Unirea principatelor

UNIREA PRINCIPATELOR

Aniversarea zilei de 24 ianuarie - Unirea Principatelor - a fost sarbatorita la postul de radio "Atena" in cadrul emisiunii in limba romana.

Dl. Sp. Wultepsi a rostit o conferinta ocazionala sub titlul "24 ianuarie - ziua Unirii".

Dupa o redare rezumativa a evenimentelor care au precedat marele act al unirii principatelor romane, conferentiarul a prezentat un tablou al situatiei de azi a Romaniei:

"Un destin vitreg a facut ca acest neam sa cunoasca din nou dureri si suferinte fara alinare. Fortele intunericului, pornite din Rasaritul departat - asa cum in veacurile trecute porneau hoardele barbare - au intins peste neamul romanesc robia sugrumatoare a fiintei si sufletului. Urgia rosie a risipit linistea si voiosia unui popor de 16 milioane suflete, imprastiind jale si doliu in caminurile romanesti.

Inlantuit tot mai mult de tirania rosie, poporul roman nu are macar dreptul de a se gandi la trecutul sau de glorie si maretie.

In efortul ei de a sterge trecutul acestui neam, stapanirea rosie falsifica istoria romanilor. Evenimentele istorice sunt denaturate pentru a putea fi folosite in favoarea intereselor ei. Adevaruri istorice sunt rastalmacite si prezentate sub o prisma care nu are nimic comun cu realitatea. Aniversari nationale sunt suprimate pentru a ucide in sufletul neamului romanesc amintirea acelor date care au format etapele cele mai de seama in evolutia crearii si trairii statului si regatului Romaniei.

Cartile de istorie au incetat de a mai cuprinde in filele lor redarea obiectiva a evenimentelor care au marcat fazele evolutive spre independenta si intregirea Romaniei Mari.

Cutremuratoarele adevaruri sunt inlocuite de minciuni. Este acesta inca unul din aspectele crimei pe care stapanirea rosie o comite in dauna trecutului istoric al poporului roman. In aceasta zi, altadata sarbatorita cu entuziasm si mandrie nationala, romanii vor sarbatori doar in suflet aniversarea Unirii si margaritarele lacrimilor se vor ivi in ochii lor. Istoria insa nu poate fi falsificata.

Daca stapanii de azi ai neamului romanesc se pot fali ca pentru ei nimic nu este imposibil si, deci, ce poate fi mai usor decat denaturarea istoriei, aceasta nu inseamna ca pot sterge din sufletul unui neam constiinta nationala, dragostea de patrie si mandria de a fi urmasul celor care, in trecut, s-au straduit sa infaptuiasca ceea ce stapanirea crede ca poate nimici prin violenta si minciuna. Dimpotriva, suferintele unui neam prins in stransoarea inabusitoare a sclaviei sunt izvorul de la care se adapa forta sufleteasca pentru ca la momentul potrivit sa poata zdrobi lanturile. Si aceste lanturi vor fi, curand sau mai tarziu, sfaramate. Fiindca istoria ne invata ca niciodata tirania n-a putut dura la infinit.

Au existat, in decursul veacurilor trecute, forte uriase care credeau ca pot ingenunchea popoare mici sau lipsite de aparare, transformandu-le pentru totdeauna in sclavi. In multe cazuri au reusit; dar stapanirea lor n-a fost de lunga durata, fiindca intotdeauna tirania subestimeaza forta sufleteasca a popoarelor. Azi, tirania rosie - mai cruda decat toate tiraniile din istoria omenirii - isi inchipuie ca dominatia ei nu va lua niciodata sfarsit. Fiindca nu tine seama, nu vrea sa tina seama de lectiile istoriei, a istoriei pe care o denatureaza poate ca sa nu fie nevoita sa recunoasca cat de implacabila este aceasta fata de toti cei care, dispretuind legi sociale si morale, vor sa schimbe fata pamantului pentru a deveni din nou ceea ce era in era primitiva.

Cat de amar se vor cai atunci cand tiranii rosii vor constata uriasa lor amagire. Pana atunci, jubilarea lor poate fi asemuita cu rasul prostului care-si taie craca de sub el.

Daca azi poporul roman nu va sarbatori ca in trecut aniversarea zilei de 24 ianuarie 1859, el este, insa, sigur ca totusi va sarbatori intr-o zi, nu prea indepartata, o alta etapa din evolutia istoriei sale: ziua eliberarii de sub tirania rosie. Va fi aceasta inca una din datele importante care se vor inscrie in calendarul sarbatorilor nationale ale neamului romanesc."

Programul s-a incheiat cu "Rapsodia romana" de George Enescu.

La postul de emisie radio al Armatei din Atena, orchestra Emanoil Burnachi si Armand Gheorghiou a prezentat, cu ocazia aniversarii zilei Unirii Principatelor, un frumos program de muzica romaneasca. (Februarie)

EMIGRATIA ISRAELITA

In perioada dintre 1919 si 1948, proportia emigrantilor in Israel, proveniti din Romania, s-a ridicat la 8.8 % din totalul emigrantilor emigrantilor proveniti din Europa. In schimb, in perioada dintre 15 mai si 31 decembrie 1952, numarul evreilor din Romania ce au emigrat in Israel s-a urcat la 121.536 persoane, adica 36 % dintr-un total de 337.603 emigranti proveniti din intreaga Europa.

Numarul emigrantilor evrei din Grecia in aceasta perioada de timp se urca la 2.176 persoane. (Februarie)

AM PRIMIT

Contre-offensive de paix, de Grigore Gafencu. O foarte interesanta brosura editata la Paris, cuprinzand o culegere de conferinte tinute de autor intre 1948-1953.

"Orbis", buletinul international de documentatie lingvistica, de prof. univ. Sever Pop, de pe langa Universitatea din Louvain.

La Roumanie sous la botte soviétique, o documentata brosura editata de dl. René Théo, directorul buletinului "B.I.R.E." din Paris, cu o prefata de dl. Pierre Caille.

Ciel rouge sur la Roumanie, un volum de mare succes al d-lui dr. Serbanescu, in care evenimentele ocupatiei rusesti a Romaniei sunt redate cronologic si in stil impresionant.

"Cronica romaneasca", anul IV, no. 12, revista lunara aparand la New York sub ingrijirea lui "National Committee for a Free Europe".

"Information Bulletin", no. 55, aparand la Washington sub ingrijirea Comitetului National Roman.

"Iron Curtain", vol. II, no. 12. Apare la New York.

"Buletinul militar", no. 6 si 7, organ al ofiterilor si subofiterilor activi si in rezerva din exilul romanesc. Apare la New York.

"Romania muncitoare", decembrie 1953. Organ al sindicalistilor liberi din exil. Apare la Paris.

"Labor in Exile" si "Le syndicaliste exilé", organe in limba engleza si franceza ale sindicalistilor liberi din exil.

"La Nation Roumaine", din 15 ianuarie 1954, organ al Consiliului Partidelor Politice Romane. Apare la Paris.

"Patria", pe lunile noiembrie si decembrie 1953, foaie romaneasca independenta, aparind la München sub directia d-lui gen. Ion Gheorghe.

"B.I.R.E." din 15 ianuarie 1954, buletin de informatii pentru romanii din exil. Apare la Paris sub directia lui René Théo.

"Buletin de informatii", organ al "Asociatiei romanilor din Australia".

"Vatra", foaie romaneasca de opinie si informatie. Apare la Roma.

"Libertatea", ziar romanesc aparand la Madrid sub ingrijirea unui comitet.

"Curierul", buletin editat la Rio de Janeiro de "Comitetul Roman de Ajutorare".

"Curierul romanesc", editat la Paris de dl. C. Arsene.

"Arhiva", revista aparand la München, editata de dl. dr. Traian Isbasescu. (Februarie)

STIRI DIVERSE

Colhozurile au esuat si in U.R.S.S.

Ziarul "Pravda", intr-un articol de fond, se ocupa de chestiunile agricole din U.R.S.S., accentuand ca trebuie sa se termine cu metodele birocratice care contribuie la nereusita planului agricol.

Binefacerile libertatii

Sportivul roman P. Calcal, care a fugit la Helsinki anul trecut, sosind in S.U.A. a adresat un mesaj in care afirma ca in tarile libere fortele morale constituie o garantie suficienta pe care pot conta popoarele subjugate de dupa Cortina de Fier.

Slavonism

Comentatorul postului de radio "Madrid" a scos in relief rezultatele nefaste de-a lungul veacurilor ale influentei slavone asupra poporului roman. Comentatorul a afirmat ca si astazi comunismul slav urmareste rusificarea poporului roman. (Martie)

AM PRIMIT

Poeme pentru fratii mei. Poeme risipite pe drumul pribegiei de Al. Gregorian, München.

"Cand Dumnezeu va pune capat acestei drame - care e drama unui ciclu istoric - poate ca unii dintre noi nu vor mai fi in viata ca sa se bucure de darurile libertatii de acasa, de roadele pamantului si de binecuvantarea cerului romanesc. Altii se vor intoarce la vetre obositi si albiti de ani, de zadarnicii. Raman in orice caz creatiile spiritului sa marturiseasca ceea ce am gandit, simtit si infaptuit fiecare in anii acestia sumbri ai dezradacinarii." (Autorul)

"Vers", anul III, no. 3 si 4. Buletin al "Asociatiei Nicolae Balcescu". Apare la Chicago. Colaboreaza: Claudiu Isopescu, Nicolae Novac, G. Muresanu, Vasile Posteuca, E. Reglis, Ion Taranu etc.

O revista excelenta din toate punctele de vedere.

"Romania viitoare", no. 9, decembrie 1953. Organ al "Tineretului national-taranist in exil". Apare la Paris. Cuprinde articole semnate de: Romulus Boila, G. Cioranescu, Radu Plessia, Theodor Cazaban, Iosif Moldoveanu, A. Burileanu, N. Neculce, Virgil Micu, I. C. Arbore etc.

"Romania Muncitoare", no. 25, ianuarie 1954. Redactor: Eftimie Gherman, Paris. Colaboreaza: Grigore Gafencu, Virgil Ierunca, prof. Anghel Rugina, Cicerone Theodorescu si altii.

Revista reproduce in intregime articolul Viu din Romania, aparut in primul numar al ziarului nostru.

"Curierul romanesc", no. 15 si 16 decembrie 1953. Apare de doua ori pe luna in limba franceza si romana, sub directia d-lui Constantin Arsene, presedintele "Centrului sindical al jurnalistilor romani democrati din refugiu".

Revista reproduce in intregime articolul Primul gand al colaboratorului nostru Alkis, aparut in primul numar al ziarului nostru.

"Vatra", no. 37, ianuarie 1954. Apare la Roma. Publica un articol intitulat "Marturii contemporane", semnat de Nicolae, Principe al Romaniei.

"B.I.R.E.", no.172 si 173, februarie 1954. Buletin bilunar independent al "Democratiei romanesti", Paris. Director: René Théo.

"Adevarul", anul II, no. 76. Ziar independent al "Alyalei Romane". Apare la Jaffa, in Israel.

"Iron Curtain", vol. III, no. 1, ianuarie 1954, in limba engleza.

"America", organ oficial al "Uniunii si Ligii Societatilor Romano-Americane". Apare la Cleveland.

"Solia", publicatie a Episcopiei Ortodoxe Romane din Statele Unite ale Americii, Cleveland.

"Foaia poporului", no. 11, anul XLII. Editat de dl. G. Stanculescu la Cleveland (S.U.A.).

"La Nation Roumaine", no. 129, februarie 1954, in limba franceza. Apare la Paris.

"Labor in exile", no. 53, februarie 1954, in limba engleza.

"Curierul crestin", Buenos Aires, decembrie 1953. Buletin al Bisericii Romane Unite. Cuprinde articole si poezii de: Ioan Filip, Philippe de Regis, Gh. Russu, Octavian Goga, Aloisie Tautu, Tudor Arghezi, Alexandrina Mihaescu, Vintila Horia, Ion Pavelescu, Theo Scortzescu, Mihail Marculescu, N. Dimitriu, Petru Anca, St. Nenitescu, Ion Garleanu. (Martie)

"ROMANIA" DIN ROMA

Salutam cu deosebita satisfactie aparitia primului numar al ziarului "Romania", editat la Roma sub directia profesorului Umberto Nani, cunoscut ziarist si vechi si incercat prieten al romanilor.

Ziarul apare in conditii tehnice excelente, in limba italiana si romana, si vine sa ingroase randurile celor care se lupta pentru adevarul si dreptatea romaneasca. (Martie)

BIBLIOTECA ROMANA DIN FREIBURG, GERMANIA

Biblioteca Romana din Freiburg strange si primeste cu recunostinta, pentru colectiile sale:

orice carte romaneasca, originala sau traducere din limbi straine, reviste si ziare romanesti si orice lucrare straina privitoare la Romania, precum si lucrari din literatura universala

articole din ziarele si revistele straine in legatura cu problemele romanesti

harti, fotografii, stampe, gravuri, tablouri, obiecte de arta, marci postale romanesti, copii fotografice, clisee, note muzicale, discuri cu muzica romaneasca, microfilme, foi volante, monete, tesaturi artistice etc.

Din ofranda si dragostea compatriotilor si prietenilor tarii noastre s-a injghebat ctitoria culturala de la Freiburg. Tot din aceasta dragoste si incredere, ea poate inflori si ajunge o adevarata mandrie romaneasca si o mare speranta pentru viitor. (Martie)

BASARABIA

La 27 martie s-au implinit 36 ani de cand Sfatul Tarii, reunit la Chisinau, a proclamat realipirea Basarabiei la patria-mama.

Dar, din nou si tot prin viclenie, Basarabia a fost smulsa de la trupul tarii romanesti de Rusia lui Stalin.

Stradaniile de deznationalizare fortata a populatiei romanesti nu au putut si nu vor putea sa-si atinga scopul lor criminal.

Romanii dintre Prut si Nistru sunt si vor fi romani.

Azi, sub stapanirea asupritoare a tiraniei rosii, basarabenii duc o lupta surda, dar darza, pentru pastrarea originii lor, traditiilor stramosesti, credintei si graiului lor, cu convingerea neclintita ca nu va intarzia ziua revenirii provinciei-martire la sanul patriei-mame.

Fiindca Basarabia este si va fi totdeauna pamant romanesc. (Aprilie)

DECESE

Din strainatate ne-a venit stirea mortii, intr-un accident de automobil, a lui Stelian Popescu - fost director al celui mai vechi cotidian romanesc, "Universul" - care in ultimii ani era stabilit la Madrid.

Activitatea lui publicistica a fost mult apreciata, atat in tara cat si in strainatate.

Dupa plecarea sa din tara, ziarul "Universul" a fost condus de Ion Lugosanu, dar comunistii n-au intarziat sa puna mana si pe aceasta tribuna romaneasca.

Un timp ziarul a aparut ca saptamanal, pentru ca de curand sa-si inceteze definitiv aparitia.

O veste din Romania ne informeaza ca a incetat din viata distinsul membru al Baroului de Braila, Eugen Stanescu, fost prefect de judet si unul din fruntasii organizatiei judetene a partidului liberal.

Eugen Stanescu se bucura de multe simpatii in cercurile brailene si era pretuit si stimat pentru caracterul sau integru si pentru marinimia lui. (Aprilie)

DRAGASANI : SIMBOL AL LIBERTATII BALCANILOR

Ori de cate ori am traversat Valea Oltului, o adanca emotie m-a cuprins la Dragasani. Dealurile lor pitoresti, acoperite vara de vii albastrite de piatra vanata, par din departare ca niste valuri care sfarsesc pe malul marii. Bogatia lor se revarsa ca razele soarelui, iar clima e atat de placuta incat am avut intotdeauna impresia ca ma gaseam la poalele Olimpului, in minunata vale a Tempilor.

Dincolo de magaziile garii si vagoanele de marfa se zareau crucile cimitirului, deasupra carora se inalta obeliscul mausoleului Eroilor cazuti acolo la 1821, pentru libertate. Un mausoleu modest, care a fost ridicat pe la 1875, cu cheltuiala unor piosi admiratori romani si greci, din initiativa colonelului Papazoglu, care gasise - nu stim prin ce intamplare - osemintele imprastiate la marginea oraselului. Inscriptia initiala a fost gravata pe la 1909.

Saracacios mausoleu, pentru ceea ce simbolizeaza.

Caci Dragasani este simbolul eliberarii popoarelor balcanice, dupa cele cinci veacuri de sclavie. Este si simbolul infratirii prin lupta a celor doua popoare, grec si roman, pentru o cauza comuna. Sangele fiilor lor a stropit pamantul acelor minunate meleaguri; caci, la Dragasani, alaturi de tinerii studenti din Batalionul Sacru al lui Ipsilanti, au cazut luptand vitejeste si pandurii romani.

Prin 1937, cativa romani si greci facuseram un pelerinaj la Dragasani. Pe vremea aceea vizitase Romania venerabilul Filadelfeus, directorul Muzeului National din Atena. Eminentul profesor de istorie antica la Universitatea din Bucuresti, Scarlat Lambrino, luase atunci initiativa restaurarii acestui mausoleu. Obtinuse chiar un important credit din partea guvernului roman, iar guvernul grec oferise cea mai frumoasa marmora de Pendeli. Astfel se consfintea oficial participarea celor doua state la aceasta pioasa opera.

Din nefericire, conjunctura politica si mai apoi cotropirea moscovita nu au ingaduit realizarea acestui proiect.

Dar in ziua eliberarii Romaniei va fi de datoria noastra sa inaltam acolo un mausoleu demn de ceea ce simbolizeaza: un altar al libertatii popoarelor balcanice, in fata caruia, oprindu-se smerit, calatorul sa citeasca in toate limbile balcanice, ceea ce citea calatorul in fata monumentului de la Termopile: "Calatorule, du-te si spune tuturora ca noi am cazut pentru libertatea lor!"

Cl. Tsurkas

(Aprilie)