CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE

1. Constituirea si consolidarea statului roman modern (1859-1881)

Unirea Principatelor Romane

1853-1856, Razboiul Crimeei care s-a incheiat cu infrangerea Rusiei;

13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si Turcia) prin care se hotara:

o       Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri;

o       Sudul Basarabiei revenea Moldovei;

o       Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice.

22 septembrie/4 octombrie 1857, a fost convocata adunarea ad-hoc in Moldova;

30 septembrie/12 octombrie 1857, a fost convocata adunarea ad-hoc in Tara Romaneasca;

adunarile ad-hoc formate in reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale au adoptat rezolutii asemanatoare in ambele tari care cuprindeau:

o       unirea Principatelor intr-un stat numit Romania;

o       print strain dintr-o familie domnitoare a Europei;

o       autonomia statului roman;

o       guvern care sa reprezinte interesele tarii.

10/22 mai-7/19 august 1858, Conferinta de la Paris - desfasurata cu participarea celor sapte puteri garante;

7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora:

o       unirea formala a celor doua Principate sub numele 'Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei';

o       cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni, doua guverne, doua adunari legiuitoare;

o       erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor doua tari si o Inalta Curte de Casatie;

o       desfiintarea Regulamentelor Organice;

o       desfiintarea rangurilor boieresti;

o       alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii principatelor.

Dubla alegere a lui Cuza:

5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan Cuza;

24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe Alexandru Ioan Cuza.

Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca, a insemnat unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat.

Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

a)      1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla alegere insemnand incalcarea Conventiei de la Paris.

Pe plan intern:

au fost unificate serviciile vamale, postale si de telegraf;

a fost unificat cursul monetar;

a fost adoptata stema unita care infatisa acvila si capul de bour;

a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur ministru de razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata aceeasi uniforma;

a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru ambele tari;

22 ianuari 1862 - s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu;

24 ianuarie 1862 - Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat 'Unirea definitiva a Principatelor' si tara si-a luat oficial numele de Romania. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua de 24 ianuarie a devenit zi nationala.

Pe plan extern:

Cuza a numit, pe langa guvernele Puterilor Garante, agenti diplomatici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Unirii Principatelor;

7 aprilie-17 septembrie 1859 - a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a discuta despre dubla alegere a lui Cuza;

13 aprilie 1859 - Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe timpul vietii lui Cuza;

august 1859 - Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla alegere a lui Cuza;

21 si 26 septembrie 1859 - sultanul a emis un firman prin care il recunostea pe Cuza ca domnitor al ambelor Principate;

vara 1860 - Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora problemele intampinate in guvernarea Principatelor;

septembrie 1860 - Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a fost primit cu onoruri de catre sultan;

septembrie 1861 - a avut loc Conferinta de la Constantinopol;

22 noiembrie/4 decembrie 1861 - Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza.

b)      1862-1866: este perioada marilor reforme. Guvernul conservator condus de Barbu Catargiu era ostil infaptuirii unor reforme care ar fi subminat baza materiala si puterea marilor propietari de pamant. Proiectul de lege rurala propus de acesta nu imbunatatea situatia taranilor. La 8 iunie 1862, Barbu Catargiu, primul ministru, a fost asasinat in imprejurari ramase neelucidate. S-a format un nou guvern, liberal, condus de Mihail Kogalniceanu (11 octombrie1863-26 ianuarie 1865).

13/25 decembrie 1863 - a fost adoptata Legea pentru secularizarea averilor manastiresti, prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a trecut in propietatea statului;

7 februarie 1864 - Legea pentru organizarea puterii armate, potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi, s-au format 4 divizii la Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova; domnul era Comandantul suprem al armatei;

13 martie 1864 - dezbaterea proiectului de lege rurala a dus la izbucnirea unui conflict intre Adunarea Legislativa, dominata de conservatori care se opuneau proiectului, si guvern care dorea adoptarea legii rurale;

2 ma 1864 - printr-o lovitura de stat, Cuza a dizolvat Adunarea Legislativa si a instaurat regimul domniei autoritare;

adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, o noua Constitutie care sporea prerogativele domnului;

puterea executiva apartinea domnului, care avea initiativa legilor, elaborate de Consiliul de Stat, format din specialisti. Domnul avea drept de veto;

puterea legislativa apartinea unei Adunari bicamerale, formata din Adunarea Electiva, cu membri alesi, si Corpul Ponderator (Senatul), cu membri numiti de domnitor.

Adoptarea Legii Electorale care largea participarea la vot prin micsorarea censului. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte, aveau peste 25 de ani, pensionarii si intelectualii, plateau un impozit de 4 lei pe an) si primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau impozite de 48 de lei la sate si intre 80-180 de lei la orase). Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot;

Iunie 1864 - Marile Puteri au recunoscut modificarea Conventiei si dreptul principatelor de a-si modifica legile interne;

14/26 august 1864 - a fost adoptata Legea Rurala, care prevedea impropietarirea taranilor prin exproprierea a 2/3 din pamanturile mosierilor. Rascumpararea era esalonata in 15 ani. Pamanturile nu puteau fi instrainate timp de 30 de ani. Se desfiintau claca si dijma;

25 noiembrie/7 decembrie 1864 - Legea instructiunii publice prin care invatamantul elementar, de patru clase, devenea obligatoriu si gratuit. Au fost infiintate gimnazii in orasele mari ale tarii;

1/13 decembrie 1864 - Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane prevedea independenta Bisericii romanesti fata de Patriarhia din Constantinopol, cu care mentinea legatura doar in probleme dogmatice. Patriarhul era ales de un sinod format din trei ierarhi romani;

1864 - au fost adoptate legile de organizare administrativa ce prevedeau organizarea teritoriului in comune rurale (conduse de un primar), plasi (subprefect) si judete (prefect);

1 mai 1865 - Codul de Procedura Penala care excludea pedeapsa cu moartea;

1 dembrie 1865 - Codul Civil prevedea obligatia casatoriei si a divortului civil;

1865 - a fost reorganizata justitia prin infiintarea unor noi instante judecatoresti: Judecatoriile de Plasa, Tribunalele Judetene, Curtile de Apel, Curtile de Jurati, Curtea de Casatie.

Politica autoritara a lui Cuza a determinat formarea 'monstruasei coalitii' care grupa pe liberali si conservatori, cu scopul inlaturarii domnitorului.

11/23 februarie 1866 - a fost organizata o lovitura de stat, in urma careia Cuza a fost silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost preluata de o locotenenta domneasca, formata din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie, si un guvern condus de Ion Ghica.

Printul strain. Constitutia din 1866

11/23 februarie - sedinta extraordinara a Parlamentului pentru alegerea unui principe strain;

30 martie 1866 - dizolvarea Parlamentului;

30 martie/11 aprilie 1866 - Locotenenta Domneasca a citit o proclamatie catre popor prin care recomanda alegerea prin plebicist a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al Romaniei, sub numele de Carol I;

2/14 aprilie 1866 - a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor s-a pronuntat in favoarea lui Carol I;

29 aprilie/10 mai 1866 - Adunarea Constituanta a votat o proclamatie care exprima vointa romanilor de a fi condusi de principele Carol I din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen;

10/22 mai 1866 - Carol I a depus juramantul de credinta;

29 iunie/11 iulie 1866 - adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie contitutionala;

30 iunie/12 iulie 1866 - juramantul lui Carol I pe Constitutie;

30 iulie/11 august 1866 - a fost adoptata Legea electorala;

11/23 octombrie 1866 - Poarta a emis firmanul de investitura a lui Carol I.

Constitutia din 1866

a fost prima constitutie romaneasca;

a fost conceputa dupa modelul constitutiei belgiene din 1831;

numele oficial al tarii era Romania;

potrivit acestei constitutii, Romania devenea o monarhie constitutionala ereditara;

Constitutia consfintea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stat:

a)      puterea executiva era reprezentata de domn, impreuna cu guvernul.

Domnul avea prerogative largi:

numea si revoca ministri;

putea dizolva Adunarea Deputatilor si Senatul;

era seful armatei;

avea drept de veto;

putea declara razboi si incheia tratate;

avea dreptul de a bate moneda;

de a acorda amnistii si gratieri;

Guvernul, condus de un prim-ministru, care era acceptat de Parlament.

b)      puterea legislativa era reprezentata de Domn si de Parlament.

Parlamentul:

era ales prin vot cenzitar;

format din doua camere (Adunarea Deputatilor si Senatul);

avea rol de a initia si sanctiona legile;

discuta si aproba bugetul.

Domnul:

sanctionarea si promulgarea legilor;

drept de veto.

b)      puterea judecatoreasca era reprezentata de Tribunale si Curti de Justitie.

Constitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate, libertatea cuvantului, a constiintei, a presei, aintrunirilor, egalitatea in fata legilor).

A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar, alegatorii fiind impartiti in patru colegii, dupa avere.

Principalele institutii ale statului modern roman

1. Monarhia

institutie centrala, reprezentata de domn, in persoana lui Carol I;

Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878, alteta regala intre 1878-1881 si, rege intre 1881-1914, cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat).

Pe plan intern:

monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru, jucand rol de arbitru pe scena politica romaneasca;

a incurajat formarea partidelor politice, - Partidul Conservator constituit oficial in 1880 si Partidul National Liberal in 1875, care s-au succedat la guvernare;

a contribuit la modernizarea structurilor economice;

pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus sistemult 'rotativei guvernamentale'.

Pe plan extern:

a sustinut cucerirea independentei de stat;

deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile Centrale cu care a semnat, in 1883 un tratat secret de alianta, cu caracter defensiv;

prin participarea la razboaiele balcanice din 1912, 1913, Romania s-a afirmat ca un factor de echilibru in Balcani, si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria;

a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.

2. Guvernul

reprezenta puterea executiva;

perioada 1866-1871, perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale;

dupa 1871 s-a instaurat ordinea;

martie 1871-martie 1876, guvernare conservatoare, prim-ministru Lascar Catargiu;

aprilie 1876-martie 1888, guvernare liberala, prim-ministru I. C. Bratianu;

martie 1888-octombrie 1895, guvernare conservatoare.

In anul 1895 s-a introdus sistemul 'rotativei guvernamentale' care prevedea alternarea la guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator.

C. Parlamentul

reprezenta puterea legislativa;

era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul;

Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani impliniti;

Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti, pe o perioada de 8 ani;

Datorita sistemului de vot censitar, majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii propietari de pamant si burgezie;

Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete, motiuni de cenzura, intrebari, interpelari.

Cucerirea independentei de stat a Romaniei

1875-1876 - redeschiderea Chestiunii Orientale; au avut loc rascoale antiotomane in Bosnia-Hertegovina, Bulgaria;

1876 - Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane.

Rusia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la Mediterana prin ocuparea stramtorilor Bosfor si Dardanele in urma infrangerii Turciei.

Decembrie 1876 - Marile Puteri au organizat o Conferinta la Constantinopol pentru a ajunge la o intelegere in conflictul din Balcani; Turcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda Romaniei statutul de provincie privilegiata a Imperiului Otoman, ceea ce a determinat Romania sa se apropie de Rusia;

Septembrie 1876 - intalnirea de la Livadia intre o delegatie romana condusa de I. C. Bratianu si Tarul Alexandru al II-lea; s-a discutat despre necesitatea unei intelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul Romaniei spre Balcani;

4 aprilie 1877 - la Bucuresti s-a incheiat Conventia Romano-Rusa care reglementa trecerea armatelor rusesti pe teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii teritoriale a statului roman, a institutiilor acestuia, pe cheltuiala proprie; Rusia respingea cooperarea militara a Romaniei la acest razboi;

1877 - Conventia de la Budapesta intre Rusia si Austro-Ungaria: in schimbul neutralitatii Austriei, Rusia ii promitea acesteia anexarea Bosniei si Hertegovinei;

12 aprilie 1877 - Rusia a declarat razboi Turciei;

21 aprilie 1877 - Turcia a atacat orasele romanesti de la Dunare: Calafat, Bechet, Corabia, Giurgiu, Oltenita, Calarasi; s-a instituit starea de razboi cu Imperiul Otoman;

9 mai 1877 - proclamarea independentei de stat a Romaniei;

iulie 1877 - esecul trupelor rusesti la Plevna, armata rusa a suferit pierderi foarte mari;

19 iulie 1877 - o prima telegrama a Marelui Duce Nicolae cerea regelui Carol I interventia armatei romane la sud de Dunare in sprijinul armatei rusesti; au urmat alte doua telegrame (9 august si 19 august 1877);

12-20 august 1877 - trupele romane au trecut Dunarea;

30 august 1877 - atacul esuat asupra Plevnei; trupele romane au reusit sa cucereasca reduta Grivita;

9 noiembrie 1877 - trupele romane si ruse au cucerit Rahova;

28 noiembrie 1877 - capitularea turcilor la Opanez;

28 noiembrie 1877 - capitularea Plevnei;

12 ianuarie 1878 - Smardan;

19 ianuarie - Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane;

19 ianuarie 1878 - semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlak;

19 februarie 1878 - Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia, in absenta Romaniei, stabilea:

independenta de stat a Romaniei, Serbiei si Muntenegrului;

autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat;

autonomia Bosniei si Hertegovinei;

Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul, Bolgrad);

tratatul era dezavantajos pentru Romania, nemultumea Anglia (care nu isi dorea cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.

1 iunie 1878-1 iulie 1878 - a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei, Austro-Ungariei, Rusiei, Italiei, Angliei, Frantei, Turciei care stabileau:

independenta Romaniei in schimbul acordarii cetateniei romane tuturor supusilor fara deosebire de religie;

cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor;

Romanii din afara granitilor

Transilvania

1847 - limba germana a devenit limba oficiala;

1849 - dupa infrangerea revolutiei, s-a reinstaurat regimul habsburgic;

4 martie 1849 - adoptarea unei Constitutii Imperiale prin care Transilvania depindea direct de Viena;

1853 - Episcopia Unita de la Blaj a fost ridicata la rang de Mitropolie;

1862 - limba maghiara a devenit limba oficiala in Transilvania printr-o lege a invatamantului;

1863-1864 - Dieta de la Sibiu, in care, pentru prima data intrau si romani, a votat legi favorabile romanilor:

- limba romana devenea limba oficiala;

- egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania;

- drepturi politice pentru romani;

1867 - s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Transilvania a fost anexata la Ungaria; romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii nationale si a religiei ortodoxe;

mai 1868 - Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu, prin care romanii protestau impotriva restrictiilor impuse;

12-14 mai 1881 - Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria;

1881-1895 - s-a desfasurat 'miscarea memorandista' ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena;

1892 - Memorandumul, semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte personalitati romanesti, a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului de la Budapesta;

1894 - semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati, dar la insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat;

1896 - au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti;

1905 - P.N.R. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina.

Bucovina

1775 - Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane.

provincia a fost pusa sub o administratie militara;

a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor, in defavoarea romanilor;

Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi, trecand la Mitropolia din Karlowitz;

1876 - Bucovina a fost incorporata Galitiei. Atributiile administratiei militarea au trecut asupra Cancelariei Aulice de la Viena, careia ii era subordonata Galitia. Provincia era condusa de un guvernator, cu sediul la Lwow, prin intermediul unui capitan cu resedinta la Cernauti. Limba germana era limba oficiala. Multe scoli romanesti au fost desfiintate;

4 martie 1849 - prin Constitutia Imperiala, Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit Ducat Autonom, depinzand direct de Viena. Ducatul era condus de un guvernator, numit de Viena.

a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau invatamantul, biserica;

a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli, limba germana devenind limba oficiala a provinciei, folosita in admninistratie;

a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie;

1861 - a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor:

Bucovina si-a pastrat autonomia;

puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii;

Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative;

puterea executiva apartinea unui guvernator, cu resedinta la Radauti, care era reprezentantul guvernului central de la Viena;

1867 - o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea judecatoreasca de cea administrativa;

1869 - a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a populatiei;

1875 - a fost infiintata Universitatea din Cernauti, cu o catedra de limba romana;

- romanii bucovineni, printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica dusa de Viena, de deznationalizare a romanilor din Bucovina. A fost infiintata 'Societatea Arboroasa', societatea politica 'Concordia' (1885).

1905 - s-a constituit Partidul National Roman;

1907 - s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in Parlamentul de la Viena.

Basarabia

1812 - prin Tratatul de Pace de la Bucuresti, Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus. Initial, a fost pastrata administratia romaneasca, limba romana a continuat sa fie folosita in administratie, biserica si scoala.

1828 - a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei; provincia era condusa de un guvernator general rus; limba rusa a fost introdusa in administratie, biserica si scoli.

1856 - Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad). In restul Basarabiei, care a ramas sub stapanirea Rusiei, a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor;

1871 - Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus; au fost introduse legile rusesti;

1878 - Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Procesul de deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Totusi, romanii si-au pastrat limba si obiceiurile.

In ajunul primului razboi mondial, in Basarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala.