 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Deoarece exista o multitudine de informatii accesibile pe Web, acestea trebuie organizate. De asemenea, trebuie sa existe instrumente sau programe care sa ajute la a localiza informatia.
Pe World Wide Web sunt disponibile mai multe tipuri de surse de informare si instrumente de cautare. Cele mai importante dintre ele sunt:
Directoare dintr-o colectie generala de resurse pe Internet si WWW, aranjate in functie de subiect;
Motoare de cautare care sunt instrumente ce au capacitatea de cautare in functie de un cuvant cheie;
Instrumente de metacautare care permit accesul la bazele de date;
Bibliotecile virtuale care sunt directoare sau cataloage de subiecte ce contin resurse Web selectate;
Baze de date specializate care contin colectii cuprinzatoare de hiperlink-uri pentru un anumit domeniu sau indexuri ce pot fi cautate si accesibile pe Web;
Cataloage accesibile pe World Wide Web;
Arhive FTP care sunt colectii de fisiere in formate variate disponibile pe Internet.
"Directoarele sunt liste de resurse aranjate ierarhic. Desi sunt facute sa fie parcurse in functie de subiect, in cadrul lor se poate cauta si in functie de un cuvant cheie. Ele difera de motoarele de cautare printr-un lucru destul de important - elementul uman implicat in colectarea si pastrarea informatiilor"[1].
In concluzie, directoarele reprezinta un ghid web in care locatiile web sunt organizate pe subiecte si in cadrul acestora intr-o structura ierarhica. Se porneste de la un subiect general si se ajunge la subiecte cu caracter din ce in ce mai specific si care sunt compilate de catre oameni.
Aceste categorii de cataloage Web functioneaza pe baza aportului uman in structurarea inregistrarilor: redactorii colecteaza adrese Web, le evalueaza continutul, dupa care le sorteaza in categorii adecvate. Acest aspect prezinta avantajul regasirii a numeroase adrese legate de teme generale, intrucat comentariile se rezuma la o scurta redare a continutului, fara a oferi detalii. Dezavantajul consta in greutatea descoperirii unor domenii strict specializate care nu au fost evaluate corect.
Una din modalitatile de gasire a informatiilor este de a "rasfoi" directoarele. Directoarele, sau cataloagele de subiecte, sunt, in mod special, utile celor care isi pun intrebari generale, fiind cele mai bune resurse pentru a gasi informatii despre un anumit subiect.
Directoarele difera unul de altul in principal prin nivelul controlului calitatii cu care sunt organizate. De exemplu, unii manageri de directoare au foarte putin control asupra colectiilor lor, bazandu-se pe cei inscrisi in pagina Web sa adnoteze sau sa decida in legatura cu locul pe care resursa trebuie sa-l ocupe in ierarhia directorului. Alti manageri de directoare sunt mult mai selectivi nu numai in privinta resurselor pe care le includ, dar si in privinta locului pe care paginile trebuie sa il ocupe in ierarhia domeniului respectiv.
De asemenea, exista directoare alcatuite din cele mai populare pagini Web gasite de programe, care numara cate pagini au link-uri la aceste site-uri. Paginile Web populare pot fi diferite de cele calificate ca fiind excelente.
Elementul uman implicat in crearea si intretinerea directoarelor creeaza atat avantaje cat si dezavantaje pentru utilizator. Deoarece directoarele se bazeaza pe oameni pentru a selecta, intretine si actualiza listele de resurse, ele contin mai putine resurse decat bazele de date ale motoarelor de cautare. Acesta poate fi un avantaj mai ales atunci cand se cauta informatii despre o tema generala. In plus, multe directoare evalueaza, adnoteaza, analizeaza si clasifica resursele incluse, ceea ce ajuta la gasirea unor informatii de cea mai inalta calitate, astfel ca majoritatea directoarelor cresc probabilitatea obtinerii unor rezultate relevante.
Exista insa si dezavantaje:
aranjarea ierarhica poate fi arbitrara.
mai putin actualizate decat bazele de date ale motoarelor de cautare.
resursele sunt selectate in mod subiectiv, astfel, ceea ce poate parea o resursa buna pentru cineva, poate fi socotita ca fiind nesatisfacatoare pentru altcineva. De aceea este foarte important ca administratorii directoarelor sa aiba criterii bine stabilite de selectare si evaluare a resurselor.
Cateva dintre cele mai importante directoare de pe World Wide Web sunt:
GALAXY https://www.galaxy.com/
EINET https://www.einet.net
BRITANNICA INTERNET GUIDE https://www.ebig.com
LOOKSMART https://search.looksmart.com/
YAHOO! https://www.yahoo.com
ALTAVISTA https://www.altavista.com
GALAXY
Galaxy este un director ce faciliteaza cautarea pe Internet oferind informatie contextuala relevanta prin integrarea celor mai noi tehnologii cu inteligenta umana. Informatia oferita este analizata de catre specialisti astfel incat sa raspunda in mod relevant cerintelor utilizatorilor. Acestia au abilitatea de a cerceta, clasifica si organiza informatia la un nivel superior.
Categoriile prezente in Galaxy sunt construite pe o structura verticala permitand ca informatiile foarte specializate sa fie regasite cercetand foarte amanuntit categoria respectiva. In timp ce alte directoare ofera despre un anumit subiect milioane de raspunsuri, de cele mai multe ori nerelevante, Galaxy ofera doar trimiteri strict relevante.
Galaxy include categoriile: Afaceri si Comert, Inginerie si tehnologie, Guvernare, Stiinte umaniste, Drept, Medicina, Referinte, Stiinte si Stiinte Sociale. Fiecare categorie este organizata in alte subcategorii: organizatii academice, colectii, grupuri de discutii, organizatii guvernamentale, ghiduri, organizatii non-profit, periodice. Cand se rasfoieste directorul, vor aparea doar titlurile listate sub forma de legaturi, iar cand se utilizeaza cautarea vor aparea si alte informatii adiacente, precum: sumarul, o lista cu cuvintele care apar cel mai des in cadrul documentului, marimea acestuia si locul unde poate fi gasit in cadrul directorului.
Galaxy utilizeaza tehnologia superioara LOGIKA, lider in aplicatiile de cautare pe Internet, care ofera un limbaj de cautare puternic.
https://www.einet.net/
Infiintat in 1994, eiNET este un director original de cautare in mediul Internet a carui misiune este de a oferi informatie contextuala relevanta, integrand tehnologia avansata cu inteligenta umana.
eiNET-ul utilizeaza o echipa de bibliotecari specializati in Internet care cauta pe Internet, localizand si clasificand in functie de calitate continutul informatiilor in vederea introducerii lor in diverse categorii. In prezent eiNET-ul a devenit unul dintre cele mai mari directoare de pe web continand aproape 2.000.000 de listing-uri organizate in 700.000 categorii.
https://search.looksmart.com/
LookSmart este o companie de publicitate si tehnologie care ofera solutii relevante pentru editori, persoane care lucreaza in publicitate si utilizatori. Acesta ofera ocautare tip vertical si unelete web pentru utilizatori, care au posibilitatea de a gasi, salva si distribui articole sau alte tipuri de informatii.
LookSmart contine descrieri utile ale fiecarui site pe care il parcurge si o interfata placuta, care ajuta la concentrarea cautarii.
Modul de cautare cu LookSmart este diferit de cel al altor directoare, deoarece acesta afiseaza cateva nivele de subiecte pe ecran (mai mult de trei), in timp ce celelalte directoare inlocuiesc pagina web apartinand unui subiect regasit cu o alta referitoare la acel subiect.
Exista cateva categorii principale: Orase, Educatie, Hrana, Sanatate, Casa, Finante, Muzica, Recreere, Sport, Stil, Invatamant, Calatorii. Fiecare raspuns contine un titlu (care reprezinta si legatura catre subiect) si o scurta descriere.
Alte facilitati oferite sunt functia Furl.net care permite organizarea, cautarea si distribuirea oricarui link precum si salvarea oricarei pagini in arhiva personala web a fiecarui utilizator. De asemenea, ofera peste 11. 000.000 articole si 3.3000publicatii de ultima ora.
Yahoo! Este cel mai renumit site WWW de tip director existent in prezent, ale carui baze au fost puse in anul 1995 la Universitatea Standford California, de catre doi studenti americani care intentionau sa puna la punct un mecanism software propriu pentru stocarea propriilor liste de locatii Internet.
Din punct de vedere tehnic, Yahoo! Reprezinta un server urias de baze de date ce inglobeaza informatii actualizate in permanenta, din aproape toate domeniile de activitate. Caracteristica esentiala a acestui sit web extrem de popular, este faptul ca poseda zeci, chiar sute de mii de hiperlegaturi corespunzatoare unor adrese de Internet, organizate pe categorii si subcategorii de subiecte.
Yahoo!, in loc sa permita doar cautarea site-urilor pe baza catorva cuvinte cheie, este impartit in 20 categorii ce usureaza practic gasirea informatiilor dorite. Dupa alegerea categoriei dorite, se deschide o alta lista cu alte domenii de unde se pot alege informatii. Prin ingustarea ariei de cautare din aproape in aproape, se vor gasi pagini electronice si site-uri, plus o scurta descriere a acestora.
Cautarea specializata se refera, aici, la persoane (adrese de e-mail), domenii de activitate, stiri, shopping, sport, finante, vreme. De asemenea, in cadrul cautarii avansate se poate alege atat metoda de cautare, cat si aria unde aceasta se va efectua.
Pentru a limita rezultatele, se pot specifica listinguri cu date variind de la o zi pana la trei in urma. Yahoo indexeaza dupa categorie si apoi afiseaza rezultatele. Pentru a scurta timpul de cautare, ar fi bine sa se stabileasca inainte categoria din care face parte subiectul cautat.
AltaVista a fost dezvoltat de catre renumita companie de origine americana Digital Equipment Corporation (DEC), si reprezinta un site Web de tip "robot" avand timpi mici de raspuns, care poate indexa un numar enorm de baze de date de pe reteaua Internet, continand informatii de ultima ora din aproape toate domeniile de activitate.
Directorul AltaVista detine cea mai mare baza de date Web. Informatiile din aceasta baza de date sunt reactualizate periodic, el indexand 10 milioane de pagini zilnic. Cei ce folosesc acest director cunosc insa dezavantajul de genul primirii a foarte multe raspunsuri, deoarece AltaVista catalogheaza fiecare cuvant din fiecare pagina web. Pentru a obtine un numar mai mic de documente si cu un continut adecvat, trebuie specificate cuvintele cheie cu grija.
Precizia domeniului de cautare poate fi stabilita de catre utilizator cu ajutorul a trei niveluri care definesc modalitatea de cautare de la simplu la complex. AltaVista acopera 36 de limbi, oferind functia de traducere a paginilor de Web obtinute, utilizand programe de traducere automata precum Systram.
Cautarea specializata a acestui motor de cautare se refera la imagini, audio, video, directoare, stiri, newsgroups-uri, job-uri, cariera, serviciu de traducere si freemail si poate efectua cautari si in cazul interogarilor complexe, cu ajutorul operatorilor booleeni.
AltaVista convinge prin complexitatea datelor continute si posibilitatile sale extinse de cautare, chiar si in cazul imaginilor. O reproiectare relativ recenta a adus cateva noi facilitati, printre care si aplicatia Photo Finder, care ajuta in cautarea imaginilor in Web, si Family Filter, care filtreaza rezultatele unei interogari.
Altavista combina miliarde de pagini Web, resurse de informatie si multimedia, avand urmatoarele facilitati:
Motoarele de cautare sunt cele mai bune instrumente folosite pentru cautarea informatiilor specifice sau pentru cercetarea unui subiect care are mai multe aspecte, in timp ce directoarele sunt utile pentru regasirea informatiilor generale si a temelor cu o singura fateta. De obicei, atunci cand se doreste regasirea unor informatii despre un subiect foarte detaliat, un motor de cautare este acela care va gasi nu numai cele mai multe informatii.
Chiar daca majoritatea bazelor de date ale motoarelor de cautare incearca sa indexeze intregul Web, fiecare din ele stabileste in mod diferit care pagini sunt relevante pentru cautare. Intr-o baza de date, un document poate ocupa locul 50 in lista, intr-o alta se poate afla pe pozitia intai. Pentru a obtine cele mai relevante documente, utilizatorul trebuie sa se familiarizeze cu mai multe motoare de cautare si cu trasaturile acestora.
Orice motor de cautare are trei elemente majore:
Robotul, care mai este numit paianjen sau vierme (robot, spider sau crawler, in limba engleza) care aduna documentele noi de pe WWW. El parcurge paginile web, le citeste si apoi urmareste legaturile catre alte pagini. Unele pagini isi pot modifica dupa un anumit timp continutul, se pot adauga noi legaturi, iar altele pot disparea definitiv. De aceea, robotii reparcurg dupa un anumit interval de timp site-ul, de obicei o luna sau doua, cautand eventualele schimbari care au intervenit.
Al doilea element al unui motor de cautare are denumirea de index sau catalog. Programul gaseste link-urile atasate acestor documente, le incarca intr-o baza de date si le indexeaza folosind o formula ce difera de la o baza de date la alta. Motoarele de cautare vor cauta apoi prin aceasta baza de date in functie de comanda primita. Robotii aduna informatii indexand in bazele lor de date textul intreg al fiecarui document Web. Aceasta operatiune se numeste full-text indexing ("indexare a intregului text"). Unele programe-robot sunt intuitive, in sensul ca stiu care cuvinte sunt importante pentru sensul intregii pagini Web si unele dintre ele pot gasi sinonime la cuvinte, pe care le introduc in indexurile lor. Unele baze de date de tip full-text, cum ar fi EXCITE, folosesc roboti ce le permit cautarea dupa concepte sau dupa cuvinte interogative. In unele motoare de cautare, robotii sar peste cuvintele care apar foarte des, cum ar fi prepozitiile sau articolele iar alte motoare de cautare le permit celor care acceseaza paginile Web sa ataseze acestor pagini meta-tag-uri ("etichete"): cuvinte cheie ce descriu pagina respectiva, dar este posibil sa nu apara in acea pagina sau fac posibila gasirea unor pagini Web care nu au text intreg . In acest index apar cuvintele cheie sau portiuni din textele parcurse de catre robot. Acesta este ca o baza de date in care se afla informatii despre fiecare pagina web gasita de robot. Pagina apare in catalog ca o noua inregistrare, care va contine titlul si adresa paginii respective, cuvintele cheie folosite, legaturile catre alte pagini, precum si portiuni din text, care insa pot fi diferite de la un motor de cautare la altul. Daca robotul gaseste schimbari intr-o pagina web, atunci indexul este actualizat cu noile informatii.
Al treilea element este software-ul de cautare, un program care permite cautarea in paginile inregistrate in index precum si afisarea rezultatului sub forma unei liste de legaturi, in ordinea pe care el o considera ca fiind cea mai relevanta.
Pentru a cauta o anumita informatie intr-un motor de cautare, trebuie formulata o interogare alcatuita din cuvinte sau expresii avand sensul cat mai apropiat de ceea ce se doreste sa se afle. In urma interogarii, motorul de cautare cauta in baza lui de date si returneaza o lista cu un numar de legaturi (uneori chiar si cateva zeci de mii) catre situri web care contin cuvantul cheie sau expresia folosita.
Din lipsa de spatiu, aceasta lista este insa fragmentata astfel incat nu vor apare mai mult de 10 sau 20 de legaturi pe fiecare pagina, asezate in ordinea relevantei, in functie de un algoritm specific fiecarui motor de cautare. Restul legaturilor apar pe paginile urmatoare.
Modul general de functionare a motoarelor de cautare este urmatorul:
se deschide in browser-ul Web pagina initiala a motorului de cautare;
se introduc cuvintele cheie pe care le cautam si apoi se apasa Enter (in unele cazuri se efectueaza click pe un buton specificat in pagina motorului de cautare). Motorul de cautare va returna o pagina web ce va contine primul grup de resurse Internet ce corespund cererii.
Daca in lista prezentata se regaseste o resursa care se potriveste cu ceea ce se cauta se urmeaza link-ul corespunzator pentru a deschide pagina dorita. Daca nu, se poate trece la pagina urmatoare de rezultate, in cazul in care lista de URL-uri se continua pe pagini aditionale.
Exista cateva reguli pentru a alege cuvintele cheie utilizate atunci cand se folosesc motoarele de cautare:
se folosesc cuvinte ce fac referire cat mai direct catre ceea ce este de cautat.
nu se folosesc cuvinte ce sunt foarte uzuale pentru ca rezultatul obtinut va fi de ordinul miilor de pagini.
este recomandata utilizarea concomitenta a sinonimelor, eventual se vor separa acestea folosind OR in cazul in care motorul de cautare utilizat suporta cereri de tip boolean.
se folosesc variatii ale aceluiasi cuvant; in cazul in care s-au obtinut prea multe rezultate atunci trebuie aleasa o forma particulara; daca s-au obtinut prea putine rezultate atunci se recomanda utilizarea unei forme mai generale.
se folosesc fraze intre ghilimele pentru a regasi exact fraza specificata;
daca este necesar se folosesc majusculele; marea majoritate a motoarelor de cautare fac distinctia intre majuscule si minuscule; de obicei, daca se specifica litera majuscula atunci cautarea se face numai pentru majuscula, daca nu, cautarea se face indiferent.
Cautarea booleana
Cautarile booleene sunt cele ce folosesc operatori logici de tipul AND, OR sau NOT. Acestia permit formularea de cereri mai precise prin combinarea mai multor cuvinte sau fraze cuprinse intre ghilimele. Atunci cand se specifica o lista de cuvinte, un motor de cautare verifica toate resursele ce contin acele cuvinte. Cererile de tip boolean permit specificarea modului cum motorul de cautare combina acele cuvinte:
Operatorul AND se foloseste pentru legarea a doua sau mai multe concepte diferite pentru a restrange cautarea, pentru ca motorul va afisa ca raspunsuri numai acele pagini Web care contin toate cuvintele legate prin acest operator boolean. Unele motoare de cautare presupun automat o relatie de tip AND intre doi termeni daca nu se tasteaza aceasta particula intre ei, fiind o setare prestabilita (default setting).
Operatorul boolean OR intre termenii de cautare, va largi aria cautarii. Acesta leaga doua sau mai multe concepte asemanatoare si paginile oferite ca raspuns vor fi mai multe la numar si vor afisa unul din toti termenii de cautare.
Operatorul NOT este folosit pentru excluderea din cautare a unuia sau a mai multor termeni. Unele motoare de cautare cer introducerea unei particule AND ({I) in fata lui NOT (NU). In acest caz, o cerere de cautare ar trebui exprimata astfel: biblioteca {I NU biblioteconomie.
Logica booleana intercalata presupune includerea operatorilor AND si OR intr-o expresie de cautare. Daca se doreste regasirea unui termen impreuna cu un altul redat prin sinonime, atunci motorul de cautare trebuie sa-l gaseasca intai pe acesta, si apoi sa recombine aceste rezultate cu primul termen. Pentru aceasta se vor folosi parantezele pentru tastarea termenilor sinonimi din sintagma de cautare. De exemplu, colectie si (carte SAU monografie), parantezele arata ca mai intai va fi procesat carte SAU monografie, iar rezultatele vor fi combinate cu colectie.
Daca nu ar fi folosite parantezele, motorul de cautare ar cauta de la stanga la dreapta. Ar fi gasite mai intai toate paginile care contin si termenul colectie, si termenul carte, iar apoi toate paginile in care se regaseste cuvantul monografie.
Operatorii booleeni impliciti sau operatorii pseudo-booleeni, sunt cei care inlocuiesc operatorii booleeni AND si NOT. In majoritatea motoarelor de cautare care au aceasta trasatura se tasteaza semnul "+" inaintea unui cuvant sau a unei sintagme care trebuie sa apara in paginile Web oferite ca raspuns, si semnul "-", inaintea unui cuvant sau a unei sintagme care nu trebuie sa apara in document.
Cautarea unei expresii
O expresie este o inlantuire de cuvinte care trebuie sa apara unul langa celalalt. Se foloseste acest tip de cautare atunci cand cuvintele cautate trebuie sa apara unul langa celalalt si in ordinea in care au fost tastate. Majoritatea motoarelor de cautare cer ghilimele duble pentru a face diferenta dintre o expresie si un cuvant ce trebuie cautat de unul singur.
Cautarea printr-o expresie este cea mai utila trasatura de cautare deoarece aceasta face ca sansele de gasire a unor rezultate relevante sa sporeasca.
Operatorii de proximitate
Operatorii de proximitate sunt cuvintele de tipul NEAR sau WITHIN. Plasand intre cele doua segmente de cautare cuvantul NEAR, se vor obtine rezultate mult mai bune decat daca termenii ar fi aparut in acelasi document, dar probabil la cateva pagini unul de celalalt. Acest tip de cautare se cheama proximity searching.
Trunchierea
Trunchierea este procesul de cautare a formelor multiple ale unui cuvant. Prin aceasta metoda de cautare, paginile oferite ca raspuns vor cuprinde si formele de plural sau cele derivate din radacina termenului de cautare.
Majoritatea motoarelor de cautare permit trunchierea termenilor de cautare, prin tastarea unui asterisc (*) la sfarsitul cuvantului radacina. Este recomandabila consultarea paginii cu sfaturi pentru motorul de cautare folosit, pentru a se vedea ce simbol trebuie utilizat. Acest simbol mai poate fi si de tipul "?" sau "$".
Unele motoare de cautare trunchiaza automat cuvintele, caz in care trunchierea este o setare prestabilita a instrumentelor de cautare.
Wildcard-uri
"Folosirea acestor wildcard-uri permite utilizatorilor sa caute cuvinte asemanatoare ca forma, dar care au una sau doua litere diferite" . De exemplu, daca se doreste cautarea cuvintelor "woman" si "women", atunci este de ajuns sa se tasteze ca cerere de regasire, nu unul dintre cele doua cuvinte, ci forma "wom*n", folosindu-se un caracter wildcard, care este, cel mai adesea, un asterisc.
Specificarea unui camp
Paginile Web pot fi impartite. Aceste parti, sau campuri, include titluri, URL-uri, texte, rezumate sau adnotari daca acestea exista. Cautarea unui camp reprezinta capacitatea de limitare a cautarii la anumite campuri, lucru ce duce la accelerarea procesului de regasire a informatiei dorite si la cresterea probabilitatii ca datele gasite sa aiba o relevanta sporita.
Regimul majusculelor
Case sensitivity este o trasatura importanta, in special daca se cauta substantive proprii. Unele motoare de cautare recunosc scrierea cu litere mari, insa unele nu. Daca un motor de cautare recunoaste majusculele, cautarea poate fi mai exacta mai ales daca forma substantivului propriu ar putea desemna si un substantiv comun, atunci cand nu ar fi scrisa cu majuscula initiala.
Cautarea unui concept
Actiunea de concept searching are loc atunci cand un motor de cautare cauta automat pagini Web care contin termeni asemanatori cu cei scrisi in casuta de cautare. Unul din instrumentele de cautare care are aceasta caracteristica este Excite.
Limitarea prin data
Unele motoare de cautare permit cautarea paginilor Web care au fost adaugate bazelor de date intre anumite date calendaristice. Datorita acestei facilitati, "limiting by date", se pot gasi usor doar acele pagini introduse in ultima luna, ultimul an, intr-un anumit an etc.
Fiecare motor de cautare are propriul sau mod de a interpreta si manipula expresiile de cautare.
Evaluarea unui sistem de regasire a informatiilor se face prin calcularea rapoartelor ce definesc recall-ul si precizia:
Precizia se calculeaza ca fiind fractie intre numarul de informatii relevante regasite pe numarul total de informatii relevante din sistem, inmultit cu 100.
Recall-ul se defineste ca fiind raportul dintre numarul de informatii relevante regasite si numarul total de informatii din sistem, inmultit cu 100.
Intrucat o cautare poate da la iveala atat de multe informatii, exista posibilitatea sa se obtina un numar foarte mare, dar putine dintre acestea sa fie relevante pentru cautare. Aceasta se numeste "low precision / high recall" ("precizie scazuta / rezultate multe").
Este mai satisfacator daca sistemul regaseste mai putine rezultate, dar acestea sa fie foarte precise. Asa se defineste "high precision / low recall" (precizie inalta / rezultate putine).
Ideal ar fi ca atunci cand se introduce o expresie de cautare, instrumentul de cautare sa regaseasca toate documentele relevante de care utilizatorul are nevoie. Aceasta se numeste high precision / high recall (precizie inalta / rezultate multe).
Caracteristici de afisare comune tuturor motoarelor de cautare
Felul in care un motor de cautare afiseaza rezultatele ajuta utilizatorul sa se decida asupra celui mai potrivit din punctul sau de vedere. Urmatoarele trasaturi sunt comune multor motoare de cautare, dar, asa cum am aratat si in cazul caracteristicilor de cautare, toate instrumentele de cautare au metode diferite de a stabili si arata aceste caracteristici.
Aranjarea dupa relevanta
Majoritatea motoarelor de cautare stabilesc relevanta fiecarei pagini Web si aranjeaza rezultatele de la cel mai relevant la cel mai putin relevant. Aceasta se numeste aranjarea dupa relevanta (relevancy ranking).
Fiecare motor de cautare are propriul sau algoritm de stabilire a relevantei, dar de obicei aceasta se stabileste in functie de frecventa cu care cuvintele tastate in casuta de cautare apar in paginile Web.
La unele motoare de cautare, un document este considerat mai relevant atunci cand cuvintele apar in anumite campuri, de exemplu in titlu sau in rezumat.
La alte motoare de cautare relevanta se stabileste impartind frecventa cu care cuvintele apar in pagini Web la numarul total de cuvinte din pagina. Se obtine astfel un procentaj, si pagina cu cea mai mare valoare apare prima pe lista.
Calitatea rezultatelor cautarilor depinde de urmatorii factori:
Abilitatea de a alege cuvinte-cheie pertinente si modul lor de utilizare.
Cunostintele privind marimea, continutul si strategiile de cautare specifice fiecarei baze de date aleasa.
Adnotari sau rezumate
Unele motoare de cautare includ scurte paragrafe descriptive pentru fiecare pagina gasita. Aceste adnotari sau rezumate pot ajuta utilizatorul in luarea hotararii de a deschide sau nu pagina de Web respectiva. Aceasta metoda este importanta mai ales in cazul paginilor Web care nu au titlu sau titlul nu descrie pagina in detaliu.
Rezultate per pagina
In unele motoare de cautare, optiunea results per page permite utilizatorului sa aleaga cate rezultate vrea afisate intr-o pagina de raspuns. Acest lucru il ajuta sa economiseasca timp pentru ca de multe ori dureaza navigarea din pagina in pagina pentru rezultate.
Sortarea rezultatelor
Unele servicii permit alegerea modului de sortare a rezultatelor dupa relevanta, URL, locatie, organizare, foldere etc. Aceasta trasatura se numeste sortare (sorting).
Detectarea duplicatelor
Nu este ceva neobisnuit regasirea in rezultatele unei cautari a acelorasi pagini Web. Unele motoare de cautare detecteaza aceste duplicate si le inlatura. Duplicate detection este o trasatura comuna in cazul metamotoarelor de cautare.
Modificarea rezultatelor cautarii
Unele motoare de cautare insereaza pe prima pagina, odata cu rezultatele, o copie a comenzii de cautare pentru a permite navigatorului sa o modifice, daca acesta o doreste.
In cazul altora, se cere intoarcerea la casuta de cautare inainte de a se face aceasta modificare a rezultatelor cautarii.
Unele motoare de cautare permit cautarea doar acelor rezultate dintr-o cautare anterioara, ceea ce poate fi uneori extrem de util.
Cele mai importante baze de date ale motoarelor de cautare de pe Web sunt:
GOOGLE https://www.google.com
EXCITE https://www.excite.com
HOTBOT https://www.hotbot.com
GO NETWORK https://go.com/
LYCOS https://www.lycos.com
NORTHERN LIGHT https://www.northernlight.com
ALLTHEWEB https://www.alltheweb.com
MSN.com https://www.msn.com
AOL.com https://www.aol.com
AZOOS https://www.azoos.com/
https://google.com
Google ofera cel mai rapid si usor mod de a gasi informatii pe Web. Acesta a fost fondat in 1998 de catre doi studenti de la Stanford Ph. D., Larry Page si Sergey Brin. Google este un joc de cuvinte provenit de la "googol" ce a fost dat de Milton Sirotta, nepotul matematicianului american Edward Kasner, pentru numarul reprezentat de 1 urmat de 100 de zerouri. Google foloseste acest termen pentru a reflecta misiunea companiei de organizare a imensei cantitati de informatii disponibila pe Web si in intreaga lume.
In loc sa foloseasca numai tehnologia de cautare cu ajutorul cuvintelor cheie sau a meta-tag-urilor, Google se bazeaza pe tehnologia patentata PageRank, ce asigura faptul ca cele mai importante rezultate sunt intotdeauna afisate primele.
Pentru a adresa o cerere catre Google, se introduc cuvintele cheie specifice cererii si se apasa Enter (sau apasa butonul Cauta) pentru a obtine o lista de rezultate concludente. Cand Google analizeaza o pagina, urmareste ce relevanta au inclusiv legaturile din acea pagina. De asemenea, Google prefera paginile in care termenii cautarii sunt unii langa altii.
Google afiseaza doar paginile care includ toti termenii cautarii. Nu este necesar sa se includa operatorul AND intre termeni dar pentru a rafina cautarea, se adauga alti termeni.
Google ignora cuvinte si caractere comune, cunoscute drept cuvinte stop, evitand termeni ca "http" si ".com", ca si anumite cifre sau litere singulare, deoarece acesti termeni rareori ajuta la rafinarea cautarii, in schimb o pot incetini semnificativ. Pentru a include cuvinte stop in cautare trebuie sa se folosesca semnul "+", cu un spatiu inainte. De asemenea, se poate include semnul "+" in cautari frazale.
Fiecare rezultat Google contine unul sau mai multe citate din pagina web, care arata cum apar termenii cautarii in context.
Pentru a furniza cel mai bun rezultat, Google nu cauta dupa familia de cuvinte si nici nu suporta cautare partiala, altfel spus, Google cauta exact cuvantul introdus. Cautarea "biblio" sau "biblio*" nu va contine "biblios" sau "biblioteca".
Google nu face diferenta intre majuscule si minuscule. Toate literele, indiferent cum sunt acestea introduse, vor fi considerate ca minuscule. De exemplu, cautari dupa "soft", "SOFT" si "SoFt" vor da aceleasi rezultate.
Cautarile Google sunt de asemenea, insensibile la accente si diacritice. Adica, "Titeica"si "Titeica" vor gasi aceleasi pagini.
Cu Google se pot cauta fraze prin adaugarea ghilimelelor. Cuvintele incluse intre ghilimele vor aparea impreuna in toate documentele intoarse (doar daca nu sunt cuvinte de sfarsit, cuvinte comune speciale ce necesita un semn "+". Cautarea frazelor folosind ghilimelele sunt folositoare cautarilor de fraze celebre sau anumite nume. Anumite caractere au rol de conectare a frazelor.
Google poate oferi o varietate de cautari care permit:
Restrictionarea cautarii doar la paginile care au fost listate
Exclude paginile dintr-un site particular
Limiteaza cautarea numai la pagini intr-o anumita limba
Gaseste toate paginile care au un link la o pagina data
Gaseste pagini care sunt legate de o pagina data
Cautarea imaginilor cu Google este cea mai cuprinzatoare din Web, avand mai mult de 250 de milioane de imagini indexate si disponibile pentru vizualizare.
Pentru a folosi motorul de cautare a imaginilor se merge in pagina de cautare avansata si se introduce o formula in caseta de cautare imagini apoi se executa clic pe butonul "Cauta". In pagina de rezultate se executa clic pe pictograma pentru a vedea o versiune de dimensiuni marite a imaginii cat si pagina in care imaginea poate fi gasita.
Folosind tehnologia de traducere a calculatorului, Google permite acum vorbitorilor de limba engleza sa acceseze o varietate de pagini in alte limbi. Daca rezultatul cautarii contine rezultate in alte limbi decat engleza, va exista o legatura catre o versiune a paginii respective traduse in engleza. Daca se doreste ca si titlurile si sumarul paginilor din rezultatele cautarii sa fie traduse in engleza, se va activa optiunea in pagina de preferinte. Cu aceasta functie activata, Google traduce automat rezultatele cautarii in engleza.
Rezultatele cautarii cu Google includ acum si fisiere Adobe Portable Document Format (PDF). Desi fisierele PDF nu sunt atat de dese cat fisierele HTML, ele contin frecvent informatii de calitate ce nu sunt disponibile in alta parte.
Pentru a indica faptul ca un anumit rezultat este un fisier PDF si nu o pagina web, PDF apare cu text de culoare albastra inaintea titlului. Cu fisierele PDF, binecunoscuta legatura "Memorate" este inlocuita cu "Versiune text". Versiunea text este o copie a documentului PDF cu toate comenzile de formatare eliminate.
Google preia o imagine a fiecarei pagini examinate pe masura ce cauta pe web si o pastreaza in caz ca pagina originala nu este disponibila. Cand pagina memorata este afisata, va avea un antet in partea de sus a paginii ce serveste ca o nota de aducere aminte ca este o versiune memorata si nu pagina insasi. Termenii ce corespund cautarii sunt subliniati pe pagina memorata pentru a usura cautarea si a vedea de ce pagina este relevanta.
Cand se executa clic pe legatura "Pagini similare" a unui rezultat al cautarii, Google automat cauta pe web dupa pagini ce sunt similare acestui rezultat. Legatura "pagini similare" are multe intrebuintari. Daca se doreste continutul unui anumit sit dar si mai multe informatii, aceasta legatura poate gasi situri ce au continut similar.
Unele cuvinte, cand sunt urmate de doua puncte, au un inteles aparte pentru Google. Un astfel de cuvant este operatorul "link:". Cautarea link: URL va rezulta o lista cu toate paginile care indica spre URL-ul mentionat. Nu se poate combina o cautare link cu o cautare obisnuita dupa un cuvant cheie.
Butonul "Ma simt norocos" conduce automat catre prima pagina pe care Google a intors-o ca rezultat al cautarii, dar nu se vor vizualiza si alte rezultate. O cautare " Ma simt norocos" inseamna mai putin timp pentru cautarea paginilor si mai mult timp pentru citirea lor.
Google Viewer afiseaza paginile gasite la cautare ca un slide show. Se pot vedea rezultatele cautarii fara a folosi tastatura sau mouse-ul si poate ajusta viteza cu care imaginile paginilor web se vor schimba pe ecran. Fiecare imagine a paginilor e insotita de o scurta descriere a acesteia.
Cu ajutorul acestui motor de cautare se pot cauta pagini Web, grupuri de stiri, articole din peste 300 de publicatii, ghiduri de calatorie pentru aproximativ 5000 de orase si canale de stiri.
Contine peste 30.000.000 pagini Web, utilizarea acestui motor de cautare este foarte usoara, are o capacitate de explorare foarte rapida.
Acest motor de cautare a gasit intotdeauna link-uri cu privire la topicele cautate si are un mod de cautare puternic, care permite sa se execute si cautari booleene intr-un mod foarte simplu. Excite nu afiseaza cate rezultate a determinat actiunea de cautare; trebuie apelata o alta fereastra pentru a putea afla aceasta informatie.
Cu ajutorul optiunii Power Search se pot accesa aproximativ 300 de surse de stiri curente - ziare si reviste. Astfel, se pot restrictiona cautarile la anumite site-uri, se poate ingusta cautarea prin furnizarea unor cuvinte sau fraze in plus si pot fi obtinute ca rezultate titluri, rezumate sau amandoua.
De asemenea:
permite cautarea dupa expresii si cuvinte cheie prin utilizarea ghilimelelor;
cautarea booleana, operatorii booleeni fiind intotdeauna scrisi cu majuscula (se pot utiliza semnele matematice + si -);
utilizeaza parantezele in expresia de cautare;
nu permite cautare limitata;
permite ordonarea rezultatelor dupa criteriul relevantei cuvintelor cheie;
daca se foloseste optiunea Power Search atunci nu sunt permise cautarile booleene si nici utilizarea semnelor matematice;
operatorul Fuzzy And este folosit implicit insa se poate cere doar ordonare dupa site-uri, adica dupa URL;
nu permite cautarea rafinata (daca se doreste rafinarea cautarii se vor folosi operatorii booleeni);
cererea poate fi exprimata in limbaj natural;
nu permite cautare sensibila la majuscule;
nu poate restrange cautarea la site-uri care folosesc o anumita limba;
nu are serviciu de traducere;
are serviciul Query by exemple, caracteristica ce poate activa o serie de cautari in legatura cu tema fara a se lansa o noua cautare de fiecare data;
se pot directiona cautarile catre cele 140.000 site-uri incluse in ghidul Web Excite.
HotBot a fost lansat in 1996 ca produs al firmei Wired Digital . Lycos a cumparat in octombrie 1998 firma, si continua sa foloseasca HotBot ca si un motor separat. Interfata HotBot permite atat cautarea unor cuvinte simple, cat si cautari avansate, cum ar fi acelea care restrang cautarea la pagini create intr-o anumita arie geografica sau intr-o anumita perioada de timp. De asemenea, poate cauta newsgroup-uri Usenet, poate scana forumuri de discutii ale unor site-uri precum Salon si Pathfinder.
HotBot este favorizat mai ales in randul cercetatorilor, datorita gamei largi de facilitati de cautare avansata. In cele mai multe cazuri primele rezultate afisate de HotBot provin de la serviciul Direct Hit, iar in al doilea rand de la motorul de cautare Inktomi. Spiderul numit Slurp indexeaza peste 110 milioane de site-uri. Actualizeaza foarte des indexul, furnizand astfel informatii mai recente decat alte motoare de cautare.
In cazul cautarii simple optiunile se vor alege dintr-o lista derulanta. HotBot ofera de asemenea, alegerea a noua limbi, precum si optiunea de cautare a unor cuvinte cu radacina data. Ca facilitati de cautare specificam:
trunchierea cuvintelor (semnul intrebarii "?" inlocuieste un singur caracter; se poate folosi si "*" pentru inlocuirea mai multor caractere)
folosirea cautarii de fraze, cu ajutorul ""
cautare booleana (AND fiind cuvantul implicit, OR sau NOT)
cautare dupa tehnologii specifice pe pagini care contin Java, Javascript, VRML(3D), Acrobat, Shockwave, ActiveX, MP3, audio, video sau fisiere de imagini este posibila de pe pagina de cautare avansata
optiuni de filtrare a cautarii: in timp, geografic si cu privire la domeniul scanat (.org, .com, .gov etc.)
Pentru a reduce timpul de incarcare al informatiilor, in special cand sunt cautate date comune, se poate limita in timp cautarea - de exemplu, pot fi incluse numai site-urile modificate in ultima saptamana sau luna.
https://go.com/
Go este un site portal, produs de Infoseek si Disney, si ofera printre altele si facilitati de cautare cu vechiul motor Infoseek, care este inglobat acum in Go. Are totodata atasat si un director de marimi impresionante.
Go a fost lansat in mod oficial ianuarie 1999, vechiul serviciu Infoseek fiind lansat inca de la inceputul lui 1995. Are peste 75 milioane de site-uri in "full-text", fiind unul dintre cele mai bune mijloace de cautare prin viteza, relevanta si validitatea rezultatelor. Ca facilitati de cautare ofera:
cautare booleana (cautarea cu OR este cea implicita, dar Infoseek da posibilitatea folosirii comenzilor AND si NOT)
cauta dupa fraze, folosind ""
se foloseste "+" si "-" pentru includere/excludere.
trunchierea cuvintelor nu este automata
cautarile sunt "case sensitive", capitalizeaza numele proprii si include o virgula intre nume diferite.
Lycos nu ofera prea multe rezultate ca raspuns la o cautare, dar mecanismul sau de regasire a informatiilor permite cautarea imaginilor si a fisierelor audio si se poate opta pentru un mod avansat sau unul superstructurat de cautare, acestea furnizand un foarte bun control asupra modului in care sunt ordonate site-urile alocate. Se pot restrictiona, de asemenea, cautarile in sensul includerii doar a site-urilor pe care Lycos le considera cele mai bune, cu descrieri explicite.
Pentru completarea informatiilor furnizate de motorul de cautare are adaugat un catalog numit Invisible Web Catalog cu peste 7000 resurse speciale de cautare, care sunt invizibile spiderilor web. Spiderii lui Lycos: Lycosidae, Wolf Spider, sunt renumiti pentru viteza de cautare si sunt deosebit de activi in timpul noptii.
Lycos ofera interfata pentru cautare simpla si avansata. Interfata de cautare avansata ofera o gama larga de optiuni pentru specificarea cautarii (cautare in titluri, in URL-ul paginii etc.), existand si posibilitatea alegerii dintre 25 de limbi pentru cautare. Ca facilitati de cautare ofera :
cautare booleana (modul implicit )
foloseste "+" si "-" pentru includere/excludere
pentru relatii intre cuvinte se pot folosi ADJ, NEAR, FAR sau BEFORE
cautare booleana (cuvantul implicit este AND)
operatorii OR si NOT pot fi inserati intre cuvinte
cautarea de fraze necesita ""
trunchierea este automata. Semnul % poate reprezenta un singur caracter, situat in interiorul sau la sfarsitul cuvantului dupa un minim de patru caractere.
foloseste "+" si "-" pentru includere/excludere
nu este "case sensitiv", doar in sensul ca va acorda prioritate rezultatelor, care coincid in mod exact termenului de cautat.
Optiunile de cautare avansata si posibilitatile de rafinare a cautarilor sunt extrem de folositoare utilizatorilor cu experienta.
Site-ul poate fi personalizat destul de usor, cu optiuni de cautare sofisticate cum ar fi cautarea paginilor spre care exista legaturi dintr-o pagina data, cautari printre URL-uri sau titluri de pagina si cautari limitate in functie de dimensiunile paginilor.
Exista un Check Box pentru cautari dupa fraze exacte, iar o optiune de personalizare permite plasarea pe pagina de intrare a unor optiuni de cautare avansata.
Motorul de cautare MSN.com poate restrictiona cautarile pe anumite domenii, tipuri de fisiere, regiuni sau limbi. Este dotat cu un corector automat al greselilor de tastare si prefera intrebarile formulate in limbaj natural.
Rezultatele afisate de MSN.com nu sunt intotdeauna recente, iar cautarea nu poate fi rafinata cu vreun operator specializat care sa se afle pe pagina principala. Nu sunt oferite nici pagini arhivate, nici unelte de traducere.
Rezultatele oferite de MSN.com pot fi grupate dupa 5 criterii:
teme populare (cautari frecvente efectuate de utilizatorii MSN)
site-uri recomandate (de catre editorii companiei)
site-uri sponsorizate
site-uri de directoare Web (dintr-un index asemanator cu cel al lui Yahoo) si pagini Web (adunate de pe Web-ul larg).
Spre deosebire de AOL, MSN afiseaza numai pagini sponsorizate relevante. Singurii operatori de cautare avansata de care utilizatorii se pot folosi pe pagina principala sunt ghilimelele, pentru cautare dupa fraza exacta. Ceilalti operatori, cum este semnul minus sau steluta se pot folosi doar pe pagina de cautare avansata.
In momentul lansarii clientului AOL este deschisa o fereastra de cautare cu ajutorul careia puteti efectua cautari pe Web, dar si pe pagina AOL.
Rezultatele cautarii pot fi grupate in patru categorii:
continut AOL
site-uri recomandate de editorii AOL
site-uri sponsorizate
site-uri generale, culese de pe Web.
In ciuda faptului ca ultimele doua categorii sunt in general cele mai folositoare si prezinta rezultatele unei cautari prin Google, rezultatele lor sunt impinse in josul paginii. Paginile sponsorizate incurca adeseori rezultatele cautarii.
Motorul de cautare AOL nu permite folosirea operatorilor de cautare avansati ai lui Google si nici nu pune la dispozitie vreo unealta disponibila in paginile de cautari avansate ale acestuia. Singurele posibilitati de rafinare a cautarilor sunt ghilimelele (pentru cautare dupa o fraza exacta) si semnul minus (pentru excluderea unei expresii sau fraze).
In timp ce alte motoare de cautare ofera un meniu de reguli si optiuni de cautare, Azoos este foarte simplu de utilizat. Pentru a regasi paginile web relevante subiectului cautat trebuie doar sa se introduca cateva cuvinte cheie in caseta de cautare. Azoos va gasi toate site-urile care contin toate cuvintele din caseta. Home page-ul lui Azoos ofera o lista de categorii care servesc ca link-uri independente catre anumite subiecte.
Acest motor indexeaza site-uri inscrise in director. Cautarea se poate face folosind si caractere romanesti. Pentru a cauta dupa un URL se foloseste sintaxa lui in cautare. Ex: https://www.bestsite.ro sau www.bestsite.ro
Pe langa cautarea simpla (ex: web design library care intoarce rezultate ce contin toate cuvintele indiferent de ordinea lor in document ) mai exista si alte posibilitati de cautare cu Linkuri.ro cum ar fi:
Pentru a executa o cautare dupa o fraza, acesta trebuie scrisa in ghilimele: "web design libray"
Daca nu se cunoaste cuvantul se poate utiliza "*" in locul acestuia :De ex: "web * library" care va intoarce rezultate cu fraze ca "web development library" etc
Se poate folosi cautarea booleana (cautare cu operatori logici)
Cu operatorul "-" se poate exclude un anumit cuvant. De ex: library -management va intoarce doar rezultate ce contin cuvantul library si nu contin cuvantul management.
Cu operatorul "*" se poate cauta doar dupa anumite modele de cuvinte. De ex: document* va intoarce rezulte ce contin cuvinte ca: document, documentar, documentare etc.
Cu operatorul "|" se poate cauta dupa oricare din cuvintele folosite in cautare. De ex: monitor/tastatura va regasi rezultate ce contin ori cuvantul monitor ori cuvantul tastatura ori ambele.
O alta optiune este aceea de a cauta site-urile care au link catre un site. De ex: link: www.bestsite.ro va regasi ca rezultat toate site-urile care au link catre bestsite.ro
De asemenea, se pot folosi combinatii de cautare. De ex: "library design" -furniture va regasi rezultate ce contin fraza "web design" si nu contin cuvantul "furniture".
Un alt motor de cautare ce face parte dintr-un proiect mai amplu, promovat de catre IMA Infoconsult, este Home.ro. Acesta ofera vizitatorilor posibilitatea de a cauta pe Web sau prin FTP. Printre informatiile oferite de Home.ro se numara ultimele stiri din informatica, starea vremii, cursul valutar si un horoscop. Categoriile web an care isi efectueaza cautarea sunt: Afaceri, Arta si cultura, Automobile, Computere, Divertisment, Educatie, Familie, Magayine online, Mass media, Sanatate, Societate, Stiinta si tehnologie, Turism.
https://www. Kappa.ro/
Portalul Kappa a fost lansat in urma cu opt ani si de-a lungul existentei sale a suferit o multime de modificari pentru a ajunge ceea ce este in prezent, cel mai vizitat site din Romania cu peste 1.000.000 de vizitatori lunar si cu peste 8.000.000 de afisari lunar.
Echipa care realizeaza si intretine portalul Kappa urmareste sa structureze, sa imbunatateasca portalul pentru ca acesta sa indeplineasca cele doua functii ale unui portal: cea de informare si cea de comunicare.
Portalul Kappa a fost creat pentru a oferi posibilitatea gasirii a cat mai multor informatii intr-un timp cat mai scurt.
Kappa Team urmareste sa ofere vizitatorilor portalului Kappa informatii bine structurate care sa indeplineasca toate aceste conditii. In dezvoltarea portalului Kappa vizitatorii au jucat un rol important prin comunicarea necesitatilor lor, iar Kappa Team a raspuns acestora prin crearea unor noi sectiuni care sa corespunda nevoilor lor.
Portalul Kappa clasat in ultimii ani pe primul loc in topul celor mai vizitate site-uri din Romania, ofera nu numai informatii, ci si modalitati de comunicare intre oameni prin serviciul gratuit de e-mail - www.k.ro - si prin serviciul de chat - chat.kappa.ro
Kappa ofera astfel posibilitatea de a comunica si de a se informa oricand, din orice colt al lumii oriunde, dar nu oricum, ci prin intermediul unor servicii de calitate si cu informatii de calitate.
Index 2000 permite cautarea dupa domeniu : .com, .net, .biz, .info. In prezent sunt 9070 linkuri inscrise in director, putandu-se adauga oricand un link nou. Permite:
Permite cautarea subiectului in linkuri si in cadrul articolelor
Rezultatele sunt afisate in functie de actualitate, cele mai recente fiind afisate primele.
Acest portal este administrat de
catre Imedia Network S.R.L., care asigura utilizatorilor o gama larga de resurse on-line,
inclusiv Clubul bumerang.
Serviciile existente in prezent sunt: abonamentul gratuit la revista
bumerang, forumul si concursurile.
Bumerang permite cautare prin cuvinte cheie in cadrul bazei de date proprii, in articole, stiri, Internet, directory. Numarul rezultatelor sunt afisate in functie de tip : articole, stiri, site-uri, recenzii filme, profile artist etc. Si de actualitate, primele fiind afisate cele mai recente.
https://www.search.ro/
Acest motor de cautare ofera cele mai recente rezultate, desi cautarea depaseste spatiul romanesc.
Motorul de cautare Search.ro este intretinut de catre Terranet Virtual Media si Chronos Project.
Compania Romania Online Network a fost fondata in anul 2001, preluand toate activitatile de dezvoltare web, servicii online si e-commerce din cadrul firmei PCNET. Este specializata in furnizarea de solutii IT profesionale pentru prezenta online, de la gazduire si design web pana la e-commerce si publicitate online.
Serviciile
oferite acopera intreaga gama de nevoi pentru comunicarea online,
incluzand solutii pentru dezvoltarea si promovarea afacerilor pe web.
Avantajele oferite sunt: cele
mai bune preturi pentru domenii si hosting, instalare in 24 de ore,
trafic nelimitat, 99% up-time, administrare on-line, infrastructura
profesionala, domeniu .ro gratuit.
Romania On Line a reusit sa adune suficiente legaturi in baza de date pentru a face util acest portal.
Cu ajutorul acestui motor de cautare, din pacate, cautarile prin fraze sau cuvinte cheie nu duc intotdeauna la rezultatul dorit, desi "prezentarea pe categorii este aproape impecabila"[6].
https://www.portal.ro/
Cei de la Mirabilis (www.mirabilis.ro ) ofera un portal (situat foarte aproape de marile modele ale genului.
In afara de posibilitatile de cautare (simpla, avansata sau pe categorii), o atractie deosebita o constituie personalizarea.
Site-ul este unul dintr-o retea: Net-info (stiri din sanatate, invatamant, social, economie etc.), Culinar, Net-serial, Carti postale, Ad Server, Analyser (trei variante de analiza de site, dintre care una gratuita), Recomanda (un fel de top pe baza de recomandari personale), Ofera (dedicat firmelor) si bineinteles stapanul locului, adica Portal. In plus site-ul ofera si posibilitate de abonamente via e-mail la stiri despre acest site si a celor din retea, retete sau carti postale.
Un motor de meta-cautare este un motor de cautare mai performant, care permite procesarea simultana a mai multor solicitari de informatii, prin transmiterea cuvintelor cheie sau a expresiilor cheie introduse de catre utilizator, spre mai multe motoare de cautare cu care colaboreaza strans in acest sens.
Multe instrumente de meta-cautare, cunoscute si sub numele de instrumente de cautare paralela sau interfete de cautare unificate, cauta in mai multe baze de date sau motoare de cautare simultan si apoi integreaza rezultatele. Principiul folosit este deosebit de eficient deoarece in acest fel se micsoreaza timpul de gasire a informatiilor si se elimina posibilitatea de afisare a acelorasi surse de date, fapt deseori intalnit si in cazul folosirii celor mai eficiente motoare de cautare de pe reteaua Internet.
De asemenea, cu ajutorul unor instrumente de meta-cautare pot fi gasite liste de baze de date specializate.
Aceste cautari ce permit interogarea mai multor surse de informare au ca defect faptul ca sintaxa lor trebuie redusa la un singur cuvant cheie sau la operatorii booleeni clasici. Cautarea respectiva este astfel departe de a fi atat de relevanta precum este cautarea avansata in Altavista. La acest nivel, folosirea serviciului USE IT permite o cautare avansata, permitand un efect de lansare simultana a motoarelor de cautare, precum si a indexului tematic.
Mai multi utilizatorii pot specifica timpii de cautare pentru fiecare motor selectionat si numarul maxim de raspunsuri ce poate fi vizualizat.
Aceasta aplicatie de cautare a informatiei cu ajutorul meta motoarelor de cautare permite reperarea rapida a resurselor interesante dintr-o masa mare de informatii.
De asemenea, metamotoarele de cautare prezinta si un alt interes si anume posibilitatea de testare asupra unui subiect dat. Gratie interogarii simultane a mai multor motoare de cautare se poate afla rapid pertinenta acestora asupra unor teme precise. In acest fel, utilizatorii constata ce motoare de cautare le satisfac cererile, iar in viitor le pot contacta in mod direct. In cazul in care rezultatele nu sunt satisfacatoare se poate apela la o alta metoda si anume la accesarea motoarelor care sunt deja clasificate in functie de baza de date specifica unei teme sau unei zone geografice.
Cele mai renumite si utilizate meta-motoare de cautare din spatiul virtual WWW sunt:
METACRAWLER https://www.metacrawler.com/
WEBCRAWLER https://www.webcrawler.com/
SEARCH https://www.search.com
VIVISIMO https://www.vivisimo.com
https://www.metacrawler.com/
MetaCrowler a fost realizat in 1994 la Universitatea din Washington de catre un student- Erik Selberg si de catre profesorul asociat Oren Etzioni. In septembrie 2003 metamotorul de cautare a capatat un nou design, introducandu-se o noua bara cu instrumente de cautare.
MetaCrowler foloseste cele mai noi tehnologii de meta-cautare pentru a cauta in cele mai utilizate motoare de cautare: Google, Yahoo, Ask Jeeves, About, Teoma, FindWhat, LookSmart, AltaVista, Excite, InfoSeek, Lycos, Thunderstone s.a. pentru a returna "o lista unica de rezultate care provin din tot Web-ul" , eliminandu-se duplicatele.
Are 21 de rubrici de baza si contine un serviciu gratuit de publicitate ce are formulare atat pentru cereri cat si pentru oferte.
Indexeaza aproximativ 2 milioane pagini Web, permite cautare avansata precum si posibilitatea de redefinire a cererii.
In ceea ce priveste cautarea specializata, aceasta se refera la domeniul de activitate, persoane, stiri, planuri de orase, produse sau vreme. De asemenea rezultatele pot fi personalizate.
Pentru ca regasirea sa fie mai usoara se recomanda:
Utilizarea termenilor celor mai apropiati conceptului de cautare
Folosirea termenilor respectandu-se ordinea corecta de asezare in fraza a acestora
Folosirea categoriilor atunci cand se doreste un anumit tip de informatie
Folosirea operatorilor: AND, NOT, OR, AND NOT sau a operatorilor impliciti: +, -
https://www.webcrawler.com/
Web Crawler a fost unul dintre primele motoare de cautare de pe Web. El a luat fiinta in cadrul unui proiect de cercetare la Universitatea din Washington. Contine o buna descriere a metodelor de cautare aferente motoarelor de cautare precum si facilitati Help foarte bine structurate. Permite cautarea prin cuvinte cheie dar si cu ajutorul frazelor puse intre ghilimele, utilizand si operatorii booleeni AND, OR, NOT si pe cei proximitate: NEAR, ADJ. Home page-ul contine o serie de "canale", fiecare dintre ele incluzand un director de site-uri web revizuite. Exista, de asemenea servicii de cautare pentru Pagini galbene (GTE), gasire de persoane (WhoWhere), harti, vreme, horoscop etc. Rezultatele sunt afisate cate 25 pe pagina, in functie de relevanta.
Este un serviciu asemanator cu Excite, dar cu un motor de cautare diferit si cu un alt fel de design. Include un director de Web, dar nu il leaga de motorul de cautare; prin el se navigheaza separat, utilizand o interfata diferita.
Search. Com poseda o colectie de aproximativ 100 de baze de date de pe Web. Acestea sunt listate sub doua forme: dupa subiect (mai mult de 20 de categorii) si alfabetic. Pentru a gasi o resursa specifica se poate apela la optiunea Find a Search sau se poate utiliza URL https://www.search.com/Find.
De asemenea, sunt oferite legaturi catre alte servicii cum ar fi : cautarea de persoane (folosind Snap! White Page, YellowPages, Stock Quotes and City maps).
https://vivisimo.com/
Vivisimo este unul dintre cele mai folosite meta-motoare, care ofera cautare detaliata si in directoare. In prezent Vivisimo traduce cererea intr-o sintaxa corespunzatoare fiecarui motor de cautare. Accepta operatorii booleeni AND, OR, and NOT, si ghilimelele pentru a regasi cuvintele exact in ordinea data. De asemenea, foloseste facilitatile:
domain:domainname
host: or site:hostname
link:URLtext
linktext:text
text:text
title:text
url:text
Motorul de cautare specializat este un tip de motor performant, axat pe cautarea si depistarea acelor site-uri care trateaza la obiect anumite subiecte de interes particular.
Caracteristica de baza a unui motor de cautare specializat este faptul ca tehnica software pe care o foloseste filtreaza si elimina din rezultatul cautarii acele site-uri Web neimportante pe care motoarele de cautare clasice, de obicei, le ignora, returnand informatii neconcludente in plus.
Pe reteaua Internet exista nenumarate motoare de cautare specializate, axate pe cautarea unor subiecte din domenii de interes specific cum ar fi domeniul informatic, domeniul editorial si publicistic, domeniul de informatii de natura oculta si multe altele.
Cele mai reprezentative motoare de cautare specializate din domeniile mai sus mentionate sunt:
https://wwwomen.com/
WWWomen este primul motor de cautare destinat in exclusivitate femeilor. Cautarea se poate realiza cu ajutorul cuvintelor cheie sau al indexului care cuprinde top-uri precum: arta si distractie, femeile si afacerile, feminism, sanatate, femeile de-a lungul istoriei etc.
https://kids.yahoo.com/
Yahookids este destinat copiilor intre 7-12 ani avand rezultate atent selectate si bannerele pentru adulti excluse din cautare.
Domeniile oferite sunt: Jocuri, muzica, filme, glume, sport, horoscop etc. Prin intermediul acestui instrument se pot juca jocuri, asculta muzica, cauta filme, afla informatii stiintifice etc.
Bibliotecile virtuale sunt directori ale caror resurse sunt organizate de catre specialisti intr-un mod logic, purtand si denumirea de directori adnotati. Principalele biblioteci virtuale sunt :
INFOMINE https://lib-www.ucr.edu
INTERNET PUBLIC LIBRARY https://www.ipl.org
LIBRARIANS'INDEX TO THE INTERNET https://lii.org/
Bibliotecile virtuale ofera trei tipuri de resurse :
ghiduri de subiecte (resurse web care include legaturi catre anumite site-uri)
lucrari de referinta (documente full-text : dictionare, enciclopedii etc)
baze de date specializate ( indexuri de cautare care catalogheaza un anumit tip de material : date financiare, articole din jurnale etc.)
Scholary Internet Resource Collection
https://lib-www.ucr.edu
Infomine este o colectie de resurse Web revizuite de catre specialisti, care se adreseaza studentilor, profesorilor si cercetatorilor din universitati. Scopul acestuia este acela de a oferi acestora informatiile necesare, fiind dezvoltat de catre Biblioteca Universitatii California.
Informatiile sunt aranjate in cateva categorii: Biologie, Agricultura, Stiinte medicale, Informatii guvernamentale, Inginerie, Arte, Computere si Matematica, Informatii de interes regional etc. Home page-ul ofera legaturi catre referinte generale, noutati, jurnale electronice si instrumente de cautare. Fiecare domeniu poate fi cercetat prin rasfoire sau prin utilizarea cuvintelor cheie sau a expresiilor. Categoriile sunt aranjate alfabetic folosindu-se terminologia Bibliotecii Congresului.
IPL a fost creat pentru a oferi servicii de biblioteca pe Internet: evaluare, selectie si clasificare a documentelor. IPL este organizat si condus de catre bibliotecari specializati, proiectul infiintarii lui fiind gazduit la Scoala de Stiinta informarii de la Universitatea din Michigan. Site-ul virtual este asemanator unei biblioteci prin structura, colectii si serviciile pe care le ofera.
Home page-ul poarta denumirea de IPL Lobby si include legaturi catre diviziunile si sectiunile principale ale site-ului: Referinte, Arta si Stiinte umaniste, Educatie, Sanatate si Medicina, Stiinte si Stiinte sociale. Resursele sunt adnotate, titlul reprezinta legatura catre document, este prezent numele autorului si subiectul sub care este clasificat.
https://lii.org/
Aceasta biblioteca virtuala (LII) contine aproximativ 3.500 resurse evaluate si adnotate de catre bibliotecari, in cele mai varii domenii. Intrarile sunt aranjate dupa subiect iar intrarile individuale sunt asezate alfabetic in cadrul subiectului. O intrare consta dintr-un titlu care se constituie intr-o hiperlegatura catre sursa, o adnotare sau un sumar al site-ului si legaturi catre alte resurse asemanatoare cu cea cautata. Se permite cautare prin rasfoirea ghidului sau prin utilizarea cuvintelor cheie care pot fi combinate cu ajutorul operatorilor booleeni AND si OR.
Bazele de date specializate contin informatii care nu se gasesc in mod frecvent pe Web. Multe dintre aceste baze de date sunt intretinute de catre agentii guvernamentale sau organizatii non-profit. Diferenta dintre o baza de date specializata si un motor de cautare este aceea ca primele sunt colectii care se refera la subiecte particulare (ex. Medicale), iar diferenta dintre un ghid pe subiecte si o baza de date specializata este aceea ca primul ofera colectii de adrese de Internet intr-un domeniu specific (care de multe ori pot conduce la o baza de date specializata), in timp ce o baza de date specializata contine efectiv informatiile si datele cautate.
Principalele tipuri de baze date specializate sunt: bibliografice si full text. O baza de date bibliografica include referinte care conduc la diverse titluri, autori si nu contin textul propriu-zis al lucrarii. Un exemplu de baza de date bibliografica este MEDLINE. O baza de date full-text include atat referinta cat si intregul text al lucrarii indexate.
Aplicarea tehnologiilor electronice in lucrarile de biblioteca incepe la mijlocul anilor 1970, cand cel mai important eveniment a fost aparitia fisierului electronic, care marcheaza inceputul trecerii de la "biblioteca pe hartie" la biblioteca automatizata.
Prelucrarea documentelor, stocarea si organizarea fondului documentar in sistem automatizat, reprezinta de fapt alcatuirea catalogului electronic de biblioteca - OPAC-ul (On-line Public Access Catalogue).
"OPAC-ul nu este altceva decat o baza de date bibliografice gestionate de un soft, care asigura indeplinirea tuturor functiilor pe care le realiza sistemul traditional de catalogare al bibliotecii" .
Acesta contine fisierele bibliotecii pe care utilizatorii le pot consulta rapid, avand posibilitatea combinarii mai multor criterii de cautare. Reflectand colectiile unei biblioteci, include informatii asupra unei varietati de discipline si subiecte. Inregistrarile din catalog contin, in general, numai informatii bibliografice, mai rar insotite si de abstracte.
OPAC-ul permite accesul on-line al publicului in baza de date a catalogului in scopul verificarii anumitor aspecte legate de un anumit document: daca in fondul bibliotecii exista o anumita lucrare si, in aceste conditii, sa obtina toate informatiile privitoare la aceasta.
Denumirea "on-line" se refera la intercomunicarea dintre utilizator, baza de date accesata si calculatorul in care este stocata baza de date.
Cercetatorii in informare si documentare au insistat asupra limitarilor cataloagelor traditionale si si-au exprimat opinia ca intre un OPAC din ultima generatie si catalogul traditional pe fise exista o omologie structurala.
Astfel, desi in OPAC caracterul consultarii este dialogic, el nu poate fi considerat interactiv decat in relatie cu predecesorii sai.
De asemenea, multe probleme care apar in consultarea OPAC-urilor sunt comune cu cele intalnite in consultarea cataloagelor traditionale, legate in principal de conventiile de formulare, dar mai ales de indexare.
Ca avantaje, catalogul on-line foloseste aplicatii a celor mai noi tehnologii, facilitatile lui fiind intr-o continua ameliorare, putand fi accesat de la distanta si oferind mai multe puncte de acces si mai multe posibilitati de cautare. In plus, intr-un OPAC, utilizatorul trebuie sa faca cererea in mod explicit, ceea ce faciliteaza in mod evident cercetarea comportamentului sau.
S-a afirmat ca un OPAC perfect trebuie sa aiba o precizie ridicata, sa fie usor de invatat si de utilizat, sa raspunda rapid, sa fie flexibil si sa aiba un cost redus.
Odata cu dezvoltarea sistemelor de informare on-line si diversificarea categoriilor de beneficiari ai acestora, s-a ridicat problema metodelor de regasire a informatiilor relevante din multitudinea de informatii pe care sistemul le pune la dispozitia utilizatorilor. Astfel, este importanta stapanirea unei strategii de cautare cu ajutorul careia sa poata fi accesat un catalog on-line sau interogata o baza de date pentru a raspunde cat mai corect si eficient la o cerere formulata.
In unele cazuri, interfata se prezinta sub forma de meniuri din care utilizatorul selecteaza optiunea dorita; acesta este modul de prezentare utilizat de multe sisteme integrate de biblioteca, fiind foarte util utilizatorului mai putin experimentat.
Accesul la informatia stocata intr-un catalog on-line se face printr-o varietate de criterii de regasire:
titlu;
autor (autor persoana fizica/autor colectiv);
sistem de clasificare;
cuvant (cuvant din : titlu, subiecte, );
elemente de identificare locale (cota, inventar, cota de raft);
date de publicare (an, editura, loc);
colectie/serie;
tipul documentului (carte, revista, CD-ROM, microfisa, microfilm, caseta audio sau video, etc.);
ISBN/ISSN;
limba de redactare a materialului;
indici relevanti pentru anumiti utilizatori OPAC (ex.: numarul de inregistrare a referintelor din alte baze de date, accesibile prin OPAC).
Daca primele trei elemente de identificare sunt prezente in orice sistem de regasire a informatiilor, posibilitatea accesarii bazelor de date dupa celelalte criterii depinde de performantele soft-ului integrat de biblioteca utilizat.
Toate aceste criterii de cautare pot fi combinate in diverse forme in functie de cererile de regasire. "Regasirea informatiilor se realizeaza printr-un proces etapizat, de dialog intre utilizator si sistem, proces de tipul intrebare-raspuns, asistat prin mesaje "help" si mesaje de eroare"[9].
Cautarea dupa subiect / cuvinte-cheie este modalitatea care s-a impus si tinde sa inlocuiasca sistemul de clasificare, fiind cea mai exploatata optiune dintr-un catalog on-line si presupune fie consultarea unui tezaur indexat de termeni standard, fie un vocabular de termeni realizat in general de indexator.
Odata cu dezvoltarea mediului Web, care este un sistem hipertext, s-a lansat si ideea realizarii hipercataloagelor, utilizand hipertextul ca posibilitate de navigare, utilizatorul avand "posibilitatea lansarii altor cautari care ii sunt utile in procesul de informare, aspect ce evidentiaza un caracter flexibil si dinamic al hipercataloagelor"[10].
Hipertext-ul poate fi privit ca fiind un document care permite legarea conceptelor intr-un text prin intermediul unor legaturi de un anumit tip, numite hiperlegaturi. In locul parcurgerii documentului de la inceput si pana la sfarsit ca intr-un document-text obisnuit, se poate selecta un cuvant din text care face legatura cu o alta pagina ce ofera informatii referitoare la conceptul selectat, plasata in alt loc din document.
Extensia hipertextului, in care conceptele legate pot fi text, grafice, audio, imagini statice si de animatie sau video, cunoscute ca fiind hipermedia, a avut implicatii si asupra proiectarii interfetelor, perfectionandu-se modalitatea de prezentare si regasire a resurselor informationale puse la dispozitia beneficiarilor. Au aparut interfete grafice usor de utilizat si foarte "prietenoase", prin intermediul carora hipercatalogul "dialogheaza" cu utilizatorul, acesta avand posibilitatea interogarii bazelor de date ale bibliotecii/centrului de documentare respective dar si a extinderii cautarii in afara granitelor bibliotecii prin accesul la alte baze de date bibliografice sau surse de informare (enciclopedii on-line, ziare si reviste electronice etc.).
Accesul la bazele de date in aceste cataloage se poate realiza utilizand criteriile de cautare specifice cataloagelor on-line clasice, precum si formularea cererii in limbaj natural, care este mult mai expresiva si permite integrarea conceptelor cautate mult mai usor.
Caracteristicile hipercataloagelor
Hipercataloagele au o serie de caracteristici care pot fi exprimate astfel:
permit browsing-ul si navigarea ca modalitati principale de consultare a catalogului, dar ofera si posibilitatea efectuarii unei cautari traditionale in care utilizatorul trebuie sa specifice ceea ce doreste;
au posibilitati alternative de prezentare si ilustrare a structurilor relatiilor existente in bazele de date;
au disponibile modele ale utilizatorului atat stereotipe, cat si individuale pentru a facilita adaptarea dialogului la tipurile de utilizatori si de cereri;
contin informatii mai numeroase si mai diverse decat OPAC-ul, de exemplu, pe langa furnizarea informatiilor despre un document, ofera informatii si asupra colectiilor bibliotecii. Intr-un OPAC clasic, in general, termenii care figureaza in rezultatele unei cautari nu pot fi folositi pentru a lansa o alta cautare, informatia afisata fiind una "inghetata", neproductiva pentru consultare. In plus, de la un limbaj de comanda exterior sistemului, se trece la o interfata grafica si chiar sonora;
sunt dinamice si flexibile.
Notiunea de "hipercatalog" poate acoperi mai multe niveluri:
integrarea unor legaturi spre alte informatii referitoare la documentul descris (fotografii ale copertei, extras muzical sau video sau chiar textul in integralitatea sa);
legaturi care permit, pornind de la un anumit camp, extinderea cautarii asupra documentelor cu aceleasi caracteristici;
anexarea altor informatii care sa aduca o valoare adaugata descrierii.
Cele mai populare site-uri pentru gasirea cataloagelor electronice de biblioteca sunt:
Libweb Library Servers via WWW https://lists.webjunction.org/libweb/
care ofera informatii din peste 7700 pagini web ale bibliotecilor din 145 de tari: biblioteci academice, publice, nationale si ale organizatiilor, ale consortiilor regionale sau biblioteci speciale.
Ackermann, Ernest; Hartman, Karen. The
information specialist's guide to searching and researching on the Internet and
the World Wide Web.
Ackerman, Ernest; Hartman, Karen. The
information specialist's guide to searching and researching on the Internet and
the World Wide Web.
Ackerman, Ernest; Hartman, Karen. The
information specialist's guide to searching on the Internet and the World Wide
Web.
Marinescu, Nicoleta. Biblioteca, de la traditie la modernitate. Iasi: Editura Astel Design, 1999, p. 98.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
