FRANTA NAPOLEONIANA

FRANTA NAPOLEONIANA

1. AUTORITARISM POLITIC SI SUCCESE MILITARE

A. Directoratul(1795-1799), este regimul politic al marii burghezii, bazat pe separarea puterilor in stat, dar care nu a ezitat sa foloseasca armata pentru a elimina opozitia regalista(1797), iacobina(1798), sau "conjuratia egalilor" a lui Gracchus Babeuf. Pe fondul crizei economice si alimentare se remarca succesele militare revolutionare, in timpul carora se afirma tanarul general de 25 de ani Napoleon Bonaparte. Ascensiunea acestuia incepe prin recucerirea Toulonului de la englezi, continua cu victoriile repurtate contra austriecilor prin campania din Italia(1796-1797)si concretizate prin pacea de la Campo-Formio - 1797, prin care austriecii cedau malul stang al Rinului, Belgia si recunosteau cuceririle italiene ale Frantei. Campania din Egipt - 1798, de si esueaza nu v-a impiedica ascensiunea lui Napoleon

B. Consulatul(1799-1804), se instaureaza prin lovitura de stat militara a generalului Bonaparte de la 18 Brumar (19 noiembrie) 1799. Aureolat de victoriile militare, el profita de criza generala pentru a instaura un regim autoritar, in care avand calitatea de Prim-consul,cumula puterea executiva si legislativa in stat. Constitutia anului VIII, este un regim forte bazat pe armata, politie secreta, cenzura, dirijism economic, guvernare prin decrete legi, controlul institutiilor statului, limitarea drepturilor cetatenesti. Napoleon realizeaza:

- reconcilierea cu biserica catolica, separarea ei de stat si semnarea in 1801 a concordatului cu Vaticanul

- protectionism vamal si crearea Bancii Frantei in 1800

- promulgarea in perioada 1803-1804 a Codului penal, civil si comercial

- stabilitatea economica si dezvoltarea industriei

- reconcilierea cu regalisti si iacobinii moderati, crearea in 1802 a Legiunii de Onoare

- in plan militar zdrobirea coalitiei antifranceze prin victoriile de la Marengo si Hohenlinden

- in plan diplomatic confirmarea cuceririlor franceze prin pacile cu Austria la Luneville-1802 si Anglia la Amiens-1802.

2. NAPOLEON I

A. Franta imperiala, isi are inceputurile in alegerea in 1802 a lui Napoleon ca consul pe viata si incoronarea lui ca imparat in 1804. Noul regim creeaza un aparat nobiliar si administrativ favorabil lui Napoleon, sporeste autoritarismul politic si dirijismul economic, pune in centru statului o armata reorganizata pe modelul corpurilor de 25.000-30.000 de soldati conduse de maresalii rezultati din anii razboaielor revolutionare(Ney, Massena, Lannes, Murat, Soult, Davout, Jounot, Jourdan, Bernadotte).   

B. Marele Imperiu se constituie in perioada lungilor campanii militare datorate coalitiilor antifranceze initiate de Anglia si sustinute de Rusia, Austria si Prusia, dar si datorita dorintei de putere si glorie a lui Napoleon si maresalilor sai. Esecul debarcarii in Anglia, datorat infrangerii flotei franco-spaniole de catre amiralul Nelson la Trafalgar- octombrie 1805, este contrabalansat de zdrobirea fortelor ruso-austriece la Austerlitz- decembrie 1805. Dupa victoriile contra prusacilor de la Auerstadt si Jena- 1806, Napoleon intra in Berlin de unde impune "Blocada continentala" in comertul cu Anglia. Infranta la Friedland si Eylau -1807, Rusia v-a accepta blocada, refacerea partiala a Poloniei(Marele ducat de Varsovia) si stabilirea granitelor dintre cele doua state pe Neman(pacea de la Tilsit-1808). Extinzand blocada Napoleon ocupa in 1808 Portugalia, Spania si Statul Papal, zdrobind la Wagram-1809, pe austrieci si reducandu-i la rangul de putere secundara. Extinderea granitelor franceze, vasalizarea Austriei si Germaniei, impunerea membrilor familiei sale pe tronurile Spaniei, Westfaliei, Olandei si Italiei, nu pot opri miscarile de rezistenta antifranceza din Germania si Spania si nici agravarea crizei economice si alimentare.

3. CAMPANIA DIN RUSIA

Divergentele politico-economice si nerespectarea blocadei in Baltica il determina pe Napoleon sa atace cu 600.000 de soldati Rusia in toamna lui 1812. Tactica de repliere a rusilor fac inutila victoria de la Borodino si ocuparea Moscovei. Retragerea de iarna va decima armata napoleoneana si va permite constituirea unei marii coalitii care obtine in batalia natiunilor de la Leipzig-1813 o victorie decisiva. Retras in Franta, abandonat de populatie si tradat de maresalii sai, Napoleon abdica in 1814 si se retrage in insula Elba. Revenirea Bourbonilor, represiunea si excesele regaliste, duritatea ocupatiei straine, ii permit lui Napoleon sa revina triumfal la putere. "Cele 100 de zile",se incheie cu infrangere sa de catre fortele anglo-prusace conduse de Wellington la Waterloo-1815, si exilarea in insula Sf.Elena, unde moare la 5 mai 1821.

4. IMPERIUL NAPOLEONEAN SI POPOARELE EUROPENE.

Marele imperiu si cuceririle franceze au influentat evolutia vietii europene in sens pozitiv prin unificarea si modernizarea legislatiei economice, sociale si juridice, reforma agrara si disolutia privilegiilor feudale, inlaturarea iobagiei, a monarhiilor reactionar-feudale si a dominatiei clericale, dezvoltarea constiintei nationale si pregatirea procesului de unificare a germanilor, italienilor, romanilor, polonezilor si slavilor de sud. Acestor elemente le sunt adaugate si aspecte negative cum ar fi subordonarea unor intinse regiuni intereselor economico-militare franceze, taxele de razboi, rechizitiile si inrolarile fortate, redesenarea granitelor pe criterii politice, secatuirea resurselor umane si materiale pentru razboi. Napoleon a fost comparat de adeptii sai cu titanul modern care modernizeaza, unifica, pacifica Franta si Europa, pe cand adversarii l-au considerat omul diavolului distrugator al ordinii de drept divin, setos de glorie si putere personala absoluta.

5. NOUL ECHILIBRU EUROPEAN

A. Congresul de la Viena - 1815, a urmarit sa traseze o noua harta a Europei si sa anuleze efectele epocii napoleoniene. Franta este redata Bourbonilor si readusa la granitele din 1792, Austria revine in Germania si Italia, Prusia isi consolideaza pozitiile in spatiul german, Rusia anexeaza Basarabia, Finlanda si majoritatea Poloniei in timp ce Anglia isi consolideaza pozitiile colonial-navale obtinand Malta, Helgoland, Trinidad-Tobago, Ceylon si Colonia Capului. Se creeaza la Paris in 1815 Sfanta Alianta, formata din Rusia, Austria, Prusia si Franta, ce urmarea pastrarea sistemului de la Viena.

B. Miscarile revolutionare din prima jumatate a sec.XIX, se dezvolta pe fondul ascensiunii capitalismului si nationalismului. Sfanta Alianta va reusi sa reprime in perioada 1820-1821 miscarile revolutionare din Spania, Portugalia, Italia, Tara Romaneasca si Grecia. Slabirea absolutismului si inlocuirea Bourbonilor cu dinastia de Orleans in 1830, vor permite independenta Belgiei-1839, a Greciei-1829 si eliberarea coloniilor spaniole din America Latina sub conducerea lui Simon Bolivar intre 1820-1830.

6. ISTORIA ALTFEL

Directoratul (1795-1799). Conventia adopta o noua Constitutie, aprobata la 22 august 1795, prin care se confera puterea executiva unui Directorat compus din cinci membri, care trebuie sa numeasca ministrii. Puterea legislativa va fi impartita intre doua camere, Consiliul Batranilor, cu 250 membri si Consiliul celor 500. Incepand din mai 1797, in fiecare an, un membru al Directoratului si o treime din adunari sunt innoite.

Pregatirea militara a lui Napoleon. Napoleon ajunge in 15 mai 1779 la Scoala militara de la Brienne, infiintata doar cu doi ani in urma. Tanarul Napoleon, care avea pe atunci doar 9 ani, este plasat in clasa a saptea. Maresalul de Ségur, ministru de razboi, il insarcineaza pe inspectorul Reynaud des Monts sa-i primeasca la Scoala militara de la Paris pe 'toti bursierii scolilor mici care doresc sa mearga la artilerie, la geniu sau la marina si care s-au distins prin inteligenta, buna purtare si cunostintele lor de matematici'. Elevul-cadet Buonaparte care tocmai a implinit 15 ani poseda toate calitatile si este acceptat impreuna cu alti patru colegi ai sai. La 21 octombrie 1784, Napoleon descopera Parisul. Ajuns la Scoala militara de la Paris, nu se distinge in mod deosebit, bun la matematici, mediocru la istorie, are note mai mici decat la Brienne. Tanarul cadet doreste sa intre in randurile marinei. La inceputul anului 1785, viitori aspiranti au fost anuntati anul acesta nu va avea loc examen pentru marina, astfel Napoleon alege artileria. La 23 martie 1785, Buonaparte afla de moartea tatalui sau, survenita cu o luna inainte, la 24 februarie la Montpellier. In septembrie incepe concursul de absolvire, la care participa elevii tuturor scolilor regale din Franta. La 28 septembrie se publica rezultatele: din 137 de candidati, 58 sunt admisi locotenenti-secunzi, din care 4 cadeti ai Scolii militare din Paris. Napoleon de Buonaparte al 42-lea admis devine astfel la varsta de 16 ani si cincisprezece zile ofiter.

Napoleon si femeile. Femeia pe care Napoleon a iubit-o cel mai mult, dupa propria marturisire, este prima lui sotie, Josefina. Josefina fusese in trecut casatorita cu Alexandre Beauharnais, dar acesta a murit in timpul Revolutiei Franceze. Josefina era acum vaduva. Napoleon s-a indragostit de ea si la scurt timp s-au casatorit. La inceput Josefina era infidela sotului, printre cei mai cunoscuti amanti ai ei numarandu-se si ofiterul Hippolite Charles. Napoleon a inceput si el sa aiba numeroase aventuri. In timpul campaniei din Polonia a cunoscut-o pe tanara Maria Walevska, de care s-a indragostit. Maria i-a daruit un copil, faimosul Alexandru Walevski de mai tarziu. Din cauza ca Josefina era sterila in anul 1809, Napoleon a fost nevoit sa se desparta de ea. S-a recasatorit cu Maria-Luiza, arhiducesa de Austria. Au avut un singur copil, Napoleon Charles Joseph Francois, care a murit fara sa domneasca vreodata. Ultimele cuvinte ale lui Napoleon au fost 'Franta, armata, Josefina'. Influenta napoleoniana in Franta inca mai este vizibila si astazi. Pentru comemorarea victoriilor sale, s-a construit Arcul de Triumf in centrul Parisului. Astazi impactul Codului Napoleonian este simtit in legile tuturor tarilor Europei. Napoleon a fost un om care ducea totul la bun sfarsit, foarte ambitios si niciodata satisfacut. Napoleon a fost un dictator si a crezut in conducerea oamenilor prin ordine. Putini sunt aceia care nu recunosc ca a fost un geniu militar. Bonaparte a spus 'Waterloo va sterge memoriile victoriilor mele', dar bineinteles ca se insela deoarece este recunoscut ca unul din cei mai mari generali ai lumii.

Primul Imperiu Francez, cunoscut si cu denumirile mai obisnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acopera perioada in care Franta a dominat cea mai mare parte a Europei continentale sub conducerea lui Napoleon I din punct de vedere constitutional, Primul Imperiu Francez se refera la perioada dintre 1804 pana in 1814, de la sfarsitul Consulatului Francez pana la restaurarea Bourbonilor, ca si la perioada celor 100 de zile din 1815. In momentul de maxima extindere teritoriala a Imperiului Francez, acesta avea 130 de departamente si putea mo biliza 600.000 de soldati pentru a ataca Rusia, avea populatie de 44 milioane de supusi, mentinea o prezenta masiva in Germania, Italia, Spania si Marele Ducat al Varsoviei si putea considera Prusia si Austria printre aliatii mai mult sau mai putini stabili. Soarta imperiului a fost legata in mod cauzal de starea armatei, ale carei victorii de inceput au diseminat ideile revolutiei franceze in toata Europa.

Sfanta Alianta a fost o coalitie a Imperiului Rus, Prusiei si Imperiului Austriac creata la initiativa tarului Alexandru I si semnata pe 26 septembrie 1815 de cele trei mari puteri. In mod formal, Sfanta Alianta ar fi trebuit sa asigure implicarea valorilor si dragostei crestine si a pacii in viata politica europeana, dar, in practica, Klemens Wenzel von Metternich a transformat-o intr-un bastion al conservatorismului impotriva revolutiilor. Cei trei imparati ale tarilor implicate au folosit acest tratat pentru a impiedica raspandirea ideilor revolutionare, in special ale celor ale Revolutiei franceze. Alianta era indreptata impotriva democratiei si secularismului. Cu exceptia Regatului Unit, Imperiului Otoman si a Sfantului Scaun, toate natiunile europene s-au alaturat Sfintei Aliante. Conferinte ale Sfintei Aliante: Congresul de la Viena (1815) - crearea Sfintei Aliante; Tratatul de la Paris (1814-1815); Congresul de la Aix-la-Chapelle (1818) - admiterea Frantei in Sfanta Alianta; Conferinta de la Carlsbad (1819); Congresul de la Troppau (1820); Congresul de la Laybach (1821); Congresul de la Verona (1822).

7. CRONOLOGIE

Guvern englez condus de Wiliam Pitt junior.

Franta intra in perioada Directoratului.

"Conjuratia egalilor' condus uracehus Babeuf.

14 februarie 1797: Batalia navala de la capul Saint-Vincent; escadra engleza, condusa de amiralul Horatio Nelson, zdrobeste o escadra spaniola si intra in Marea Mediterana.

Pacea de la Campo Formio. Austria renun­ta la Belgia.

Campania din Egipt.

12 iunie 1798: Malta capituleaza in fata flotei franceze.

1 august 1798: in batalia navala de la Abukir, flota franceza este distrusa de escadra engleza condusa de amiralul Nelson.

28 decembrie 1798: Tratatul de alianta anglo-ruso-napolitan impotriva Frantei, William Pitt solicita in Parlamentul britanic sta­bilirea unui impozit asupra venitului.

25 iulie 1799: A doua batalie de la Abukir. Bonaparte invinge armata turca, adusa pe mare de flota lui Nelson.

9 noiembrie 1799 (18 Brumar): Are loc lovitura de stat care pune capat Directoratului; prin Constitutia anului VIII, puterea este preluata de trei consuli; regimul Consulatului a fost unul de mana forte.

Septembrie 1800: Capitularea insulei Malta, cucerita de englezi.

Se constituie Liga alcatuita din tarile Scandinave, Prusia si Rusia impotriva dreptului de perchezitie al navelor asumat de Anglia.

Se semneaza Concordatul cu Papa Pius al VII-lea.

Se incheie pacea de la Amiens, in urma infrangerii celei de-a doua coalitii.

Este elaborat si adoptat Codul Civil.

Napoleon se proclama imparat.

: Napoleon obtine marile victorii impotriva celei de-a treia coalitii la Austerlitz,

Napoleon obtine marile victorii impotriva celei de-a treia coalitii la Jena, Auerstad

Napoleon declara Blocada continentala, impotriva insulelor britanice.

Napoleon obtine marile victorii impotriva celei de-a treia coalitii la Friedland, Eylau.

Napoleon incheie pacea de la Tilsit care-i asigura dominatia asupra conti­nentului.

Sunt ocupate Portugalia si Statul Papal.

Napoleon lanseaza campania din Spania, care va aduce francezilor prima infrangere militara.

Victoria de la Wagram.

Campania din Rusia, in timpul careia Napoleon pierde Marea armata.

infrangerea de la Leipzig.

Cele 100 de zile.

infrangerea de la Waterloo

1815, octombrie: Anglia, Rusia, Prusia si Austria constituie "Sfanta Alianta' pentru mentinerea echilibrului european.

miscari revolutionare in Spania, Portugalia, Regatul celor doua Sicilii, Piemont, Grecia, Tara Romaneasca.

Formarea statelor nationale inAmertea'de Sud.

miscari revolutionare in Franta, o parte a statelor italiene, Belgia, Polonia.

8. DICTIONAR

Concordat: conventie incheiata de catre papa, cu diverse state, prin care se sta­bileste statutul Bisericii catolice in statele respective.

Grenadier: (aici) soldat infanterist apartinand unei unitati de elita.

Livret de munca: livret in care orice muncitor era obligat sa-si completeze datele personale si sa mentioneze locurile de angajare (cu specificarea datei de anga­jare si, eventual, a incetarii activitatii).

Blocada: sistem de masuri urmarind izolarea unui stat, sau a unui grup de state, pentru a-l sili sa accepte anumite principii sau masuri ale organizatorului blocadei.

Cod Civil: cod cuprinzand principalele dispozitii care reglementeaza raporturile de drept civil.

Consulatul: regim politic in Franta postrevolutionara (1799-1804), care ascunde dictatura militara a lui Napoleon Bonaparte.

Imperiul: perioada in cursul careia autoritatea politica suverana a fost exercitata de Napoleon Bonaparte in calitate de imparat (1804-1814,1815), atat asupra Frantei, cat si asupra unui ansamblu de alte teritorii.

Promotori ai "noii ordini' politice si sociale, la Congresul de la Viena - 1815

Klemens Lothar Wenzel, Principe de Metternich, cancelar al Austriei

Charles Maurice de Talleyrand-Perigord, ministru de externe al Frantei

Karl Robert conte de Nesselrode, ministru de externe ai Prusiei