Epoca razboaielor punice (264-146a.Chr.) - Primul razboi punic 264-241a.Chr

Epoca razboaielor punice (264-146a.Chr.)

Interferenta sferelor de interese ale Romei si Cartaginei in Sicilia declanseaza, dupa aproape 3 secole de relatii pasnice, confruntarea decisiva pentru hegemonia bazinului occidental al Mediteranei, incheiata cu completa disparitie din istorie a unuia dintre beligeranti. Primele doua, din cele trei razboaie punice reprezinta cea mai dificila si totodata cea mai glorioasa confruntare militara a statului roman de la infiintarea sa, in vremea lui Hannibal fiind pusa sub semnul intrebarii insasi supravietuirea cetatii.

Primul razboi punic 264-241a.Chr

Stapana a intregii Italii pana la stramtoarea Messinei, Roma intra in contact cu principalele forte ale Siciliei - Siracuza si Cartagina. Chiar daca izbucnirea conflictului a fost accidentala, declansarea lui era inevitabila. Primul razboi purtat de Roma in afara hotarelor Italiei inaugureaza o noua etapa in politica sa expansionista, soldata cu noi cuceriri de teritorii, care primesc un nou statut, cel de provincia.

262a.Chr. Batalia navala din dreptul coloniei grecesti Mylae de pe coasta de nord a Siciliei. Apeland la metoda abordajului pentru a folosi superioritatea infanteristului roman asupra celui cartaginez, flota romana (140 de nave) comandata de C.Duilius obtine prima ei victorie navala, 50 din cele 130 de vase cartagineze sunt distruse sau capturate. In Forul din Roma este inaltata o coloana impodobita cu ciocurile corabiilor cartagineze capturate (Columna rostrata).

247a.Chr.Hamilcar Barcas "Fulgerul"preia comanda fortelor cartagineze din Sicilia. General talentat si tenace Hamilcar reorganizeaza trupele punice din insula si adopta o noua tactica, de uzura in confruntarea cu romanii, ramanand neinfrant pana la incetarea ostilitatilor.

241a.Chr. In toamna are loc incheierea pacii romano-cartagineze. Cartagina se obliga la plata unei despagubiri de razboi de 3200 talanti (esalonati pe 10 ani).

Al doilea razboi punic 218-201a.Chr.

Este cunoscut si ca "razboiul hannibalic" pentru ca a fost initiat si condus substantial de Hannibal Barcas, marele general cartaginez al carui tata, Hamilcar, a cucerit Spania redand vigoare infrangerii orasului african. Razboiul a durat 17 ani si a fost cel mai teribil si mai dramatic razboi purtat de Roma in lunga sa istorie.

August 218a.Chr. -Dupa declaratia de razboi romana, Hannibal porneste la drum cu o armata de 50.000 pedestri, 9000 de cavaleri si 37 de elefanti. Rapiditatea manevrelor lui Hannibal a rasturnat toate planurile romanilor, care concentrasera dupa izbucnirea razboiului doua armate in Sicilia pentru a debarca in Africa de nord, alta la Pisa pentru a trece in Spania; o a treia armata organizata in graba, incearca zadarnic sa-l impiedice pe Hannibal sa traverseze Rhonul apoi sa patrunda in Italia.

2 august 216 a.Chr.-Batalia de la Cannae. Armata romana superioara numeric angajeaza la Cannae, in Apulia, o noua confruntare deschisa cu Hannibal. Slabind centrul si oferind atacului roman iluzia unei victorii usoare, Hannibal reuseste gratie solidaritatii flancurilor si a manevrei de invaluire a cavaleriei cartagineze, o completa incercuire a armatei romane.

Cannae, cea mai grava infrangere din istoria Romei, devenita model al bataliei de invaluire in istoria artei militare, il situeaza pe Hannibal printre marii strategi ai antichitatii, alaturi de Alexandru cel Mare si Caesar. Roma continua insa sa lupte.

In urma victoriei de la Cannae Hannibal patrunde in Campania, alipind taberei cartagineze triburile samitilor si Capua. In 214 a.Chr. Cumae rezista atacului cartaginez, dar orasele grecesti Locri si Crotona din sudul Italiei isi deschid portile in fata lui Hannibal.

In 211 a.Chr. Hannibal intreprinde o diversiune de mare anvergura inaintand spre Roma. Aparitia lui la portile cetatii provoaca o mare panica in oras "Hannibal ad portas".

29 octombrie 202 a. Chr.-Batalia de la Zama. Noua armata cartagineza organizata in graba de Hannibal nu poate rezista atacului roman, condus de P. Cornelius Scipio (Africanul) cat si a cavaleriei numide a lui Masinissa. Infranta Cartagina solicita pacea. Incheierea pacii in conditii extrem de dure pentru Cartagina. Metropola punica renunta la toate posesiunile din Mediterana si din Spania, pierde o parte a teritoriului ei in favoarea regelui numid Masinissa, aliatul Romei, fiind obligata sa predea intreaga flota (cu exceptia a 10 nave) si toti elefantii de lupta invingatorului. Cartagina se angajeaza sa plateasca o despagubire de razboi de 10.000 de talanti si nu mai are dreptul de a purta razboi fara aprobarea Romei. Lupta pentru hegemonie este definitiv transata in favoarea Romei, care devine cel mai puternic stat al Mediteranei Occidentale.

Al treilea razboi punic 149-146 a.Chr.

Un conflict local din 151/150 a.Chr. al Cartaginei cu regele numid Masinissa constituie pentru Roma pretextul de a declara razboi vechii rivale cu o vizibila graba, sub acuzatia incalcarii tratatului din 201. Metropola punica accepta capitularea imediata fara a schita nici un gest de aparare, preda romanilor intregul armament si 300 de ostatici, dar in momentul in care Roma inainteaza o noua serie de conditii-distrugerea orasului si mutarea locurilor la 10 mile de mare-, Cartagina se rascoala sub conducerea lui Hasdrubal Barcas(fiul lui Hamilcar). Conducerea asediului cetatii punice ce se dovedeste deosebit de dificil, este preluata in 147 de P.Cornelius Scipio Aemilianus care in primavara anului 146, ia orasul cu asalt si dupa 7 zile de lupte de strada, il distruge din temelii. Locuitorii sunt vanduti ca sclavi, iar pe teritoriul cartaginez se formeaza noua provincie Africa, cu resedinta la Utica.