Evidenta/contabilizarea rezultatelor privind schimbarea regimurilor post-comuniste

Evidenta/contabilizarea rezultatelor privind schimbarea regimurilor post-comuniste

Evitarea superficialitatii si limitarea aprofundarii.O alternativa la diversitatea regimului post-comunist

Herbert Kitschelt

Autorul ofera in primul rand o explicatie a variatiei regimurilor comuniste la cele post-comuniste,iar mai apoi imbunatateste analiza prin introducerea unei variabile care ia in considerare problemele identitatii colective, manifestate de formarea noului stat precum si de eterogenitatea etnica si conflictul lumii comuniste.Deasemenea, analizeaza indicatorii empirici si relatia acestora care ajuta la operationalizarea modelului si evaluarea puterii sale explicative pentru diversitatea regimului post-comunist in comparative cu ce a a regimurilor rivale.

A.Calea dependenta in transformarea regimului post-comunist

Kitschelt cauta raspunsul la urmatoarea intrebare: Ce permite comunistilor protejeti de vechile regimuti sa conversteasca veche a putere politica si economica in noi astfel de relatii?elaborandu-si raspunsul prin analiza a 2 variabile strategice:birocratia si domnia legii.

In termeni economici,se presupun mecanisme ce produc institutii care permit vechilor elite sa submineze structurile de guvernare ale pietei competitive si sa mentina valabile resursele economice pentru a induce loialitati politice.In termini politici, presupne capacitati organizationale si o distributie a suportului public pentru schimbarea regimului care favorizeaza antidemocartii in fata democratiilor.Astfel ca economicul si politicul, desi pot lucra in tandem,aceste 2 mecanisme cauzale pot fi specificate separat.

I.Dezvoltarea birocratica a statului, domnia legii si reforma economica

Domnia legii faciliteaza schimbul economic deoarece face tratamentul public sau drepturile proprietatii private mult mai predictibile si faciliteaza contractul de constrangere dintre participantii economici desi incurajeaza economiile private si investitiile pe termen lung.

Kitschelt analizeaza din perspectiva acestor variabile profesionalizare birocratica in sine considernad ca primul mecanism ce conduce la rezultate ale unui regim postcomunist este legat de prezenta sau absenta profesionalismului si a patronajului.

Cadrul birocartic comunist a reprezentat tipul ideal a unui serviciu civil profesionalizat,insa organizatiile birocratice au variat de-a lungul politicilor comuniste si in cadrul Uniunii Sovietice.La o alta extrema, in regimurile rational-birocratice comuniste, birocratiile au conservat un nivel considerabil de profesionalism si au contribuit la delimitarea "rosu" si "expert".

II. Modele de mobilizare si intermediere a intereselor civice

Balanta de putere dintre comunisti si non-comunisti in anii 1980 a depins de practicile ale ambelor tabere inainte de venirea regulii comuniste

In tarile caracterizate de autor ca avand un comunism birocratic autoritarian,rational, ambele partide comuniste precum antagonistii lor au fost in mod ingenios organizate in timpurile precomuniste.Kitschelt    ne vorbeste astfel despre Cehoslovacia si Germania,cazuri birocratic autoritariene,care, dupa fascism si-au impus regulile asupra burghezimii printr-o represiune instensa asupra oponentilorr,bazata pe organizatia interna a resurselor si pe suportul venit din partea clasei muncitoare.Partidele comuniste ale acestor tari au ramas intransigente pana la sfarsitul anului 1989,iar mai apoi au explodat din interior in fata atacului violent pornit de catre mobilizarea societatii civile non-comuniste.Se conchide ca fostele politici comunsite birocratic autoritariene au oferit prospecte excelente pentru inaugurarea democratiei.

In al doilea grup de tari caracterizate ca national acomodative ,partidele comuniste detin o slaba ancorrae in grupurile sociale inainte sa castige puterea,in timp ce opozantii burghezi au prosperat,constransi fiind de politicle semi-autoritariene.In aceste tari exista o traditie in a formula cereri catre stat din diverse motive. Oportunitile pentru o tranzitie post-comunista spre o democratie au fost credibile in contextul unei liberalizari ce a permis aparitia gradulala a societatii civile,ce a promovat o pluralizarea vocilor comuniste,atat in vechiul aparat comunist catsi in afara ariei comuniste.Comunismul national acomodativ nu lasat in urma sa un partid conducator slab,anti-democratic si intransigent, ci unul puternic,social democratizat.Exemplele in acest caz sunt date de Slovenia,Ungaria si Polonia.

In cel de-al treilea grup, reprezentat de comunismul patrimonial, regimurile autoritariene sau depsotice,sultanistice au precedat aparitiei comunismului.Acestea prezentau societati civile slab dezvoltate    cu asociatii de interese economice slabe sau proto-partide.In cadrul acestui grup se poate face o distinctie intre Europa de Est si produsele de fisiune ale Fostei Republici Sovieticee. Mobilizarea politica de dupa caderea comunismului nu a fost insa evidenta.

Dupa moartea lui Satalin,comunismul patrimonial a fost lipsit de voci ale opozitiei care ar fi putu forta crearea unei acomodari.In anii 80 cei care au determinat transformarea sistemului comunist au fost insiderii, grupurile si intrigile existente in elitele comuniste care au dorit sa salveze din ordinea existenta din grevele de reforma preemptive,nearatandu-se in dezacord cu conducerea reformelor reactionare ale lui Bismark si Meiji Japan din 1860.

Totusi modernistii comunisti nu au reusit intotdeauna sa controleze spiritul reformei pe care l-au invocat si au fost nevoiti sa accepte o schimbare politica si economica multa mai diferita si mai multa decat au stabilit in mod initial.Chiar si in tarile democratizate dupa anii 90, slabiciunea societatii civile a last o urma din vechiul comunism ce inca persista.Un alt exemplu in acest caz,inafara de Fosta Republica Sovietica, este Romania.

III.Modelul si explicatiile mostenirii comuniste

Tabelul oferitde Kitschelt analizeaza trei tipuri de regimuri comuniste importante, antecedente si consecinte ale acestora.

Se doreste astfel sa se explice de ce anumite tari au dezvoltat sistem programatic de partid, in timp ce altele au creat politici bazate pe patronaj cu birocratii neprofesionale.Se iau in considerare urmatoarele variabile:timpul formarii statului profesional birocratic si dezvoltarea organizatiilor civice dupa aparitia democratiei.

Deasemenea autorul formuleaza urmatoarea ipoteza: Formarea noului stat si pluralismul etnic afecteaza diversitatea politicilor post-comuniste.

Operationalizarea    mostenirilor regulii comuniste

Kitshelt elaboreaza o analiza empirica in care coliniaritatea mostenirii statului birocractic si balanta dintre puterile ocmuniste si provocarile acesteia duc la formarea unei singure variabile.Ca unitati de analiza sunt luate Ungaria, Polonia si Slovenia si alte 3 state baltice, precum si fosta Uniune Sovietica,Albania, Belarus, Georgia,Macedonia, Romania, Rusia si Ucraina, regimuri comuniste favorabile ce prezentau conditii slab favorabile pemntru formarea democratiei, cu Croatia si Slovacia fiind cazuri particulare.

5.Analiza Empirica a Consolidarii Regimului Politic Post-Comunist

Autorul analizeaza cercetarea lui Fish legata de consolidarea democratica (1996-1998).

Rezultatele empirice ale acestui studiu demonstreaza ca daca variabila distantei geografica construieste o micrologica care sa o lege de tipul de regim politic contemporan,acea logica ar trebui sa lucreze in totalitate cu asteptarile politicienilor post-comunsitilor.

Elitele politice din tarile aflate geografic mai aproape de Uniunea Europeana se asteapta sa aibe beneficii in viitor prin comert si prin investitiile straine.

O explicatie legata de mostenirea comunista ofera deasemeni o imagine concreta a diversitatii post-comuniste,explicatie pe care Kitschelt o prezinta in tabelul anexat lucrarii.Astfel nivelul de capital din 1985 din nenumarate state comuniste este doar moderat legat de coruptie,alegeri necomuniste formale si scorurile inregistrate atat de Freedom of House cat si de drepturile drepturile politice.

Deasemenea se constata ca formatiunile noilor state si eterogenitatea etnica arata corelatii slabe si insignifiante statistic cu libertatile civice si politice.

Eterogenitatea etnica este negativ corelata cu liberatile civice si politice,insa aceste rezultate sunt determinate variabila ce reprezinta mostenirea comunista,modele de coruptie si religie,distnta geografica.

In cele din urma.Kitschelt gaseste in mod teoretic si empiric mai adecvat pentru explicatia diversitatii regimului comunist sa construiasca o legatura cauzala care lucreaza indirect cu rezultatele alegerilor formate postcomuniste si consolidarea drepturilor politice si civice din 1990 si cu natura diversa a regimurilor comuniste si a mostenirilor regulilor precomuniste care afecteaza relatiile de negociere dintre contestatari si sustinatori ai status quo-ului.

Concluzie

Kitschelt concluzioneaza ca modul in care se aleg explicatiile aprofundate si cele de suprafata depinde de cum se constriesc legaturi empirice cauzale si analize teoretice si nu de algoritmi statistici.Pe de alta parte,in urma acestei analize, afirma ca toate tarile comuniste par sa detine legislatii birocratice si modele de mobilizare politica care le transpun in categoria comunismului patrimonial daca nu chiar in cea a sultanismului extrem.