TINERET SI PUTERE SOFT ROMANEASCA

TINERET SI PUTERE SOFT ROMANEASCA

I.            In cautarea orientarii politice specifice.

Am ales aceasta tema deoarece consider ca in acest moment Romania traverseaza momente cheie in propria istorie. Spun acest lucru, intrucat de un an de zile nu reusim sa iesim din febra alegerilor si iata-ne ajunsi din nou in preajma lor , mai neincrezatori si mai sceptici ca niciodata. Intaresc aceasta asertiune prin faptul ca romanul inca munceste un an pentru un pumn amarat de vise. Sa fie toate acestea din vina statului? Sincer, ma indoiesc . A venit vremea sa nu mai cautam cauze externe pentru problemele noastre si sa ne confruntam singuri cu ele , sa ne asumam responsabilitatea si sa acceptam faptul ca uneori lucrurile pot merge prost.

Scopul acestei lucrari il reprezinta o scurta analiza a culturii politice romanesti vazuta prin lentilele viitorului acestei tari - tineretul. Almond ti Verba definesc in lucrarea "Cultura civica: Atitudini politice si democratie in cinci natiuni" termenul de "cultura politica", ca fiind acele orientari politice specifice - atitudini fata de sistemul politic si diferitele sale parti, precum si atitudini fata de rolul binelui in sistem. Cand vorbim de cultura politica a unei societati, ne referim la sistemul politic, asa cum a fost internationalizat in cunostiinte, sentimente si evaluari ale populatiei sale, oamenii fiind inrolati in ea la fel cum sunt socializati in roluri nonpolitice si sisteme sociale.

II.         Legitimitatea: o slabiciune care afecteaza inca serios puterea Romaniei in relațiile internationale.

Legitimitatea politica deriva din acceptarea de catre populatie , a validitatii unui regim sau a unui sistem de legi. In stiinta politica, legitimitatea este considerata a fi fundamentul unui regim politic, in general, dar si ca fundamentul functionarii unei institutii politice in particular. Practic, fara legitimitate, cel putin minimala, un guvernamant se blocheaza si moare. Acelasi lucru este valabil si pentru o institutie. Cautarea legitimitatii devine, in consecinta, un demers firesc al oricarui regim si al oricarei puteri politice. Astfel in momentul de fata asistam la o continua incercare de legitimare a tuturor actorilor importanti de pe scena politica, atat a celor de la putere, cat si a celor din opozitie. [2]

Directorul SRI, George Maior, sustinea ca in lumea internationala de la acest inceput de secol, legitimitatea reprezinta una din sursele cele mai importante de afirmare a intereselor nationale in politica externa a unui stat. Daca un stat nu reuseste sa se plaseze in curentii principali de legitimitate care domina viata internationala , puterea sa reala in raporturile internationale este automat diminuata in mod semnificativ, deoarece forta militara si considerentele de natura geopolitica, geostrategica si economica, nu sunt suficiente pentru a conferi putere diplomatiei.

Tot Maior sustine faptul ca exista o zona ce poate fi denumita generic "a legitimitatii" care, desi aparent mai abstracta, se imprima decisiv asupra conditiei externe a statelor in ordinea internationala, asupra greutatii lor in politica internationala.[3]

In lucrarea "Soft power - the means to success in world politic" , Joseph S. Nye ne deschide orizontul catre un nou inceput. El ne ofera o noua interpretare a termenului de putere care astazi, la fel ca si societatea , a evoluat. Osama Bin Laden sublinia faptul ca desi oamenii isi doresc un cal puternic , puterea vine in nuante diferite iar puterea soft reprezinta solutia ideala pentru acest moment. Puterea soft trebuie integrata in strategia nationala a oricarui stat pentru a se spori eficacitatea actiunilor savarsite de statul in cauza. Puterea soft consta in capacitatea unui stat de a influenta numai prin mijloace culturale si ideologice. Ca si principiu de functionare este folosita seductia, o modalitate care si-a demonstrat eficienta crescuta in fata coercitiei. Joseph S. Nye subliniaza faptul ca prin intermediul puterii soft o tara poate sa obtina ceea ce doreste pe scena internationala prin simplu fapt ca o alta tara ii admira valorile, ii imprumuta obiceiurile, aspira la nivelul ei de prosperitate, in concluzie doreste sa ii calce pe urme. Scopul final consta in a-i face pe ceilalti sa isi doreasca ceea ce iti doresti tu, puterea adevarata constand in cazul de fata in abilitatea de a schimba preferintele celorlalti.

Prin urmare, pentru tineri, actiunea civica nu trebuie sa se rezume doar la nivel institutional, ea trebuie sa exprime o filosofie de viata si o atitudine fata de munca, pregatire, camin, divertisment si relatii sociale centrate pe dreptate, libertate, toleranta si solidaritate, toate fiind vitale pentru o societate in care fiecare persoana este responsabila si joaca un rol in schimbarea sociala.

III.       Un drum greșit : Tineret si viața politica romaneasca.

Conflictele culturii politice au multe in comun cu alte conflicte culturale, iar procesele de aculturare politica sunt mai usor de inteles daca le vedem in lumina rezistentelor si a tendintelor de unire si incorporare ale schimbarii culturale in general. (Almond si Verba, 1996, Cultura civica). Astfel, in randurile ce urmeaza va propun o scurta analiza in fapt a ceea ce inseamna tineret si viata politica romaneasca in context european.

Incepand cu anul 2008, Romania face parte din Uniunea Europeana, insa drumul spre integrare este lung si plin de peripetii, teorii precum formele fara fond de Titu Maiorescu riscand sa fie reactivate. Motorul acestei integrari trebuie sa fie tinerii, deoarece de actiunea civica a acestora va depinde rapiditatea integrarii.

Consider ca in momentul de fata tineretul din Romania creioneaza bordurile "big picture-lui" ce va urma. Analizandu-le cu atentie pe acestea, putem anticipa ce "culori" vor fi folosite pentru nuantare.

Apartenenta organizationala este indicatorul cel mai citat in descrierea gradului de participare civica. Organizatiile neguvernamentale, care constituie nucleul societatii civile, inlesnesc individului pozitionarea sa intr-o relatie eficienta si semnificativa cu sistemul politic, stimuland aptitudinile individuale relevante pentru cultura politica democratica (Almond si Verba, 1963; Waren, 1999).

Eurobarometrul Young Europeans realizat de Gallup Organization in 2007 indica o pondere scazuta a tinerilor din Romania, membri ai organizatiilor neguvernamentale. Daca la nivelul intregii UE, 22% dintre tineri apartin unui ONG, media pentru noile state membre este cu mult mai mica de 10%, Romania ocupand un loc codas cu un procent ce inregistreaza numai 7%.

Apartenenta redusa a tinerilor din Romania la organizatiile neguvernamentale are cauze complexe, conturate in analiza printr-o abordare complementara.

Increderea in general redusa a populatiei in forme institutionalizate de asociere, caracterizeaza in egala masura si tinerii. Pentru perioada 2004-2006 se inregistreaza o injumatatire a cotei de incredere, de care organizatiile neguvernamentale se bucura in randul tinerilor (de la 17,2% la 8,6%, conform Diagnozei Tineret 2004, 2006, DSCPT).

Lipsa de preocupare este confirmata de prezenta mentiunii "Nu ma intereseaza", in topul motivelor de neparticipare a tinerilor la activitatiile organizatiilor neguvernamentale, cu o pondere de o treime din ansamblul motivelor invocate. Invocarea lipsei timpului necesar ascunde si ea partial lipsa interesului, dar reflecta si plasarea tinerilor intr-un camp al necesitatii, ce nu permite alocarea de resurse pentru aceste preocupari.

Gradul de interes al tinerilor romani pentru probleme curente din oras si din tara, este cel mai scazut din intreaga Europa, cu mult mai scazut comparativ cu noile state nou aderate la uniune. Preocuparea pentru politica si probleme de actualitate cunoaste cotele cele mai ridicate in randul tinerilor educati, din grupa de varsta 25-30 ani, locuind in locurile urbane si metropolitane. Desi interesul pentru problemele comunitatii este o premisa a participarii, el nu este suficient, dovada fiind faptul ca aceasta categorie de tineret descrisa nu are participarea cea mai ridicata in organizatii, fiind constituita in general de tineri ocupati in munca si fara suficiente rezeve de timp pentru activitatea in cadrul ONG-urilor.

"Atunci cand lucrezi 12 ore si ai doua joburi doar pentru a-ti asigura traiul zilnic, restul trece pe planul doi, adica putin iti pasa tie ca orasul sau tara se duc de rapa, tu nu ai in minte decat un singur lucru: trebuie sa apuci ziua de maine in asa fel incat sa nu te scufunzi de tot"

Stundent Bucuresti

Totodata cercetarile intreprinse de Almond si Verba in 1996 au aratat ca exista o asociere semnificativa intre apartenenta la organizatiile voluntare si gradul de competenta subiectiv al indivizilor. Relatia dintre aceste doua variabile este una de interdependenta: competenta civica subiectiva confera sens participarii, iar participarea ca experienta acumulata, dezvolta si consolideaza competenta civica a indivizilor.

Concluzia cea mai pregnanta trasa de Ancuta Plaescu in urma cercetarii calitative intreprinse pentru aceasta tema, este aceea ca tinerii din Romania, nu se evalueaza a fi in pozitia de a influenta decizia politica, avand asadar, o competenta civica slab configurata. Autoritatile si mecanismele de decizie sunt reprezentate de tineri ca fiind exterioare lor, iar eventualele actiuni colective de influentare a acestora sunt investite cu sanse de reusita reduse.

".sa nu stric ceea ce este. Nu iau iniativa pentru ca as parea nebun"

Student Bucuresti

IV.      Destinația drumului: Cultura politica dependenta.

Pentru a intelege mai clar ceea ce doresc sa semnalizez prin aceasta lucrare va propun sa ne oprim cateva paragrafe asupra ceea ce Almond si Verba numesc ca fiind "orientare politica". Aceasta se refera la aspectele internalizate ale obiectelor si relatiilor. Ea include "orientare cognitiva", adica cunoasterea si credinta cu privire la sistemul politic, rolurile sale si detinatorii acestor roluri, "orientare afectiva" sau sentimentele privind sistemul politic, rolurile sale, personalul si performanta, si "orientarea evaluativa" , judecatile si opiniile cu privire la obiectele politice, care in mod tipic implica o combinare a standardelor si criteriilor de valoare cu informatia si sentimentele. Almond si Verba isi propun sa observe catre ce obiecte politice sunt orientati indivizii, cum sunt ei orientati catre ele si daca aceste obiecte sunt implicate predominant in fluxul ascendent al facerii politicilor sau in cel descendent al impunerii politicilor. Practic, pentru ei cultura politica devine sinonim cu frecventa diferitelor tipuri de orientari cognitive, afective si evaluative fata de sistemul politic in general, aspectele sale de imput si output, precum si fata de sine ca actor politic.

Ceea ce este insa captivant si enervant de intrigant, este descrierea data de cei doi a ceea ce ei numesc "Cultura politica dependenta - The Subject Political Culture". Aceasta este descrisa ca fiind acea cultura politica unde exista o inalta frecventa a orientarilor catre sistemul politic diferentiat si catre aspectele de output ale sistemului, insa orientarile catre obiectele specifice de input si catre sine, ca un participant activ, se apropie de zero. Subiectul este constient de autoritatea guvernamentala specializata; el este afectiv orientat catre ea , probabil avand o anumita mandrie fata de ea, probabil displacand-o; iar el o evalueaza fie ca legitima, fie ca ilegitima, insa relatia fata de sistem la nivelul general si catre partea administrativa de output sau catre fluxul descendent al sistemului politic este o relatie esentialmente pasiva, desi este o forma limitata de competenta care este adecvata intr-o cultura dependenta.

Acest tip de cultura aduce izbitor de mult cu ceea ce putem observa in viata de zi cu zi a tinerilor romani, el mulandu-se perfect pe exemplele si asertiunile sustinute de mine pe tot parcursul acestei lucrari. Consider ca a venit momentul sa aducem in planul constiintei acest fenomen refulat ani de-a randul si sa dezvoltam politici eficiente in combaterea lui, pentru ca in timp consecintele pot fi devastatoare, putand sa aduca atingere chiar si sigurantei nationale.

Bibliografie

1. ALMOND, GABRIEL A. & VERBA, SIDNEY . Cultura civica: Atitudini politice si democratie in cinci natiuni. Trad. De Dan Pavel. Budapesta: CEU Press & Bucuresti : Editura DU Style, 1996, pp 42-60

Institutul PRO (2005), Legitimitatea clasei politice romanesti. Disponibil la https://www.institutulpro.ro/analize/evenimente/putere.php?luna=09105 , accesat la 06.06.2009

MAIOR, G. Legitimitatea: o slabiciune care afecteaza inca serios puterea Romaniei in relatiile internationale. Disponibil la https://www.cultura-fcr.ro/IMAGINI/PDF/Numarul%207%20pagina%206.pdf , accesat la 06

Plaiesu, A. (2007). Participarea civica si politica a tinerilor. In Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor . Studii in domeniul tineretului, 101-113, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

MITULESCU, S. (2007). Premise pentru o politicca de tineret adecvata. In Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor . Studii in domeniul tineretului, pg.172-175 , Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

NYE, J. , Soft Power - the means to success in world politics, 2004, Ed. Public Affairs , New York