu care vine in contact este apa curata, moleculele de apa vor difuza prin membrana catre apa incarcata cu saruri si aici va dizolva moleculele de sare. Pe perioada producerii acestui proces in sistem va fi inregistrata o presiune ce se numeste presiune osmotica.

Pentru tratarea apelor uzate acest proces este inversat in mod artificial si poarta denumirea de osmoza inversa.

Moleculele de fluid sunt supuse unei presiuni superioare presiunii osmotice, acest lucru determinand migrarea moleculelor in directia opusa: moleculele de apa difuzeaza prin membrana catre sectorul de apa curata, substantele poluante ce nu pot trece de membrana fiind retinute.

Procese posibile ale osmozei

In interiorul modulelor din statia de epurare a apei PALL, acest proces se desfasoara o data cu curgerea apei la suprafata membranei. Concentratia apei uzate scade gradual pe masura ce aceasta traverseaza modulele instalatiei, materiile straine sunt filtrate si retinute de membrana prin care moleculele de apa difuzeaza.

Pe langa tratarea levigatului acest tip de statie poate fi folosit si la desalinizarea apelor.

Instalatia este alcatuita din doua componente principale, ce sunt folosite la tratarea levigatului rezltat din depozit, acestea sunt prezentate in tabelul nr.4.1.

Tabel nr. 4.1

Prezentarea componentelor principale ale unitatii PALL Rochem

Instalatia este prevazuta cu un sistem de rezervoare pentru stocarea apei si alimentarea instalatiei cu ape uzate, sistemul de rezervoare este proiectat ca un sistem inchis echipat cu sisteme de detectare a scurgerilor de levigat in toate sectiunile critice din instalatie.

Inaintea procesarii levigatului, trbuie avuta in vedere valoarea pH- ului levigatului, in majoritatea cazurilor aceasta trebuie adusa la valoarea de 6.5 pentru a preveni precipitarea prematura a incarcarii levigatului.

In cazul in care dupa prima treapta de tratare a levigatului se inregistreaza o presiune prea ridicata a concentratului valoarea pH- ului trebuie ajustata la valoarea 6, pentru aceasta instalatia este prevazuta cu un sistem de dozare a acidului sulfuric ce permite controlul ph- ului pe toata durata desfasurarii procesului.

Concentrate din osmoza inversa

Osmoza inversa separa apa de infiltratii pretratata biologic intr-un debit scurs de

captat si intr-un volum de concentrate de salubrizat. Concentratul poate fi de exemplu, prin

evaporare sau uscare, pretratat in vederea valorificarii sau indepartarii. Apa evaporata in

recipientul special este condensata. Deoarece acest condens este mai incarcat decat debitul

scurs in timpul osmozei inverse, este reintrodus inainte de osmoza inversa, tratat acolo

ulterior si captat si condus impreuna cu debitul scurs.

Concentratul din osmoza inversa corespunde cam la 20 procente de greutate-% din

debitul de apa de infiltratii. Prin evaporare, acest volum se restrange la raportul de 1:10.

In uscator raportul este de aproximativ 1:2, astfel incat 1-% greutate din cantitatea de iesire trebuie indepartata ca substanta uscata ramasa. Aceasta substanta ramasa trebuie

depozitata subteran sau intr-un depozit intermediar acoperit.

La instalatiile de osmoza inversa in trepte, cu o treapta a concentratului de inalta

presiune, concentratul foarte bogat in substante solide se poate depozita direct, dupa

amestecarea cu un liant.

Tabel nr.4.2

Valori ale parametrilor chimici ce caracterizeaza levigatul din depozitele de deseuri

(dupa Gromadescki,1995)

Tabel nr.4.3

Parametrii unor levigate obtinute succesiv prin tratarea unor deseuri dintr- un depozit de deseuri menajere mixte

4.4 Rampe de descarcare

Descarcarea deseurilor in depozit se poate realiza in doua moduri:

a.     Descarcarea pe o platforma din apropierea compartimentului aflat in exploatare si apoi transportul in interiorul depozitului cu utilajele operatorului de la rampa. Aceasta metoda limiteaza accesul pe suprafata depozitului, in special in fazele initiale cand exista riscul distrugerii geomembranei de impermeabilizare si al deranjarii drenurilor. Dezavantajul acestui sistem consta in manipularea repetata a deseurilor si riscul poluarii mediului inconjurator

b.     Descarcarea deseurilor direct in celulele zilnice de catre autogunoiere prin acces pe o rampa din pamant sau prin rampe scurte de descarcare situate pe coronamentul digurilor de inchidere. Pentru a se putea executa manevrele de circulatie a autogunoierelor coronamentul digului pe anumite portiuni trebuie largit, masura ce va conduce la cresterea volumului de terasamente al constructiei.

4.5 Imprejmuiri si liziera de protectie

Gard / poarta

Deponiile trebuie imprejmuite cu gard, pentru a evita depozitarile neautorizate de

deseuri, in afara programului de functionare.

In plus, gardul ajuta la protejarea deponiei (spargere, incendiere) si a persoanelor neautorizate impotriva pericolelor care pot apare (infectii, gaz de la deponie, rani etc.).

De aceea gardurile trebuie sa aiba o inaltime de aproximativ 2 m. Daca un drum de

acces se termina in fata portii de intrare in deponie, trebuie amenajat in acest caz un

loc de intoarcere pentru vehciulele care din greseala intra pe drumul respectiv in afara orelor de functionare.

CAPITOLUL 5

PLATFORMA TEHNOLOGICA

5.1 Calculul platformei

Platforma tehnologica

Platforma tehnologica va fi amplasata la intrarea in depozit, va fi betonata in intregime si prevazuta cu santuri de garda care se vor descarca in bazinul colector de la rampa de spalare auto, iar din acest bazin, efluentul va fi condus in bazinul de colectare prin drenul colector din incinta.

Ca dotari constructive, in cadrul platformei au fost prevazute: cabina pentru portar, cantar bascula pentru evidenta cantitatilor de deseuri depozitate, grup sanitar, vestiare; magazia pentru materiale reciclabile care consta dintr-o incinta acoperita (cu o suprafata totala de 130 m²) si cu spatii delimitate de peretii despartitori pentru depozitarea metalelor, sticlei, deseurilor din plastic sau textile recuperate; rampa de spalare vehicule si utilaje; bazinul colector de ape.

Incinta sectiei de salubrizare

Incintele sectiilor integreaza adeseori urmatoarele domenii functionale:

protectie contra intemperiilor pentru vehicule (hale, garaje);

revizia si repararea vehiculelor;

depozitarea si predarea mijloacelor de productie (statie de alimentare, service ulei etc.)

depozitarea recipientelor pentru deseuri;

eventuala instalatie de dezinfectie a recipientelor;

eventual punct de colectare a materialelor valorificabile;

eventual punct de colectare a materialelor periculoase (atata timp cat functia incintei de materiale valorificabile sau primirea anumitor tipuri de deseuri este integrata, trebuie sa fie disponibil si un cantar pentru vehicule);

spatiu social pentru lucratori ;

birou administrativ pentru organizarea colectarii deseurilor si inregistrarea solicitarilor, plangerilor, ca si intrebarilor producatorilor de deseuri si organizarea predarii mai departe a materialelor valorificabile ;

punct de comunicare (statie radio) ;

statie meteo in cazul indeplinirii serviciului de deszapezire.

Drumul de acces si utilitati

Accesul la depozit se va face pe un drum de exploatare pietruit, care in prezent duce in balastiera. Acest drum este bine intretinut si numai pe zone restranse necesita mici interventii, si are o lungime de 0,3 km si o latime de 5 m. Accesul in incinta depozitului se va face pe o rampa de acces realizata din pamant compactat cu taluze de 1 : 1,5, cu latimea de 4 m. Lungimea totala a rampei de acces va fi de 380 m si ea va compartimenta practic incinta inchisa.

Ca utilitati, proiectul prevede: alimentarea cu apa a filtrului sanitar dintr-un rezervor de capacitate 10 mc, alimentat din rau, alimentarea cu energie electrica printr-un bransament la reteaua de la microhidrocentrala. Evacuarea apelor uzate menajere de la instalatiile prevazute cuin cladirea filtrului sanitar se va face intr-o fosa septica, din care apele vor fi conduse in bazinul colector.

5.2 Magazie de materiale recuperabile

Platforma tehnologica va fi amplasata la intrarea in depozit, va fi betonata in intregime si prevazuta cu santuri de garda care se vor descarca in bazinul colector de la rampa de spalare auto, iar din acest bazin, efluentul va fi condus in bazinul de colectare prin drenul colector din incinta.

Ca dotari constructive, in cadrul platformei trebuie prevazute: cabina pentru portar, cantar bascula pentru evidenta cantitatilor de deseuri depozitate, grup sanitar, vestiare; magazia pentru materiale reciclabile care consta dintr-o incinta acoperita si cu spatii delimitate de peretii despartitori pentru depozitarea metalelor, sticlei, deseurilor din plastic sau textile recuperate; rampa de spalare vehicule si utilaje; bazinul colector de ape.

Accesul la depozit se va face pe un drum de exploatare pietruit sau modernizat si el trebuie bine intretinut si cu o latime de cca. 5 m. Accesul in incinta depozitului se va face pe o rampa de acces realizata din pamant compactat cu taluze de 1 : 1,5, cu latimea de 4 m si ea poate compartimenta practic incinta inchisa.

Ca utilitati, proiectul trebuie sa prevada: alimentarea cu apa a filtrului sanitar dintr-un rezervor de capacitate 10 m³, alimentarea cu energie electrica printr-un bransament la reteaua de electricitate. Evacuarea apelor uzate menajere de la instalatiile din cladiri si de la filtru sanitar se va face intr-o fosa septica, din care apele vor fi conduse in bazinul colector.

5.3 Alimentare cu apa potabila si canalizari

La planificarea unei tehnologii de tratare si a instalatiilor necesare pentru epurarea apelor de infiltratie de la rampele de depozitare nu trebuie cautate doar solutiile realizabile tehnic si financiar. Conditiile cadru cu privire la situatia legala a apei, ca si salubrizarea deseurilor ramase sunt de asemenea criterii importante pentru o alegere a procedeelor pe termen lung.

Principii de planificare

Principiile de planificare rezulta din:

Obiectivele de epurare prevazute de lege;

S ituatia scurgerii apei;

Estimarile cantitatilor de ape de infiltratii;

Prognoza pe termen mediu si lung a compozitiei apelor de infiltratie.

Metode de captare a apei

Importanta in prealabilul planificarii unei instalatii de epurare a apelor de infiltratie este verificarea posibilitatilor de captare, respectiv de conducere a apelor uzate epurate. In principiu, exista posibilitatea de captare a apelor uzate epurate intr-un avanradier (captare directa intr-o apa) sau in reteaua publica de canalizare (captare indirecta). A treia varianta este captarea printr-un canal de transport intr-un avanradier de la distanta, conducator al unei cantitati suficiente de apa. In continuare, sunt explicitate diferitele posibilitati de captare.

Captare intr-un avanradier conducator de apa (captare directa)

Pentru o instalatie de epurare a apelor de infiltratie, construita in afara zonei

locuite, exista captarea intr-un avanradier care conduce suficienta apa. Canalele nu conduc insa apa de-a lungul intregului an. Multe santuri de canal se usuca vara pe

perioade mai lungi de timp, deci nu sunt potrivite pentru preluarea si conducerea apelor uzate epurate. O posibilitate de inlocuire ar fi conducerea apelor uzate epurate printr-un canal de transport, care sa conduca in acea zona din reteaua de canale prin care trece permanent apa.

Conditiile de captare (grade de murdarie admise, concentratii de poluanti) trebuie stabilite de catre autoritatile competente.

Captare in canalizarea publica (captare indirecta)

Trebuie verificata posibilitatea de legare a instalatiei de epurare a apelor reziduale la canalizarea publica. Un posibil punct de legatura ar fi un camin de vizitare al retelei publice de canale sub cladirile rampei de depozitare. Conditiile de captare trebuie stabilite cu administratia retelei de canale.

La captarea indirecta se pleaca de la ideea ca, la capatul retelei de canale, in care se capteaza apa reziduala, exista o instalatie de epurare.

Pentru depozitul de deseuri a fost aleasa o statie de epurare a apei de unde, dupa epurare acesta este dirijat catre reteaua de canalizare a orasului, in ceea ce priveste apele reziduale ce rezulta din sectiile administrative acestea sunt dirijate in reteaua de canalizare a orasului.

5.4 Rampa de spalare

Loc de spalare

Deponiile trebuie prevazute cu statii de spalare pentru vehicule care depoziteaza

deseuri sau exploateaza depozitul. Prin spalare, substantele de ungere si de functionare

(ulei, motorina) ajung in apa reziduala rezultata din spalat, motiv pentru care statiile de

spalare trebuie prevazute cu platforme betonate. Apa de pe suprafata izolata (preferabil

din beton) este apoi evacuata printr-un separator de lichide usoare.

CAPITOLUL 6

EXPLOATARE SI INCHIDERE

6.1 Operarea in depozitul de deseuri

6.1.1 Operarea in depozit

Constructia

Marimea si tipul costructiei de pinde de clasa depozitului de deseuri, de conditiile fizice din amplasament si de cerinsele reglementarilor locale. Aspectele de constructie se refera la:

constructia drumurilor de acces;

realizarea de garduri, porti si zone de descarcare ;

pregatirea amplasamentului pentru devierea precipitatiilor si tinerea sub control a scurgerilor de suprafata ;

instalarea de sisteme de monitorizare a scurgerilor si a gazelor ;

instalarea de sisteme de tratare a scurgerilor si a gazelor ;

constructia de birouri administrative, instalatii fizice si alte constructii in cadrul amenajarii ;

pregatirea zonei generale de lucru prin curatirea, nivelarea si excavarea terenului, compactarea bazei si efectuarea etensarii bazei depozitului, instalarea sistemului de colectare a scurgerilor.

Depozitele sunt compartimentate in celule, celula este unitatea principala, pe baza careia se dezvolta un depozit de deseuri. Ea reprezinta zona generala in care deseurile sosite sunt descarcate, imprastiate, compactate si acoperite.

Inaltimea unei celule este variabila in functie de modul de umplere ales, depozitul fiind umplut cu deseuri celula cu celula, urmand o succesiune ordonata.

In depozitul de deseuri pot fi rezervate celule speciale pentru materiale speciale cum ar fi deseurile din demolari si constructii. Dimensiunile unei celule depind de tipul utilajului folosit,utilizarea planificata acelulei si dimensiunile amplasamentului general.

Un orizont este stratul definitivat de deseuri compactate in celula. Acest strat este compactat fie prin trecerea repetata a unui rulou manual sau a unui compactor mecanic.

Ulterior, pe primul strat de deseuri este imprastiat un al dolilea strat de deseuri care este si el compactat.

Procesul este continuat pana se atinge inaltimea dorita pentru respectivul orizont. Orizontul completat este acoperit cu un strat de sol cu inaltimea de 15- 30 cm in stare compactata. Acest orizont completat si materialul de acoperire constituie o celula.

Compactarea mareste capacitatea depozitului, compactoarele mecanice realizand densitati de 500- 900kg/m³, rulourile manuale realizand valori de compactare semnificativ mai mici.

Frontul de lucru este reprezentat de lungimea si latimea randului in care se depoziteaza deseurile. Latimea trebuie sa fie de doua ori mai mare decat latimea utilajului de imprastiere (sau de doua ori mai mare decat latimea randului de greblein cazul imprastierii manuale).

Lungimea trebuie aleasa astfel incat orizontul sa ajunga la inaltimea sa maxima la sfarsitul zilei de lucru. Unele depozite folosesc orizonturi multiple, astfel dupa completarea unei celule deasupra este amplasata alta celula.

Acest al doilea nivel de celule nu incepe decat dupa ce primul nivel este umplut cu celule la acelasi nivel, este uzual ca celulele sa fie cladite intr-o structura piramidala, celula finala este acoperita cu sol care dupa compactare are o grosime de 60 cm.

Pe langa aceasta metoda pe suprafata mai pot fi folosite alte doua metode de depunere a deseurilor in depozit: metoda in rampa si metoda cu transee.

Atat metoda pe suprafata cat si metoda in rampa sunt potrivite pentru amplasamentele neadecvate pentru excavarea de transee- metoda pe suprafata, unde excavarea nu este posibila, iar metoda in rampa este partial posibila. Pentru ambele metode materialul de acoperire trebuie adus cu vehiculele.

Metoda cu transee este folosita acolo unde excavarea este posibila. La aceasta metoda, solul excavat poate fi folosit ca material de acoperire.

Activitatile ce se desfasoara intr-un depozit de deseuri menajere pot fi impartite in trei categorii principale :

activitati desfasurate la poarta la receptia deseurilor ;

activitati in celula de deseuri ;

administratie ;

Activitatile la poarta cuprind: cantarirea si inregistrarea deseurilor primite, descarcarea (daca nu exista acces direct la celula de lucru), pre- procesarea (cuprinzand recuperarea de materiale si compostarea, daca sunt practicate in amplasament) si transportul deseurilor descarcate la locul orizontului dela celula de lucru.

Activitatile la celula cuprind :

descarcarea- deseurile sau reziduurile pre- procesate in zona portii sunt transportate direct de vehiculul de transport la celula ;

imprastierea si compactarea- aceasta se poate face manual de catre muncitori cu greble si rulouri lestate, exista insa si utilaje mecanice de imprastiere sau de compactare.Acestea realizeaza compactari mult mai intense decat mijloacele manuale, totusi aceste utilaje sunt costisitoare si necesita o intretinere specializata.

acoperirea zilnica- este important ca la sfarsitul zilei deseurile sa fie acoperite cu un strat de sol, acest lucru se poate realiza uneori prin aplicarea unui strat de sol de 15-30 cm, care a fost excavat anterior, sau folosind reziduuri fine de la demolari sau constructii care sunt manipulate in alta parte a amplasamentului. Acest invelis zilnic este folosit pentru a combate vectorii de boli cum sunt sobolanii si insectele, pentru a reduce antrenarea de catre vant a deseurilor si a mirosurilor, dar si pentru a incetini infiltrarea precipitatiilor, aceasta practica face recuperarea deseurilor recuperabile mai dificila.

In tabelul numarul 6.1 sunt prezentate unele solutii folosite de regula ca material de acoperire.

Tabel nr.6.1

Clasificarea materialelor de acoperire

E = excelent ; B= bun ; P= potrivit ; S= slab ; ^*Cu exceptia cazului cand apar fisuri in tot invelisul.

Administratia- cuprinde autorizatiile si conformarea cu reglementarile, instruirea muncitorilor si protectia muncii, relatiile publice, acordarea licentelor de autorizare, evidenta deseurilor, contabilitatea si toate atributiile administrative legate de exploatarea unei amenajari industriale.

Desfasurarea activitatilor intr-in depozit de deseuri in conditii optime depinde de o administratie solida, care este angajata intr-o finantare adecvata a a amenajarii si practica o transparenta in activitatea sa permitand accesul cetatenilor la informatii. Acesti factori sunt importanti pentru realizarea eficientei si exploatarii in siguranta a depozitului de deseuri.

Monitorizarea mediului

Este necesara monitorizarea scurgerilor si a migrarii gazelor de la depozitul de deseuri pentru a determina impactul lor asupra calitatii apelor subterane si de suprafata, respectiv asupra calitatii aerului.

Operatorul depozitului de deseuri trebuie sa monitorizeze prezenta metalelor grele in suprafata potential afectata si in apele subterane. Daca acestea ating valori limita(determinate prin evaluarea riscului pentru mediu), peste concentratiile de fond, sursa problemei o pot constitui scurgerile din depozit.

La depozitele amenajate simpla prelevare si analiza a probelor din foraje sapate, pe directia de curgere a apelor subterane, poate da profilul poluarii acestora si masura atenuarii polarii prin procese naturale.

Operatorul depozitului trebuie sa monitorizeze in amplasament si emisiile de gaze, daca sunt prezente concentratii periculoase, aceste gaze in cazul in care nu sunt folosite trebuie esapate sau arse in facla.

La depozitele controlate, aerisirile de control pot fi instalate in toate colturile ale amenajarii, acestea pot constitui un mod de verificare a migrarii gazelor din depozit.

Aceste masuri de monitorizare a concentratiilor de emisii din depozit permit operatorului sa reactioneze la probleme pe masura ce acestea pot apare si sa reduca riscul poluarii mediului ce pot apare prin scurgeri aciidentale sau emisii de gaze din depozit.

Manual privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale

Pe baza planului de constituire si dezvoltare a deponiei, se realizeaza licitarea

lucrarilor de constructii. In cadrul construirii de deponii sunt necesare prestatii de diferite tipuri:

Domeniu Prestatie de constructie/ corporatie

Acces de infrastructura:

constructie de strazi;

constructie de canale pentru apa reziduala ;

constructie de conducte pentru alimentarea cu apa ;

lucrari de pozare a cablurilor pentru alimentarea cu

electricitate si telecomunicatii.

Utilaje:

lucrari de constructii de functionare si garaje ;

constructie de strazi si a unuia sau a mai multor cantare de

vehicule in zona de intrare ;

rezervoare pentru apa potabila si destinata stingerii incendiilor

instalatii de spalare a vehiculelor ;

Straturi izolante de la baza deponiei si de la suprafata:

lucrari de terasamente ;

construirea straturilor izolante minerale (terasamente speciale);

construirea straturilor etanse polimerice (pozarea si sudura benzilor din plastic);

pozarea geotextilelor drenante, protectoare si despartitoare, din fibre de materiale plastice;

producerea de straturi drenante din pietris;

lucrari de amenajare a peisajului, gradinarit ;

construire de conducte (colectarea si conducerea apei de infiltratii).

Instalatii de evacuare a gazelor:

construire de conducte ;

sapare de puturi de gaz;

construire de instalatii (statie de compactare/ valorificarea gazelor).

Instalatie de epurare pentru apa de infiltratii:

construire de instalatii;

constructii de beton armat.

Tehnologia de operare in depozitul de deseuri

Conform proiectului, viitorul depozit de deseuri menajere al orasului Alexandria va ocupa o suprafata de aproximativ 11. 82 ha si va cuprinde in principal: depozitul propriu-zis, drumul de acces si lucrarile de evacuare a apelor din depozit.

Depozitul poate fi realizat partial sub nivelul terenului prin excavarea pamantului pana la o adancime medie de 3,5 m si partial suprateran, prin realizarea unor digulete de pamant cu inaltimea de 1,4…2.6 m. Se propune aceasta varianta constructiva pentru marirea capacitatii de depozitare si reducerea volumului de terasamente. Inaltimea de umplutura cu deseuri a depozitului a fost considerata de maxim 18 m, ceea ce conduce la o capacitate a incintei de aproximativ 1 377 300 m³.

Materialul rezultat din excavarea terenului pentru aducerea la cota va fi partial utilizat pentru realizarea digurilor si partal va fi depozitat in zona de excavatii din imediata apropiere a amplasamentului, unde va fi pastrat pentru acoperirea periodica a deseurilor depozitate, sau pentru refacerea ecologica a depozitului la inchiderea acestuia.

Depozitul ce se va realiza la Laceni va imbina cele doua metode de operare a depozitelor din ratiunile mentionate mai sus.

Tehnologia depozitarii controlate este stabilita prin normative si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

deseurile trebuie depozitate in straturi cu grosimea medie de 0,8…1,0 m;

deseurile vor trebui sa fie suficient de compactete pentru a evita golurile mari de aer si acumularile de apa sau gaze;

straturile noi de deseuri vor fi depuse numai dupa ce apa din straturile existente a fost evacuata:

este recomandat ca periodic straturile de deseuri sa fie acoperite periodic cu pamant sau cu deseuri total inerte.

Respectarea acestei tehnologii contribuie la diminuarea riscului poluarii mediului inconjurator.

Operarea in depozit.

Deseurile colectate zilnic si transportate la depozit sunt descarcate pe o suprafata cat mai mica, atat cat este necesar pentru opratiunea de imprastiere, repartizarea pe celule si compactare astfel ca doar aceasta suprafata este expusa direct precipitatiilor.

Dupa descarcarea deseurilor pe suprafata depozitului - cat mai aproape de zona de imprastiere - acestea vor fi imprastiate si compactate cu buldozerul, compactarea facindu-se in straturi cat mai subtiri, pentru a se sfarama bulgarii si pentru a se reduce volumul golurilor de aer.

Depozitarea deseurilor pe suprafata terenului se face succesiv prin inaintare frontala sau inelara pana la umplerea intregii suprafete a depozitului.

La depozitarea frontala straturile sunt dispuse pe o suprafata perpendiculara pe directia de umplere, care incepe dintr-o parte a depozitului si se continua pana in partea cealalta a acestuia.

Fiecare strat de deseuri trebuie inceput din aceeasi margine cu primul si se continua in paralel cu acesta pentru ca straturile sa fie expuse in mod egal pe durata precipitatiilor.

La depozitarea prin inaintare inelara umplerea se realizeaza prin depozitarea deseurilor in cercuri concentrice de la margine catre centrul depozitului.

Principalele faze si operatiuni tehnologice desfasurate in halda sunt:

descarcarea deseurilor din masinile de transport,

imprastierea materialului transportat, operatiune executata cu buldozerul S-1500 sau S-1501, utilizandu-se scema prin intoarcere la capete cu 180 ^o,

nivelarea si sistematizarea deseurilor primite, cu asigurarea pantelor pe fiecare treapta sau platforma de depozitare, in scopul scurgerii apelor.

Gramezile de depunere sunt distantate in asa fel incat dupa imprastiere si compactare sa rezulte un strat de maxim 25 cm grosime. Se recomanda ca depunerea deseurilor si imprastierea acestora sa se efectueza pe vreme favorabila fara precipitatii (in special ploi torentiale), ninsoare sau vant puternic pentru a nu influenta negativ compactarea, stabilitatea si drenajul depozitului.

Protectia muncii si a sanatatii personalului

Riscuri pentru personalul de la deponie

Pentru protectia personalului de la deponii impotriva infectiilor prin contactul cu

deseurile trebuie facute o serie de vaccinuri corespunzatoare.

Deseurile solide si namolurile de la statiile de epurarea apelor reziduale prezinta un potential ridicat de agenti patogeni. Un alt pericol de imbolnavire il constituie praful format la manipularea deseurilor, sau din maruntirea placilor de azbociment. Ranile cauzate de resturile ascutite din gunoiul menajer trebuie evitate. Ranirea efectiva este adesea urmata de infectarea celui in cauza.

Masuri de protectie

Personalului de la deponie trebuie sa i se puna la dispozitie un echipament de

protectie. Ca dotari minime enumeram:

incaltaminte de siguranta;

manusi;

imbracaminte de lucru.

Trebuie acordata mare atentie curatarii regulate a hainelor de lucru. Trebuie pus la dispozitie un spatiu ingrijit de schimb cu grupuri sanitare si dusuri incluse. Pentru hainele de lucru si lucrurile personale trebuie sa se puna la dispozitie dulapuri. Conditiile de lucru pentru mecanicii de utilaje responsabili cu manipularea deseurilor trebuie sa fie create astfel incat periclitarile sanatatii sa fie evitate, sa se mentina capacitatea de concentrare pentru sarcina de lucru.

Prin utilizarea cabinelor filtru masinistii pot fi protejati de inhalarea prafului. La nevoie, pot fi adaugate filtru de carbune activ. Aerul conditionat in cabine contribuie la bunastarea si mentinerea randamentului si concentrarii. La pierderea capacitatii de concentrare, riscul de accident creste.

Exploatarea depozitului

Deseurile colectate de la populatie si de la unitatile economice vor fi aduse la depozit cantarite, inregistrate si vor fi depozitate direct pe rampa de depozitare. Deseurile se descarca pe halda, dupa care sunt raspandite pe o anumita suprafata cu ajutorul unui buldozer care ulterior realizeaza compactarea stratului de deseuri.

Pentru prevenirea poluarii aerului cu mirosuri neplacute si a raspandirii deseurilor usoare, umplerea depozitului se va face etapizat,prin impartirea incintei in mai multe celule, care dupa umplere vor fi acoperite cu un strat protector de deseuri inerte (de exemplu gunoi stradal, pietris).

6.1.2 Operarea cu deseuri speciale

Deseurile speciale cuprind deseurile medicale, deseurile gospodaresti vatamatoare, anvelopele, uleiurile uzate, deseuri din constructii si demolari, dejectiile umane si namolul rezultat din apele uzate orasenesti.

La unele depozite de deseuri este interzisa pe baza reglementarilor in vigoare acceptarea unor deseuri speciale, totusi la multe depozite mai ales in tarile in curs de dezvoltare aceasta amenajare este destinatia finala si unica a deseurilor speciale.

Deseuri medicale

Prima optiune este dirijarea deseurilor medicale la un incinerator corespunzator, sau la o alta instalatie de tratare. Daca aceste solutii nu sunt posibile, aceste deseuri vor fi ingropate intr- o celula separata a depozitului de deseuri si acoperite cu var, este necesar sa se acorde o atentie speciala gospodaririi scurgerilor din aceste celule. In Alexandria spitalele sunt dotate cu incineratoare proprii astfel ca nu exista pericolul ca acest tip de deseuri sa ajunga in depozitul de deseuri menajere, decat accidental.

Deseuri gospodaresti vatamatoare

O manipulare speciala a acestu tip de deseuri este necesara numai cand deseurile sunt livrate la depozitul de deseuri ca incarcatura separata a deseurilor solide orasenesti obisnuite.

In astfel de cazuri gospodarirea la depozit incepe cu documentarea asupra sursei deseurilor, continutului si tra portorului. In alte cazuri, deseurile gospodaresti vatamatoare amestecate in fluxul normal al deseurilor solide orasenesti se prelucreaza conform operatiilor de rutina.

In mod ideal, depozitul de deseuri trebuie sa aiba un regulament afisat prin care nu se accepta incarcaturi speciale de deseuri solide orasenesti.

Pentru transporturile de deseuri gospodaresti vatamatoare, cum ar fi livrarile din programe de colectare a acestor tipuri de deseuri, prima optiune este de adirija transportul la o instalatie corespunzatoare de tratare a deseurilor vatamatoare, de stocare sau de eliminare.

Daca nu se dispune de o astfel de amenajare atunci colectarea separata a acestor deseuri nu este indicata.

Aceste componente ale deseurilor comporta un risc mai mic pentru sanatate si mediu daca raman diluate in fluxul general al deseurilor solide orasenesti.

Operatorul depozitului de deseuri are si optiunea de a stoca aceste deseuri pana cand se va dispune de o amenajare corespunzatoare de tratare, stocare sau eliminare a deseurilor vatamatoare, sau de amestecare in fluxul diluant al deseurilor solide orasenesti primite.

In functie de natura exacta a deseurilor, de reglementarile de mediu si de rezultatul consultarii cu autoritatile municipale si nationale, precum si grupurile comunitare, operatorul trebuie sa aleaga solutia optima de depozitare adeseurilor acceptate in depozit.

In nici un caz nu vor fi stocate impreuna produse chimice incompatibile. Daca nu exista la dispozitie alte optiuni, solventii si alte materiale potential explozive trebuie distruse in cadrul amplasamentului alegandu-se metoda de distrugere in functie de material.

Anvelopele nu trebuie eliminate impreuna cu deseurile solide orasenesti, ele nu se compacteaza si afecteaza negativ stabilitatea structurala a celulei completate. Stocarea in aer liber comporta pericol de incendiu.Daca este posibil, anvelopele trebuie dezintegrate, pentru a le reduce volumul.

Uleiul uzat trebuie respins de operatorul depozitului de deseuri, stocarea indelungata fiind nesigura reprezentand un poluant periculos pentru apele subterane si de suprafata in caz de scurgere din depozit.

Resturile de la constructii si demolari sunt mai ales materiale inerte, cand este posibil, acestea trebuie sa fie depuse intr-o celula separata a depozitului, atat pentru a usura eventuala recuperare cat si din cauza ca resturile de acest fel nu necesita aceleasi eforturi pentru gospodarirea scurgerilor ca in cazul altor deseuri.

Dejectiile si namolul de la epurare, in mod ideal aceste deseuri ar trebui uscate inaintea livrarii la depozit, ele trebuie manipulate de angajati instruiti special.

Acolo unde exista amenajari, compostarea acestor deseuri este o optiune de recuperare a resurselor.

6.2 Captarea si evacuarea gazelor

In toate rampele in care sunt depozitate gunoi menajer si deseuri industriale

asemanatoare celor menajere se ajunge, dupa o scurta perioada de timp, prin procese

microbiene de descompunere, la crearea biogazului.

Componentele organice din deseuri, ca de ex. resturi de alimente, de mancare,

deseuri verzi, textile, hartie, lemn s.a.m.d., sunt descompuse prin activitati bacteriale.

In principal se formeaza metan (CH4) si monoxid de carbon (CO2). Apar si alte

componente gazoase, insa numai in proportie redusa. Este vorba in principal de

componente gazoase, care, datorita proprietatilor lor chimico-fizice, apar in aceasta faza

din materialele depozitate. Rezulta aici o cota mare de hidrocarburi clorurate si

fluorurate (HCFCl).

Potentialul principal de risc in cazul gazelor din rampe consta in pericolul de

explozie si de asfixiere, daca biogazul se emite necontrolat. Mai mult, materialele

mirositoare din biogaz reprezinta un deranj pentru localitatile invecinate. Componentele

toxice au efecte negative asupra oamenilor si animalelor, cat si asupra vegetatiei aparute in cursul recultivarii suprafetei rampei de depozitare.

Un alt pericol pe care gazul de la rampa de depozitare il poate constitui este

transformarea lui in ca agenti ai modificarilor climatice nou observate. La aparitia efectului de sera, gazul metan are o influenta de 32 de ori mai mare decat cea a dioxidului de carbon (CO2). Proportia metanului rezultat de la rampele de gunoi esteestimata la 8-18% din cea a metanului eliberat in intreaga lume.

Din motivele prezentate mai sus este obligatoriu ca gazul rezultat de la rampa de

gunoi, daca se afla intr-o cantitate considerabila, sa fie colectat si indepartat pe cai

nedaunatoare.

Compozitia biogazului format depinde de natura deseului si de condisiile de operare.

Constituentii principali sunt CH₄ si CO₂. Pot fi intalniti si alti constituenticum este de exemplu H₂S care provine de la reducerea sulfului sau sulfatului eventual prezenti in deseu.

Acest gaz provenit din depozitele de deseuri pune probleme legate mai ales de mirosul caracteristic emanat, dar si probleme legate de proprietatile corozive fata de metale (poate fi usor oxidat in H₂SO₄). Ceilalti constituenti gazosi (N₂, H₂, CO₂) pot fi detectati sub forma de urme in biogaz mai ales dupa metanizarea deseurilor menajere.

Exemple de linii de evolutie a cantitatilor de gaz (calitativ)

Compozitia biogazului

Gazele formate in procesul de fermentatie, metanul si dioxidul de carbon, se

gasesc intr-un anumit raport cantitativ, influentat de diferiti factori.

Pe de-o parte, compozitia deseurilor organice influenteaza raportul CH₄/CO₂. La

descompunerea anaeroba a hidratilor de carbon, se formeaza biogaz cu o compozitie de

CH₄/CO₂ = 1/1. Acest raport poate avansa pana la CH₄/CO₂ . 2/1, cu cat este mai mare

partea unor proteine si grasimi bogate in carbon. O astfel de compozitie a deseurilor

duce atat la o productie mai mica de CO₂, cat si la un consum de apa pentru a acoperi

necesarul de hidrogen (H₂) in vederea formarii CH₄.

Solutiile influenteaza in continuare compozitia biogazului. CO₂ extras din biogaz

este precipitat sub forma de carbonat. Gradul de producere a procesului de precipitare

este, de asemenea, dependent de compozitia deseurilor.

Continutul de sulf si azot in deseul fermentat influenteaza cantitatea urmelor de

gaze din biogaz, in special continutul de amoniac (NH₃) si hidrogen sulfurat (H₂S).

Totusi, aceste gaze, foarte corozive si inhibitoare ale fermentatiei, se obtin in cantitate

foarte mica la fermentatia deseurilor biologice « normale ». La utilizarea biogazului in

motoare pe gaz, nu este in mod normal necesara epurarea gazelor.

Tabel nr. 6.2

Impartirea concentratiilor principalilor constituenti ai biogazului format prin fermentarea metanica a deseurilor de biomasa

Biogazul poate cunoaste, cu prioritate, toate formele de valorificare energetica ale unui combustibil gazos, cunoscand combustia in cazan pentru producerea de caldura (pentru incalzire, apa calda sanitara, retea de vapori), combustia in grupuri electrogene pentru transformarea in energie electrica si combustia in motoare cu explozie pentru transformarea in energie mecanica (motopompe, vehicule, automobile). Producerea caldurii sau a electricitatii sunt forme de valorificare clasica.

Gestionarea biogazului de la o depozitare controlata reprezinta o sursa de energie valorificabila in conditii tehnice si economice cunoscute, daca zacamantul este evaluat la nivelul unei cantitati de biogaz suficiente de a fi colectate pentru o perioada mai indelungata.

Gestiunea biogazului este un aspect important al reducerii impactului asupra mediului intrucat biogazul este o sursa importanta de poluare (mirosuri, risc de explozie, toxicitate), iar metodologia de constructie a unitatilor de tratare a biogazului va trebui sa tina seama de aceaste aspecte.

Zona teoretica de influenta a unui put de gaz

Conductele de colectare a gazului

Conductele de colectare a gazului unesc elementele de colectare a gazului cu locurile (statiile) de colectare a gazului.Conductele de colectare se pot conecta flexibil de putul de gaz, deoarece in aceste sectoare ne putem astepta la depuneri de deseuri. La locurile de racordare se

gasesc adesea instalatii de colectare a probelor si de inchidere.

Conductele de colectare a gazului nu trebuie sa fie sub 100 mm, iar viteza de curgere a gazului nu trebuie sa depaseasca 10 m/s. Pentru protectia impotriva punctelor de legatura mai profunde, unde se pot face depuneri si condensul de gaz se poate aduna, legaturile de colectare subterane nu trebuie instalate sub o panta de 5%.

Puncte de colectare a gazului

In punctele de colectare a gazului se intalnesc conductele de colectare. Aici se instaleaza de obicei armaturi de reglare (presiune, debit volumic) si se aseaza echipamente de masurare si supraveghere. Daca punctul de colectare se plaseaza in punctul relativ de adancime al conductelor de colectare aferente, se poate duce catre un centru condens de gaz din sistemul de legaturi. Etanseitatea la gaz a sistemului la aceeasi eliberare de condens se obtine prin constructii de conducte scufundate, asemanatoare sifoanelor.

Arderea gazului din deponie

Daca valorificarea gazului de la rampa de depozitare nu este posibila, acesta trebuie descompus, prin ardere la temperaturi inalte de aproximativ 1.200 °C, in partile sale componente netoxice. Astfel sunt distruse lanturi lungi de legaturi toxice. In plus, prin ardere este inlaturat metanul, un important gaz de sera.

6.3 Solutii de inchidere finala

Inchiderea si post- inchiderea

Intr- un sistem reglementat, pentru obtinerea autorizatiei de exploatare a depozitului de deseuri este necesara si alegerea unei solutii de inchidere precum si omonitorizare post- inchidere a depozitului de deseuri.

Planificarea inchiderii si post- inchiderii sunt noutati in tarile in curs de dezvoltare totusi, acestea sunt faze foarte importante in gospodarirea unui depozit de deseuri menajere prin alegerea unei solutii optime de inchidere riscurile de poluare a mediului sunt reduse la minim impreuna cu monitorizarea post- inchidere a factorilor de mediu, ele trebuind incluse in mod explicit in proiectarea depozitului.

Operatiunile de inchidere si post- inchidere cuprind: etansarea si aplicarea invelisului final de acoperire, pentru acoperirea finala a depozitului dupa incetarea exploatarii acesteia se foloseste un strat de argila si / sau de material sintetic.

Deasupra acestuia se aplica un strat de sol si ulterior se poate planta vegetatie, pentru combaterea eroziunii si imbunatatirea esteticii amplasamentului.

Invelisul final de acoperire trebuie aplicat pentru a minimiza patrunderea precipitatiilor in depozit prin marirea scurgerii de suprafata si devierea sa din amplasament.

La depozitele de deseuri dirijate la care acoperirea cu argila sau materiale sintetice nu sunt o optiune, depozitul poate fi acoperit cu sol compactat prin trecerea repetata a ruloului lestat sau a compactorului, in acest caz sunt foarte importante nivelarea si drenajul pentru devierea precipitatiilor. Sunt importante de asemenea invelisul si alte tehnici care necesita costuri reduse pentru combaterea eroziunii.

Stratul de recultivare

Ca strat de recultivare este definit stratul de acoperire de la etansarea de

suprafata. Acest strat este expus intemperiilor si contine plantele dintr-o deponie verde.

Stratul de recultivare este imbogatit in stratul superior (cca. 20-30 cm) prin adausul de

.pamant vegetal. bogat in humus sau de compost, bogat in substante hranitoare.

La alegerea solului pentru stratul de recultivare trebuie tinut cont ca in stratul

superior al sistemului de etansare de suprafata, in prim-plan se afla gospodarirea apei.

Apa din precipitatii infiltrata trebuie sa fie acumulata si redata mediului prin

evapotranspiratia plantelor. Astfel, stratul de recultivare trebuie structurat in asa fel incat sa permita patrunderea radacinilor prin sol si deci a cresterii plantelor, necesara pentru mentinerea unei .capacitati agricole. (= functia distribuirii granulatiei, respectiv tipul de sol) suficiente, care sa fie disponibila pentru plante.

Tipurile de sol adecvate sunt soluri formate din :

nisipuri argiloase;

nisipuri slab lutoase;

lut argilos.

Capacitatea agricola utila (capacitatea de retinere a apei) a spatiului efectiv pentru radacina contine la aceste soluri CF cca. 140 pana la 275 mm.

Un alt criteriu important la alegerea solului pentru stratul de recultivare este

stabilitatea la eroziune (deosebit de importanta inainte de inverzire). O buna protectie

impotriva eroziunii suprafetei argiloase se face prin stabilizarea compostului biologic si

din deseuri verzi, printr-o .ancorare. respectiv .armare. in zona superioara a solului (ca.

10 - 15 cm).

Dimensiuni in milimetri :

Sectiune transversala intr- un strat de impermeabilizare a acoperirii finale a depozitelor controlate de deseuri(SR 13 399)

1 Strat de sol vegetal

2 Strat drenant ape meteorice

3 Geomembrana rugoasa

4 Argila

5 Strat filtrant gaze de fermentare

6 Geotextil

7 Corp depozit

Grosimile minime ale straturilor de sol care trebuie create, capabile de penetrare

(suplimentar bariere pentru radacina) se orienteaza in functie de plantele prevazute sau

a utilizarii ulterioare: iarba si buruieni 30 cm; arbusti 50 cm; copaci 150 cm.

Plantarea suprafetei deponiei

Functia plantarii in cadrul unui concept de etansare de suprafata consta in :

impiedicarea eroziunii solului;

captarea si evaporarea apei din precipitatii prin interceptie (peliculizarea suprafetei plantelor), regolirea spatiului de la radacina umplut in perioadele de precipitatii, respectiv a porilor solului, prin transpiratie la suprafata frunzelor.

Acoperirea cu verdeata, respectiv plantarea, trebuie sa fie constituita dintr-o comunitate vegetala formata din copaci, arbusti, buruieni si ierburi cu radacina aeriana si semiaeriana.

Grosimea stratului de recultivare trebuie adaptata adancimii radacinilor.

Prin cerinta amintita mai sus, este posibila o penetrare intensiva si cuprinzatoare

a radacinii in etaje (convenabila pentru gospodarirea apei din sol), ca si un acoperis in

mai multe straturi (calea optima de interceptie si transpiratie).

Coniferele, datorita suprafetei lor constante de-a lungul intregului an, sunt

superioare foioaselor, in ceea ce priveste performantele in interceptare si transpiratie.

Stabilitatea copacilor mai inalti trebuie evaluata tinand cont de caracteristicile stratului primar de etansare de suprafata (de ex. banda izolanta de plastic).

1       Acoperire finala depozit

2       Corp depozit

3       Baza depozit

4       Sant de garda

5       Puturi pentru colectare gaze de fermentare

6       Retea de coletare gaze de fermentare

7       Spre gazometru

Fig. : SR 13 339, Schema generala unui depozit controlat de deseuri urbane

Monitorizarea scurgerilor si gospodarirea gazelor

Producerea de scurgeri si de gaze va continua mult timp dupa incetarea exploatarii depozitului. Asadar, sistemele trebuie mentinute pe perioada mantionata in reglementari sau pana cand testele de monitorizare ale emisiilor de scurgeri si de gaze arata ca, cantitatea si / sau compozitia lor au evoluat pana la nivele acceptabile.

Aceste programe de monitorizare a factorilor de mediu pot reduce semnificativ riscurile de aparitie a poluarii mediului, poluare ce poate fi provocata de scurgerile ce pot sa apara din depozit dar si de emisii de gaze din depozit. Aceste sisteme contribuie si la reducerea riscului pe termen lung si la economii decurgand din evitarea remedierii unui posibil accident.

Monitorizarea apelor subterane si de suprafata

Aceste programe sunt necesare in general la depozitele de deseuri in cursul perioadei post- inchidere. Aceste programe de monitorizare pot asigura o avertizare timpurie a unei potentiale poluari, ce poate fi provocata de scurgerile de la depozit, dand astfel posibilitatea interventiei in timp util.

Restrictii de folosire a terenului din amplasament

Terenul si depozitul de deseuri dupa o monitorizare a factorilor de mediu si dupa ce terenul a fost cultivat cu vegetatie, trebuie reanalizata situatia factorilor de mediu si ulterior reanalizarii trebuie determinate utilizarile viitoare ale terenului.

In zonele cu densitate mare a populatiei si cu suprafete disponibile limitate, fostele amplasamente pentru depozitele de deseuri sunt folosite adesea pentru destinatii secundare, de obicei pentru agrement, in unele cazuri aceste amplasamente pot fi pavate si folosite pentru dezvoltari comerciale sau industriale.

6.4 Stabilitatea generala a depozitului

Stabilitatea taluzelor digului de inchidere

Calculul stabilitatii taluzurilor si a fundatiei depozitelor fac parte din verificarea stabilitatii generale a acestora.

Factorii care influenteaza metodele de calcul pentru verificarea stabilitatii generale a haldelor sunt:

-tipul, inaltimea si modul de realizare a haldei;

-conditiile amplasamentului;

-caracteristicile geo-mecanice ale deseurilor depozitate, a materialelor folosite in constructia barajelor de amorsare si de inaltare, modul de punere in opera si de determinare a caracteristicilor de calcul in conditii de laborator si teren;

-conditii de risc la rupere, impuse de folosintele din zona amplasamentului haldei.

METODE DE ANALIZA A STABILITATII TALUZURILOR SI FUNDATIILOR DEPOZITELOR

1. METODA SUPRAFETEI DE ALUNECARE

Principiul metodei consta in admiterea alunecarii unei portiuni a masivului de material, prin formarea unei suprafete de alunecare definite in studiul echilibrului acestei portiuni sub actiunea fortelor exterioare in momentul declansarii miscarii.

Ipoteza suprafetelor de alunecare de forma unei spirale logaritmice, conduce la solutii analitice si calcule laborioase. Ca urmare, cel mai frecvent se foloseste suprafata de alunecare circular – cilindrica.

METODA EFORTURILOR UNITARE

Aceste metode calculeaza distributia eforturilor in diferite conditii de incarcare . Limita de siguranta este apreciata prin compararea eforturilor unitare la forfecare calculate pe suprafata analizata referitoare la forfecare. Determinarea efortului unitar se bazeaza pe diferite ipoteze privind relatia efort – deformatie ca: teoria elasticitatii, teoria starii elasto – plastice si foloseste diverse tehnici de calcul ca de exemplu: metode grafice, tehnici de calcul aproximativ, cu diferente finite sau elemente finite etc.

In calculele de verificare a stabilitatii generale a haldelor si la baraje de formare a acestora s-au utilizat metodele Fellenius si Bishop simplificata si metoda taluzului infinit.

METODA FELLENIUS

In aceasta metoda se presupune ca suprafata de cedare este circulara, cu centrul in O si cu raza R. Masa de pamant (ABCD) de deasupra suprafetei de cedare aleasa (AC) este impartita pe verticala intr-o serie de fasii de grosime b. Baza fiecarei fasii se presupune a fi o dreapta, inclinarea fata de orizontala este a si inaltimea masurata din centrul dreptei este h. ~n aceasta ipoteza, greutatea proprie W a unei fasii oarecare se descompune in punctul de intersetie cu suprafata de alunecare intr-o forta tangentiala DT si o forta normala DN.

Fortele tangentiale DT tind sa produca alunecarea, fortele de frecare DN tg f si de coeziune c Dl, sa mentina echilibrul (f este unghiul de taiere, c este coeziunea terenului supus alunecarii, iar Dl este lungimea arcului de cerc corespunzator fasiei).

RsinOC

Schema de calcul a stabilitatii taluzelor

prin metoda FELLENIUS

D

R                       b C

h

A         B l

Coeficientul de siguranta este definit ca raportul intre momentul fortelor tangential active, din toate fasiile, in raport cu centrul cercului de alunecare considerat:

sau ca raportul dintre rezistentele la forfecare disponibile (t_f ) si rezistenta la forfecare (t_m ) mobilizata pentru a mentine conditia de echilibru limitata:

unde:

W = greutatea feliei elementare;

a_I = unghiul intre directia verticala si raza care trece prin fundul feliei;

l_I = lungimea fundului feliei.

CAPITOLUL 7

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Aspecte generale privind impactul asupra mediului

Este bine cunoscut faptul ca orice activitate antropica are o gama larga de implicatii care se pot resimti in cele mai diverse domenii. In general, trebuie sa se tina cont de totalitatea implicatiilor, deoarece efectele indirecte pot sa le depaseasca din punct de vedere al importantei pe cele directe.

Necesitatea studierii si evaluarii impactului produs asupra mediului de o activitate antropica, este justificata prin trei categorii mari de argumente:

initierea in timp util a unor activitati menite sa reduca efectele negative colaterale determinate de activitatea desfasurata;

evaluarea obiectiva a tuturor posibilitatilor, pentru selectarea variantei optime;

necesitatea implicarii populatiei in procesele de promovare a unor activitati sau proiecte care le vor influenta viata;

Studiul de impact de mediu urmareste investigarea stiintifica a efectelor complexe ce ar rezulta din promovarea unei activitati, fie asupra mediului in general fie asupra factorului social, cultural, economic si politic.

Studiul de impact va urmari, deci, efectele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect. Aceasta analiza, dar si analiza contextului in care se va desfasura activitatea vor permite identificarea, estimarea si apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determina. Pe baza evaluarii efectelor, se formuleaza o gama larga de actiuni si masuri menite sa contracareze efectele negative si sa le dezvolte pe cele pozitive.

Datorita factorilor implicati, studiul de impact nu se realizeaza printr- o simpla parcurgere secventiala a etapelor specifice: analiza, identificare, evaluare si proiectare de actiuni, ci printr- un proces continuu, in care unele etape se repeta in noi conditii.

Foarte importanta pentru studiul de impact este comunicarea datelor obtinute, avand drept obiectiv furnizarea unor informatii utile, studiul trebuie sa identifice potentiali poluatori. Impactul asupra apelor

Legislatia din domeniul deseurilor

In Catalogul european al tipurilor deseurilor, apei de infiltratie i se atribuie

numarul de identificare 19 07 01.

In bibliografia care insoteste introducerea Catalogului gasim ca indiciu pentru

procedeele de salubrizare a apelor de infiltratie de la rampa, ca solutie preferabila

indepartarea in instalatii de tratare chimico-fizice. Conform legii romanesti privind deseurile Nr. 426 din 18 iulie 2001 (care ii confera Ordonantei de urgenta 78/2000 putere de lege), apa de infiltratie de la rampe este deseu periculos si deci trebuie ordonat conform criteriilor din anexele IC pana la IE.

Apa de infiltratie este astfel apa reziduala si in acelasi timp “deseu care trebuie

supravegheat in mod special”. Pentru captarea apei reziduale tratate, legislatia privind apa spune ca aici cerintele trebuie puse prin prescriptiile pentru protectia apelor.

Din punct de vedere fizic masa deseurilor permite patrunderea si circulatia apei din precipitatii in interiorul sau, precum si antrenarea substantelor aflate in solutie.

Deseurile retin o parte din apa, iar din procesele chimice si biologice care au loc in interiorul depozitului rezulta compusi de natura si complexitate variata, mai mult sau mai putin solubili in apa.

In consecinta, in raport cu apa ca factor de mediu, masa deseurilor din depozit poate fi considerata ca avand un dublu comportament:

de mediu permeabil si filtrant, care permite trecerea apei, dar retine in acelasi timp o parte din lichide si substantele dizolvate in acestea;

de sursa de poluare deoarece, traversand masa de deseuri apa antreneaza cu sine in profunzime pana la panza de apa freatica substantele solubile continute in deseuri sau rezultate din descompunerea acestora.

Ca urmare a acestui comportament, din depozitul de deseuri care trebuie considerat drept un “bioreactor” rezulta levigatul.

Levigatul nu este altceva decat o apa uzata in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor, precum si de cantitatea de apa ce percoleaza depozitul.

Pe masura ce cantitatea de deseuri depozitate creste, tipurile de deseuri depozitate variaza in prezenta unor conditii de umiditate satisfacatoare si a unei temperaturi mai ridicate este facilitat procesul de fermentare si de mineralizare.

Din datele experimentale rezultate in cazul altor depozite de dseuri menajere rezulta un domeniu foarte larg de variatie a caracteristicilor levigatului.

In conditiile depozitului proiectat si in conformitate cu datele climatice caracteristice zonei, rezulta ca valoarea maxima de precipitatii ce se poate infiltra prin masa de deseuri este de aproximativ 500mm annual.

Din aceasta cantitate o parte va fi retinuta ca umiditate, respectiv mediu de reactie in deseuri, iar restul se va infiltra pana la baza depozitului, antrenand cu sine produsi poluanti.

Formarea levigatului va fi specifica anotimpurilor umede si calde si va fi redusa sau chiar absenta in perioadele secetoase- anii cu precipitatii sub 300mm- si in anotimpul cald cand la nivelul solului se inregistreaza deficit de umiditate.

Caracterul de variabilitate va fi evident si in compozitia levigatului care, in functie de cantitatea de apa ce va percola depozitul, va avea incarcatura organica exprimata ca CBO ₅de ordinul zecilor de mii de mg/l sau doar de ordinul sutelor de mg/l. O situatie identica se va evidentia in cazul substantelor minerale dizolvate in levigat.

Pentru a reduce cantitatea de levigat ce se produce prin infiltrarea in deseuri a apelor provenite din precipitatii, respectiv riscul de poluare dar si cheltuielile de investitii si exploatare, se recomanda utilizarea etapizata a suprafetei depozitului, prin impartirea in compartimente acaror amenajare se va realiza treptat.

Pentru a impiedica patrunderea in panza de apa freatica a levigatului depozitul este impermeabilizat conform STAS SR-13343-1-1996.

Pentru colectarea apei (levigatului) infiltrate pana la baza depozitului este prevazuta o retea de drenaj care debuseaza spre un bazin subteran in care este colectata deasemenea si apa preluata de canalul de garda, apoi levigatul este preluat de catre statia de epurare a depozitului.

Solutia de impermeabilizare si drenaj a depozitului ridica urmatoarele probleme tehnice de proiectare, executie si exploatare:

modul in care este indicat a se face impermeabilizarea: treptat pentru fiecare compartiment in parte sau dintr- o data pentru intreg depozitul. In cazul impermeabilizarii intregului depozit trebuie stabilit modul de realizare a digurilor de compartimentare astfel incat sa nu se deterioreze geomembrana sau stratul de argila.

dimensionarea impune luarea in considerare a efectelor unor situatii deosebite- ploi abundente, de durata, alternand cu perioade secetoase- precum si a faptului ca suprafata depozitului va creste treptat. In plus spre bazinul subteran vor fi orientate si alte categorii de ape uzate ce se vor produce in cadrul depozitului- de la grupuri sanitare, de la spalarea autogunoierelor, de la rampele de spalare.

Pentru perioadele secetoase cand levigatul este foarte incarcat in poluanti exista alternativa redistribuirii lui pe suprafata depozitului.

O asemenea practica grabeste procesul de mineralizare si totodata reduce cantitatea de levigat din depozit atat prin evaporare cat si prin retinerea sa ca apa de reactie in masa de deseuri.

Protectia apelor de suprafata- respectiv raul Vedea- este asigurata prin distanta fata de albia majora de aproximativ 1.5 km, precum si prin faptul ca amplasamentul este situat intr- o zona care nu prezinta risc de inundatii.

De asemenea, prin protejarea de poluare a panzei de apa freatica ce are legatura cu albia raului, se vor mentine si caracteristicile calitative ale apei acesteia.

Proiectul propus a luat in calcul si situatiile deosebite ce pot apare la executia depozitului, la exploatare precum si dupa inchidere, astfel sunt respectate normele prevazute de legislatia in vigoare pentru a reduce la minim riscul poluarii mediului inconjurator acesta fiind scopul principal in executia depozitului sanitar de deseuri menajere.

In ceea ce priveste riscul poluarii apelor de suprafata, dar si apele subterane acesta este redus la minim datorita solutiilor tehnice propuse: impermeabilizare conform standardelor in vigoare cu plietilena de inalta densitate (HDPE), executia unui sistem de drenaj care sacolecteze apele provenite din precipitatii si a levigatului.

Statia de epurare aleasa, PALL Rochem cu osmoza inversa prezinta avantajul de a returna in mediul inconjurator apa conventional curata, riscul poluarii fiind redus la minim.

In concluzie amplasamentul ales si solutiile tehnice propuse sunt in masura sa elimine riscurile de poluare a apei subterane si de suprafata, inclusiv cele de periclitare a folosintelor acestor resurse.

Impactul asupra calitatii aerului

Depoziul proiectat poate fi o sursa de poluare aerului prin:

emisia in atmosfera a gazului de fermentare rezultat in cursulprocesului de descompunere a deseurilor;

antrenarea de catre curentii de aer a particulelor produse in cursul operatiilor de descarcare, nivelare si compactare a deseurilor;

gazele provenite de la utilajele care transporta deseurile precum si de la utilajele care compacteaza deseurile;

Procesul de mineralizare a deseurilor este insotit si de emisia unor compusi gazosi care reprezinta gazul de fermentare.

Compozitia gazului de fermentare degajat de depozit este:

metan (CH4): 50-60 % ;

dioxid de carbon (CO2): 40- 45 % ;

hidrogen sulfurat (H2S): 50- 3000 mg/mc ;

hidrocarburi clorurate: 5- 300 mg/mc ;

Cantitatea medie de gaz estimata a se produce este de aproximativ 10 mc/t deseu depozitat.

Pe masura imbatranirii depozitului cantitatea de gaz va fi in descrestere continua astfel ca dupa 10 ani de la depozitare cantitatea de gaz emisa de depozit va fi de aproximativ 5 mc/t.

Emisia gazului de fermentare in atmosfera va fi sesizata prin prezenta unor mirosuri caracteristice datorate in principal compusilor de sulf, mercaptani si a unor hidrocarburi aromatice.

In general, gazul de fermentare nu este toxic prin componentii sai pana la a afecta sanatatea omului sau a altor forme de viata. In situatii speciale el poate deveni periculos prin acumularea sub forma de pungi de gaze.

Noxa cel mai frecvent incriminata in legatura cu gazele de descompunere a deseurilor este mirosul neplacut datorat unor componente precum hidrogenul sulfurat si mercaptanii.

In afara emisiilor de gaze, in atmosfera din jurul depozitului se vor semnala suspensii si pulberi sedimentabile datorate circulatiei autovehiculelor ce transporta deseurile catre depozit, dar si datorita manevrarii deseurilor din depozit.

Deasemenea, daca nu este efectuata acoperirea zilnica vantul si curentii de aer pot antrena materialele usoare de pe suprafata depozitului.

Din punct de vedere al disconfortului produs populatiei prin mirosuri neplacute se estimeaza ca acesta va fi eventual sesizabil doar in perioadele cand vantul bate dinspre nord- est si aceasta numai daca exploatarea depozitului va fi necorespunzatoare adica daca nu se vor realiza acoperirile zilnice.

Valea raului Vedea ce se interpune intre zona locuita si amplasament este un element de diminuare a acestui risc datorita curentului de vale pe care il creeaza, dar si datorita vegetatiei existente in zona albiei majore.

Gazele rezultate din descompunerea deseurilor prin continutul lor de metan si dioxid de carbon sunt incriminate a contribui, alaturi de emisiile proceselor industriale la producerea gazelor cu efect de sera.

In acest context global, dar mai ales datorita necesitatii de reducere a riscului de explozii sau incendii depozitul proiectat este prevazut cu o solutie de evacuare controlata a gazelor ce rezulta din descompunerea deseurilor.

Poluarea aerului cu suspensii anternate de vant va fi un fenomen pasager daca sunt respectate acoperirile periodice a deseurilor depozitate.

Respectarea tehnologiilor de exploatare pe compartimente si acoperirile periodice sunt masurile adoptate pentru reducerea riscului de poluare a aerului cu pulberi si suspensii.

Impactul asupra solului, florei si faunei

Forma de impact asupra solului imbraca mai multe aspecte incepand cu schimbarea folosintei terenului- care este folosit ca pasune- si continuand cu riscurile de poluare accidentale din timpul executiei si exploatarii depozitului, tasarile ce apar datorita executiei depozitului sau in timpul exploatarii datorita compactarii deseurilor cu ajutorul buldozerelor.

Aceste aspecte sunt avute in vedere si sunt luate masuri de reducere la minim a efectelor negative asupra solului.

Practic depozitul de deseuri va fi un santier in activitate continua a carui durata de functionareva depasi 20 de ani, astfel calitatea solului poate fi afectata intr- o oarecare masura.

Se estimeaza aparitia unor efecte negative asupra elementelor de flora constand in eliminarea unui numar de indivizi din speciile care in prezent reprezinta invelisul vegetal al

amplasamentului.

Se estimeaza de asemenea, o influenta negativa asupra biotopului unor rozatoare de camp care si- au construit adaposturi in peretii vaii care constituie amplasamentul propus.

Este probabila si o schimbare in componenta floristica si faunistica a zonelor inconjuratoare constand in cresterea ponderii unor specii ruderale si atragerea in zona a unor specii de pasari precum ciorile sau pescarusii si inmultirea rozatoarelor.

Aceste schimbari nu vor determina insa disparitia nici uneia din speciile existente si nici alte efecte secundare cu caracter definitiv asupra florei si faunei.

Impactul asupra asezarilor umane, cailor de comunicatie si peisajului

Viitorul depozit sanitar de deseuri menajere nu va afecta calitatea mediului in asezarile umane din vecinatate datorita respectarii distantelor de amplasare.

Elementele de disconfort pe care le genereaza de obicei un depozit de deseuri menajere- mirosurile, modificarile de peisaj, zgomotul si vibratiile provenite de la eutogunoiere si buldozere- nu vor fi sesizabile in zonele locuite. Este insa probabila sesizarea lor partiala de la nivelul drumului judetean Alexandria- Laceni.

De aceea, crearea unei perdele vegetale de protectie care sa ecraneze depozitul este solutia optima pentru eliminarea disconfortului vizual.

Impactul economico- social

Realizarea noului depozit sanitar de deseuri menajere precum si exploatarea lui va duce la crearea de noi locuri de munca. De asemenea se vor crea conditii pentru refacerea ecologica a actualei zone de depozitare a deseurilor menajere si la ridicarea standardului de viata prin introducerea colectarii selective si a europubelelor, reducandu-se riscul poluarii zonelor din cartierele de blocuri unde sunt colectate deseurile.

In afara acestor efecte pozitive este de mentionat si un impact economic negativ asupra populatiei si anume cresterea taxei de salubritate ce va trebui suportata pentru activitatea de colectare/ depozitare ce se va desfasura la alt nivel decat in prezent.

Matricea efectelor asupra mediului incojurator generate de constructia de pozitului de deseuri.

Pentru realizarea matricii au fost considerate urmatoarele nivele de manifestare a impactului asupra mediului:

impact absent- valoarea 0;

impact neglijabil- valoarea 1;

impact mediu- valoarea 2;

impact puternic- valoarea 3;

Tabel nr 7.1

Matricea efectelor generate de constructia depozitului de deseuri menajere

In urma insumarii efectelor produse de constructia depozitului de deseuri a rezultat un raport de + 18/ -7, ceea ce confirma posibilitatea realizarii proiectului, cu riscuri asupra mediului inconjurator si asupra sanatatii populatiei reduse la minim.

Riscuri de accidente

Accidentele a caror aparitie poate fi apreciata drept posibila in cazul depozitului sunt:

incendii;

distrugerea integritatii sistemului de impermeabilizare;

colmatarea sistemului de drenaj si de colectare a apei;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

Tabel nr.7.2

Grila de evaluare a efectelor asupra mediului generate de depozitul de deseuri

Nivele de manifestare a impactului: - impact neglijabil; impact mediu ; impact important.

25.2.3.4. Cerinte standardizate privind monitorizarea deponiilor

Directiva 31/1999/CE impune cerinte pentru procesul de masurare si monitorizare in timpul functionarii si in timpul fazei de ingrijire ulterioara, dupa inchiderea deponiei. Prin masurile de supraveghere si control trebuie sa se asigure

ca sunt acceptate deseurile pentru depozitare daca respecta criteriile stabilite pentru fiecare clasa de deponie;

ca procesele de la deponie se desfasoara asa cum trebuie;

ca sistemele de protejare a mediului functioneaza conform proiectului;

ca sunt indeplinite cerintele pentru autorizarea functionarii deponiei.

In faza de functionare si de intretinere ulterioara trebuie verificate si analizate:

datele meteorologice; (cantitate de precipitatii, temperatura, directia si viteza vantului, evaporare si umiditatea aerului);

datele privind emisiile (supravegherea apei de infiltratii, de suprafata si a gazului de la deponie) .

debit volumetric si compozitie chimica ;

datele privind apa freatica (nivelul piezometric al apei freatice si compozitia chimica).

Recomandari in vederea reducerii impactului asupra mediului

Pentru orice actiune antropica mediul inconjurator are de suferit intr- o masura mai mica sau mai mare, de aceea tot omul trebuie sa fie acela care promoveaza o politica de mediu sanatoasa, tot prin activitatile desfasurate de catre om impactul generat asupra mediului trebuie redus la minim si daca este posibil suprimat.

Un depozit de deseuri menajere, este o constructie in sine care din faza de constructie poate genera efecte negative asupra mediului, ulterior intrand in exploatare depozitul trebuie monitorizat pentru ca din momentul depozitarii deseurilor riscurilor initiale li se adauga o serie noua de potentiali poluatori.

In timpul executiei prin respectarea stricta a conditiilor de lucru nu se poate vorbi de un risc major asupra mediului inconjurator. Pe perioada exploatarii respectarea sarcinilor trasate face ca depozitul sa nu reprezinte un pericol, decat in caz de accident.

In urma recomandarilor in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator un depozit sanitar de deseuri menajere trebuie monitorizat in ceea ce priveste poluarea mediului incepand din faza de executie, apoi exploatare si dupa inchidere.

Pentru reducerea la minim a efectelor negative ce pot fi generate de constructia si exploatarea depozitului sanitar de deseuri menajere au fost luate o serie de masuri tehnice acestea fiind:

etansarea bazei si peretilor laterali;

sistem de drenaj pentru colectarea apei infiltrate prin depozit;

canal perimetral de garda;

sistem de evacuare controlata a gazelor;

imprejmuirea terenului afectat investitiei;

utilitati:drum de acces,alimentare cu energie electrica;

foraje de monitorizare a calitatii apei subterane.

Exploatarea compartimetata a depozitului etapizeaza costurile de investitie si durata de amenajare, reduce volumul de noxe pentru mediu prin existenta unei suprafete mai mici data in exploatare, suprafata de infiltrare a apei este mai mica respectiv cantitatile de gaze emanate sunt mai reduse.

Bariere de protectie a solului, apei si aerului

In tehnica moderna a deponiilor a fost accentuata in ultimii ani notiunea de

concept multibariera., prin care constructorul nu se bazeaza pe o singura bariera

impotriva transferului de substante intre corpul de deseu si mediu. Luand in considerare

toate fazele de functionare ale deponiei trebuie elaborat un sistem care sa asigure pe termen lung combatarea emisiilor in stare lichida, solida si gazoasa.

Ca o prima bariera sunt considerate chiar proprietatile deseului insusi prin care se

impiedica emisiile. Astel, printr-o pretratare mecanico-biologica a deseului rezidual, pot

fi reduse considerabil densitatea si formarea gazelor in corpul de deseu. Apoi, la o

permeabilitate foarte redusa a corpului deseului, procesele de scurgere prin apa de

infiltratii nu mai sunt posibile.

Deoarece formarea gazelor este diminuata mult prin reducerea partii organice realizata in tratarea mecanico-biologica, substantele organice si gazul de la deponie,

daunator climei, nu mai pot ajunge in atmosfera. Bariera .proprietati ale deseului.

reduce deja considerabil emisiile.

O a doua bariera este reprezentata de izolarea tehnica a bazei deponiei. Functia

sa trebuie indeplinita in principal in faza de functionare si pana la 50 de ani dupa

inchiderea acesteia. Prin izolarea tehnica, impreuna cu sistemul de la baza de evacuare

a apei (drenaj), apa de infiltratii este colectata in intervalul de timp in care se produce.

Printr-o izolare de suprafata dupa incetarea functionarii se ajunge la o diminuare

puternica a apelor de infiltratii de la deponie. In izolarea de suprafata poate fi integrat si un sistem de colectare a gazului de la deponie.

Cea mai importanta bariera pe termen lung este reprezentata de bariera geologica sau tehnica. Aici sunt evaluate capacitatile subsolului deponiei de a retine si stoca substantele toxice. Criteriile de evaluare sunt

- Gradul de permeabilitate (transport convectiv al substantelor)

- capacitatea reactiva a substantelor daunatoare (capacitatea de interschimbare de cationi sau de levigare).

Eficacitatea acestei bariere devine relevanta de-abia dupa distrugerea izolarilor tehnice (de ex. dupa 100 de ani de la constructie).

CAPITOLUL 8

CONCLUZII

Depozitele de deseuri menajere constiutie parte integranta a sistemului de gospodarire a deseurilor solide orasenesti.

Atunci cand sunt proiectate cu atentie si cu respectarea reglementarilor in vigoare si atunci cand sunt bine gospodarite in contextul infrastructurii locale existente, si a resurselor disponibile, depozitele de deseuri menajere pot oferi o eliminare sigura si eficienta din punct de vedere economic a deseurilor solide orasenesti.

Cu toate acestea depozitele de deseuri nu trebuie tratate ca un panaceu pentru toate problemele generate de gospodarirea deseurilor.

Depozitele de deseuri nu sunt destinate pentru eliminarea obisnuita a deseurilor industriale sau periculoase, a uleiurilor uzate sau a altor deseuri cu regim special.

Daca depozitele sunt exploatate in afara limitelor la care au fost proiectate acestea pot deveni pericole pentru mediu si sanatatea populatiei, putand deci esua ca orice sistem tehnologic.

Aceasta nereusita poate avea consecinte severe pentru sanatatea umana si pentru mediu, avand in vedere ca un depozit de deseuri poate sa degenereze intr- un depozit potential toxic.

Un sistem integrat de gospodarire a deseurilor solide orasenesti poate sa clasifice intr- o anumita ordine de prioritati diferite optiuni de gospodarire a deseurilor si anume mnimizarea cantitatii de deseuri, reutilizarea, reciclarea materialelor, compostarea, incinerarea si depozitarea in depozite controlate de deseuri menajere.

Minimizarea deseurilor sau reducerea la sursa este destinata sa diminueze cantitatea si potentialul toxic al deseurilor solide orasenesti, aceasta presupune mai putin material tratat in cadrul sistemului de gospodarire a deseurilor dasolide orasenesti, cu un risc semnificativ redus.

Este mai eficient din punct de vedere economic sa se aplice aceste operatiuni in segmentul de generare a deseurilor, astfel se reduce costul de transport al deseurilor catre depozit si este inlaturata dificultatea selectarii materialelor refolosibile din deseurile amestecate in depozit.

Studierea conditiilor naturale si a posibilelor riscuri pentru mediul inconjurator determinate de realizarea noului depozit de deseuri menajere a condus la concluzia ca implementarea acestei investitii pe amplasamentul propus este acceptabila cu conditia respectarii masurilor de protectie recomandate pentru faza de proiectare, dar si recomandarile ce privesc exploatarea propriu- zisa.

Evaluarea in sistem grila a impactului depozitului de deseuri asupra mediului si asupra populatiei confirma posibilitatea realizarii proiectului pe amplasamentul realizat.

Prin pozitia sa, amplasamentul respecta reglementarile in vigoare, iar situatia juridica a terenului este clara acesta aflandu- se in prorietatea Consiliului Municipiului Alexandria.

Amenajarea proiectata cuprinde: impemeabilizarea bazei si a peresilor laterali, drenajul apelor ce percoleaza depozitul, colectarea si drenarea apelor precum si dirijarea acestora catre o statie de epurare din incinta, evacuarea controlata a gazelor de fermentare, exploatarea pe celule.

Elementele mentionate sunt in masura sa diminueze potentialele efecte negative generate de depozit asupra mediului inconjurator.

Deasemenea depozitul va fi echipat cu: foraje de monitorizare a nivelului si calitatii apelor subterane, sursa proprie de alimentare cu apa, racord electric, imprejmuire, poarta prevazuta cu bariera si cantar- bascula, zona de spalare a vehiculelor ce parasesc depozitul, platforma de depozitare a materialelor reciclabile.

In instructiunile de exploatare a depozitului se recomanda includerea sarcinilor de: pastrare a curateniei, dezinsectie, deratizare, monitoring tehnologic si al factorilor de mediu, instruirea personalului tehnic.

Succesul gospodaririi deseurilor solide orasenesti depinde de o finantare si de o legislatie adecvata, precum si de sustinere din partea mediului institutional si administrativ.