Obstea sateasca teritoriala in secolele 4-9

Obstea sateasca teritoriala in secolele 4-9

Dupa retragerea stapanirii romane, populatia daco-romana a continuat sa locuiasca fiind organizata in obstile satesti teritoriale traditionale ale populatiei autohtone.

Pe fondul procesului de decadera al oraselor inregistram un proces de ruralism in asa fel incat cea mai mare parte a populatiei a inceput sa traiasca la sat.

Satele isi pastreaza caracterul democratic avand de acum o baza teritoriala, fara a avea insa o organizare politica, dar acesta baza teritoriala fiind o caracteristica comuna cu statul, care si el este organizat pe baza unui teritoriu, a facut ca obstea sa fie mai tarziu usor integrata in stat.

Termenii folositi pentru desemnarea obstiilor au fost cuvantul sat din latinescul fossatum si de catun de origine tracica.

Dovezile scrise cu privire la existenta obstilor satesti

In acesta perioada sunt destul de putine, avem insa in secolul al IV-lea o scrisoare scrisa in limba greaca de o comunitate din Dacia catre o comunitate din Cappadocia care insotea moastele Sfantului Savagotul si explica patimirile acestuia (inecat in raul Buzau de goti).

In secolul 6 avem opera Strategicon a imparatului Maurikius in care sunt atestate obsti satesti de-a lungul vailor raurilor, care practicau agricultura si pastoritul.

Caracterele obstilor satesti

Caracterul teritorial: obstea se defineste ca o asociatie de gospodari, familiala, organizate pe baza unui teritoriu stapanit in comun. Acest teritoriu este desemnat prin termenul tracic sau geto-daci si foarte vechi de mosie.Partea care ii revenea fiecarui membru era desemnata prin intermediul de mos avand dubletul latin de batran cu sensul de proprietate ereditara sau cumparata. Dupa invazia slavilor la termenul de mosie se adauga dubletele slave ocina,dedina,bastina, cu sensul de proprietate ereditara , fara ca termenii mai vechi sa dispara din limba.

Caracterul agrar si pastoral: obstea sateasca va continua vechile indeletniciri traditionale ale geto-dacilor si anume agricultura si pastoritul, cea mai importanta parte a populatiei ocupandu-se cu agricultura si doar un grup restrans cu cresterea vitelor.

Organizarea obstii satesti

Organele de conducere

Adunarea generala a obstii era formata din barbati cu varste intre 18 si 30 de ani, acesta fiind varsta majoratului cuprinsa intre aceste limite si care se fixa in functie de maturitate si de data casatoriei. Incepand de la acesta varsta puteau sa participe la adunare. Participarea femeilor era incerta,se stie sigur numai ca ele facea parte din adunare atunci cand se discutau probleme cu privire la bunurile lor .Adunarea era convocata prin viu grai si se intrunea la casa obstii sau in zilele de sarbatoare la biserica. Competenta ei era generala putand sa solutioneze probleme legate de patrimoniul obstii, organizarea muncii in comun, atribuirea de terenuri, solutionarea litigiilor dintre membri obstii, chestiunile de aparare a membrilor obstii.

Se disting in cadrul adunarii generale ½sfatul oamenilor buni si batrani½-Care desemna adunarea batranilor obstii care datorita prestigiului lor se puteau impune in solutionarea conflictelor astfel incat sfatul avea atrbutiuni judiciare

Alesii obstii :erau persoane insarcinate de obste cu anumite competente,denumirile lor fac trimitere la dregatoriile feudale astfel incat vornicul,dajdierul sau comojnicul -se ocupa cu strangerea contributiei membrilor obstii.½Postelnicul½- ingrijea de biserica ;½logofatul½ - scria actele obstii ;½nemesnicul½ - pazea gardurile tarinii ;½jitarul½ pazea recolta    si judele avea atributiuni militare de paza si de control,atributii in care era ajutat de ½vanatorii de urme½ si care se completau cu atributiile lor judiciare.Alesii obstii puteau avea semne distinctive cum era toiagul vornicului sau al nemesnicului.Puteau fi revocati de obste atunci cand nu-si indeplineau satisfacator atributiile