Organizarea administrativ-teritoriala a tarilor romane in Feudalism

Organizarea administrativ-teritoriala a tarilor romane in Feudalism

Cele mai vechi subdiviziuni teritoriale au fost judetele in Muntenia si tinuturile in Moldova.Conducatorii judetelor si tinuturilor aveau atributii judecatoresti, fiscale,militare si administrative.Acestia isi exercitau atributiile cu ajutorul unor vornici.

In Transilvania unitatile teritoriale se numeau « comitate » si erau conduse de un comite si un viu-comite,acestia erau alesi dintre nobili de catre un rege sau de catre voievodul Transilvaniei.Erau ajutati de adunarea comitatului Romaniei din zonele marginare.Aveau propriile organizari teritoriale : » districte », astfel districtul Banatului,Fagarasului,Bistrita,Maramures,Hateg, conduse de cnezi.In schimbul unor libertati, acestia erau obligati la serviciul militar la granita.

Secuii asezati in estul Transilvaniei erau impartiti in 7 scaune si formau obstea secuilor.Scaunele erau conduse de capitani ajutati de cnezii scaunari si de un jude regal.Sasii erau impartiti in 8 scaune si formau obstea sasilor, erau conduse de un jude regal ajutat de un viu-jude.

Orasele s-au dezvoltat mai intai de-a lungul drumurilor comerciale, sau la resedintele curtii domnului.Se compunea si vatra targului(centrul urban), hotarul targului(terenul aferent cultivat de oraseni),colul targului(format din satele invecinate).Orasele formau o colectivitate privilegiata cu administrare proprie subordonata domnului.

In Tara Romaneasca orasele erau conduse de judet si pargari iar in Moldova de soltuz si pargari.Acestor autoritati locale le se suprapuneau dregatorii domnesti si acte speciale date de domnitor care preziceau modul de conducere precum si drepturile si obilgatiile oraselor.

Organele administrative aveau dreptul sa ajute anumite procese, sa perceapa veniturile pentru domn, sa intretina armata proprie, sa organizeze apararea, sa aibe pecete proprie si sa bata monede.

Satele aveau organe proprii de conducere si puteau fi libere sau aservite.

Institutiile dreptului medieval si formele acestuia

1.Proprietatea asupra pamantului

Forme de proprietate

a.Proprietatea taraneasca putea sa fie libera sau aservita.

*Proprietatea libera apartinea obstilor satesti.In cadrul acestei forme de proprietate se pastreaza modul de stapanire in comun.Exista dreptul de preferinta la cumpararea partilor scoase la vanzare rudelor si a vecinilor.Prin aceasta se incerca pastrarea unitatii si impiedicarea patrunderii in interior a unor persoane straine.Cu timpul,mentinerea repartizarii acelorasi loturi,aceleeasi familii a dus la stabilirea regulii transmiterii lor pe cale creditara.

*Proprietatea aservita era compusa din :

-proprietatea asupra casei, uneltelor si vitelor de munca, de asemenea taranii aserviti aveau dreptul de a lua un lot din mosia boerului ;

-proprietatea feudala provenea din mostenire, donatii ale domnului sau uzurparea dreptului taranilor liberi ;

Donatia se facea pentru sluja cu credinta.

Proprietatea feudala cuprindea casa si acareturile, lotul pentru uzul personal al boerului si loturile date in folosinta taranilor aserviti.

In schimbul dreptului de folosinta, taranii plateau renta feudala formata din produse, munca si bani.

Proprietatea domneasca cuprindea mosiile posedate inainte de a fi ales domn, mosiile confiscate de la boeri si mosiile cumparate sau valorificate   

in timpul domniei.Domnul avea drept de «dominium eminens »(stapanire suprema si libera dispunere asupra intregului pamant) si « dominium utile »(un drept asupra permisului de vanatoare,de pescuit, care erau oferite in acte domnesti altor persoane)

Institutul persoanei

Persoanele aveau capacitate juridica inca de la nastere.Capacitatea de exercitiu se dobandea conform anumitor norme dupa varsta si sex.Statutul persoanelor era determinat de apartenenta la o anumita clasa sociala.Taranii aserviti dispuneau liber de bunurile lor,exclusi de la exercitiul dr. Publice so puteau deveno liberi prin rascumparare. Calitatea de persoana fizica lua sfarsit prin moarte,iar la persoanele disparute daca nu se stia nimic de persoana disparuta timp de 5 ani.

Legatura de rudenie se stabilea dupa tata.Rudenia naturala era socotita pe linia ascendentilor,descendentilor si colaterale pana la gr.8.

Robii erau considerati obiecte.Se faceau tranzactii cu ei,iar starea de robie a unui sot atragea caderea in robie a sotului liber.

Institutul Familiei

Familia era formata din grupul de persoane alcatuit din rudele cele mai apropiate.Nucleul familiei erau parintii si copiii lor.Sotii exercitau puterea parinteasca asupra copiilor si aveau obligatia de protectie si intretinere.

Copiii puteau fi legitimi,naturali,vitregi si adoptati.Familia se intemeia prin casatorie,oficiata solemn la biserica.Varsta mirelui era deobicei mai mare ca a miresei in regiunile cu traditii pastorale si aproximativ egala in regiunile cu traditii agricole.

Impedimente ale casatoriei :varsta nelegitima,rudenia sau existenta unei casatorii anterioare nedesfacute.Casatoria se putea desface la moartea unuia din soti sau prin divort.Nu erau ingaduite mai mult de 4 casatorii succesive.Succesiunea putea fi egala sau testamentara.Testamentul scris sau oral.

Clasele de mostenitori

Mostenitorii legitimi(ascendenti,descendenti si colaterali)

Sotul supravietuitor si autoritatea de stat.Pentru valabilitatea testamentului-acesta trebuia incheiat cu martori ;testatorul-capabil iar vointa lui sa nu fi viciata.

Institutul Dreptului penal in Evul Mediu

Consacrau inegalitatile in fata legii,aparau valorile si relatiile feudale astfel la infractiunile egale ca gravitate, pedepsele erau inegale.Infractiunea contra autoritatii Hitlenia(tradarea domnului)cuprindea :uzurparea domnului,fuga in tara straina,trecerea in tabara adversarului.Se pedepsea cu moartea + pedeapsa complementara=confiscarea averii.Asluhul(neascultarea poruncii domnesti), se pedepsea cu moartea sau    cu amenda cu vite.

Infractiunea contra persoanei :omuciderea- se pedepseste cu moartea ;ranile se pedepseau cu amenda in vite.

Rapirea fetelor se pedepsea cu moartea sau cu amenda.

Infractiunile contra proprietarului

Furtul se pedepsea cu moartea.Hotarnicia falsa(mutarea pietrelor de hotar)se pedepsea prin amenda in folosul celor prejudiciati.Incendierea se pedepsea la fel - amenda.

Legea ingaduia rascumpararea celor mai multe infractiuni.