Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Inainte de a prezenta subiectul capitolului de fata sa ne reamintim ce este CLIMA si ce este CLIMATOLOGIA.
CLIMA reprezinta SINTEZA PE TERMEN LUNG A MERSULUI CONCRET AL VREMII de la o zi la alta, de la un an ,de la un deceniu, secol, mileniu la altul intr-o localitate, o tara, o zona, un continent sau pe intreg globul (intr-un punct geografic sau intr-o multitudine de puncte geografice).
Clima deci, este un raspuns sintetic obtinut prin medierea valorilor zilnice de observare reala a parametrilor meteorologici; este raspunsul dat de climatologie nevoii celorlalte compartimente ale stiintelor naturii de a se raporta la o anume “stare medie a atmosferei” (stare care, concret, nu exista in realitatea zilnica, din natura, cea traita de fiecare om in mediul sau local si temporal deoarece dinamica aerului impune evolutiei vremii, tendinte, varietate si diversitate). Asa-zisa „stare normala” sau „stare medie a atmosferei”, exprimata prin valori de referinta, provine dintr-un calcul stiintific foarte riguros care ia in considerare siruri lungi de masuratori concrete. De aici intervin multe confuzii si implicit nestapanirea sensului corect al notiunii de CLIMA de catre multi oameni, uneori de inalta tinuta intelectuala.
CLIMATOLOGIA reprezinta, ne amintim, acel compartiment al METEOROLOGIEI care se ocupa de efectuarea, catalogarea, stocarea si prelucrarea datelor zilnice de observare si masurare a parametrilor de star[1]e ai aerului, la suprafata planetei sau la diverse inaltimi in atmosfera, dupa reguli proprii si foarte stricte.
Asadar obiectul cercetarii Climatologiei este foarte concret dar produsul obtinut si care stapaneste din ce in ce mai mult interesul public, este cu totul sintetic. Climatologia dupa ce catalogheaza toate datele observationale le prelucreaza statistic, le introduce in ample operatiuni de sinteza, calculand, mediand, comparand, urmarind bilanturi, raportand valori, etc., subliniem, practicand un sistem statistic riguros.
Produsele obtinute in final sunt cu totul sintetice, greu de perceput de nespecialisti, ele neputandu-se compara cu ceea ce omul percepe zilnic din punct de vedere meteorologic adica cu mersul concret al vremii (desi toate valorile cu care s-a operat climatologic sunt ale acestui mers concret al ei, al vremii) cu care el omul este tentat sa compare orice cifra oferita de informatia climatologica..
Aceasta reluare a definitiilor climei si climatologiei, in introducerea capitolului de fata ni s-a parut necesara tocmai pentru a evita aceeasi atitudine confuza, amintita anterior, si din partea studentilor ecologi.
ZONAREA CLIMATICA a planetei Pamant este un produs sintetic al Climatologiei, produs de mare interes pentru oricare dintre stiintele naturii dar si de mare dificultate in domeniu, pentru ca exista pana acum cel putin 11 clasificari sau zonari globale ale climei planetare de referinta si totusi problema cere ajustari de viitor.
In cursul de fata vom incerca o prezentare cat mai corelativa a acestui produs sintetic climatologic de referinta cu celelalte componente ale naturii locurilor.
Asadar, pe suprafata Pamantului exista o mare varietate de tipuri de climate, care prezinta o repartitie zonala atat in plan orizontal (latitudinal) cat si in plan vertical (altitudinal). Aceasta mare varietate de climate se datoreaza atat factorilor climatogeni[2] cat si factorilor climatici modificatori, fizico-geografici.
In general, climatele[3] principale si subtipurile lor, descrise de
diversi autori, nu se suprapun total zonelor de incalzire diferentiata existente pe suprafata Pamantului; ele coincid insa cu anumite peisaje geografice naturale, in care vegetatia, unul dintre cele mai insemnate elemente ale mediului, arata vadit influenta unui anumit climat caracteristic, fara de care nu ar exista nu ar exista.
Din analiza diferitelor clasificari, rezulta ca, desi nu se suprapun in intregime celor trei mari zone termice planetare bine evidentiate (calda, temperata si rece), cele mai caracteristice elemente ale climatelor fundamentale se afla totusi in cadrul acestor zone. Astfel, exista regiuni supuse influentelor oceanice, continentale, reliefului etc., prezentand, de aceea, anumite particularitati, variante sau nuante, insa si acestea fie se incadreaza intr-o zona termica majora fie fac trecerea spre zona vecina.
Din motive didactice se considera drept ZONE CLIMATICE[4], ZONELE TERMICE MAJORE ale planetei noastre, acestora corespunzandu-le TIPURI CLIMATICE FUNDAMENTALE[5]. Si aceasta, pentru a evidentia cat mai bine caracterele principale ale diferitelor climate si ale subtipurilor lor precum si pentru urmarirea repartitiei geografice a acestora. Este vorba, deci, despre: 1. Zona calda; 2. Zonele temperate; 3. Zonele reci, intre ele situandu-se cele de tranzitie.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate