Ciocoii vechi si noi - Nicolae Filimon

CIOCOII VECHI SI NOI

-Nicolae Filimon-

Primul nostru roman de valoare este "Ciocoii vechi si noi sau ce naste din pisica soareci mananca" si apare, in volum, in 1863. Inaintea acestora au aparut, in alte incercari de roman romanesc: "Tainele inimii" de Mihail Kogalniceanu, "Serile de toamna la tara" de Alexandru Cantacuzino, "Manoil" si "Elena" de Dimitrie Bolintineanu s.a.

Principalele sale calitati constau in prezenta tipologiei si evocarea epocii de la sfarsitul domniilor fanariote, intr-o maniera romantica si realista, care se armonizeaza perfect cu maniera clasica. Romanul este romantic prin antiteza dintre personajele "angelice" - Banul C., Maria, Gheorghe - si cele demonice - Andronache Tuzluc, Dinu Paturica, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul s.a., pune accent pe conditionarea sociala a tipurilor umane si este clasicist prin caracterul moralizator si existenta unor personaje exemplare, adevarate modele de urmat in viata: Banul C., Maria, Gheorghe.

Nicolae Filimon isi propune sa contureze artistic in "Dedicatie" si "Prolog" o anumita categorie sociala, caracteristica secolului al XIX-lea, tipul ciocoiului, distrugator si malefic, care isi ignora si ultima farama de constiinta. Romanul este alcatuit din 32 de capitole cu titluri sugestive care contureaza portretul moral al ciocoiului.

Desi personajele sunt construite in alb-negru, bune si rele, aceste forte umane nu intra in conflict, ele avand o existenta paralela. Dinu Paturica este in antiteza cu Andronache Tuzluc, ciocoi consolidat, in devenirea sa, ruinandu-si propriul stapan. Scriitorul urmareste simultan efortul gradual spre parvenire depus cu luciditate de eroul sau si distrugerea sistematica a postelnicului.

Portretul lui Paturica se contureaza in cursul naratiunii, scriitorul urmarind de aproape fisa fiziologica. Trasaturile fizionomice dezvaluie aspecte intime, gesturile, mimica, vestimentatia, interioarele vorbesc despre starea sociala, nivelul economic si cultural al personajului.

In capitolul I, dedicat lui Dinu, scriitorul inregistreaza in amanuntime trasaturile fizice care implica si pe cele morale: "un june cam de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana".

Tinuta vestimentara a lui Paturica vorbeste de saracia sa, de conditia lui umila, "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate", " . cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera culoarea din cauza vechimei". Ca scriitor ce vrea sa moralizeze, sa indrepte, Filimon previne cititorul asupra intentiilor personajului: "trasaturile fetei lasau sa se vaza pana la evidenta ca gandirea ce-l preocupa nu erau decat planuri ambitioase ce inchipuirea lui vie ii punea inainte si obstacolile ce intampina in realizarea lor".

Dinu Paturica este protagonistul romanului "Ciocoii vechi si noi". El provine dintr-o familie saraca, insa ambitia si dorinta de a deveni puternic si bogat il duc in casa unui parvenit cu avere, Andronache Tuzluc, favorit al lui Caragea Voda. Odata ajuns aici, isi incepe ucenicia. Este dat la scoala unde se invata greaca, limba de cultura din acele vremuri. Apoi, pentru ca i se par cursurile ca fiind insuficiente, citeste o mare parte din biblioteca lui Andronache. Lecturile lui cuprind in general carti cu continut politic si financiar. Aparent, el este supus, se injoseste si linguseste pe oricine, dar in realitate este viclean si rauvoitor. Se infiltreaza in personalul lui Tuzluc, ajungand in scurt timp omul sau de incredere. Afla toate slabiciunile boierului si incepe sa isi faca stare materiala. In actiunea sa el are doi complici, iubita lui Andronache si un evreu comerciant, numit Chir Costea Chiorul. Indata ce isi obtine averea, Dinu Paturica, se casatoreste cu curtezana lui Tuzluc, Chera Duduca. Aceasta casatorie nu este din iubire, ci din comunul interes pentru avere. Amandoi ravnesc la o situatie sociala si de aceea isi cumpara titlurile nobiliare. Copiii sunt neglijati, crescuti de slugi rele si proaste si isi rateaza destinul. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, Paturica intra in dizgratiile noului domnitor fanariot. Este acuzat, judecat si aruncat in cea mai groaznica inchisoare din Tara Romaneasca, una dintre Ocnele Parasite de la Telega. Acolo isi ispaseste crimele: ruinarea lui Andronache, uciderea lui Tudor Vladimirescu, jefuirea si schingiuirea taranilor de pe mosiile furate, renegarea propriului sau tata. Acolo spera insa ca va fi eliberat. Dar o scrisoare ii clarifica totul: el nu va iesi de acolo decat mort, iar Chera Duduca a fugit peste Dunare cu un turc.

Nicolae Filimon distinge pe boierul de vita de cel fanariot, pe care il asaza in antiteza cu Banul C. Postelnicul ajunsese la rang mare si la avutii nebanuite si se dedase lenei, luxului si desfraului, neglijand orice preocupare pentru mentinerea pozitiilor sale. Investeste, cu naiva incredere, sperante in omul pe care il socoteste "credincios" spre a-i apara iubita, avutia si interesele, fara a intui in Dinu Paturica ipocrizia si imoralitatea, ambitia si arivismul. Va sesiza prea tarziu uneltirile deposesive duse cu abilitate cinica de ciocoi. El "venise din Constantinopole in suita domnitorului George Caragea si facuse meseria de ciohodar la curtea acelui principe". Fanariotul exploateaza cat se poate mai bine postul de camaras, iar cand vede ca aici nu mai are ce fura, "cumpara mai intai calemul vinariciului, al oieritului si mai in urma huzmetul spatariei". Are acces la palatul domnului, se rasfata in onoruri si lux. Acestea aratau bogatia, caci "fura ca un talhar de codru si cheltuia ca un nebun". Agitatia si paroxismul il cuprind numai cand realizeaza ca a fost tradat si jefuit. De la starea de paroxism trece la cea de nebunie, de prabusire si apoi, dupa zile de suferinta, moare.

Frumusetea Cherei Duduca este magnetica, atrage tinerii, in "mahalaua Izvorului". Orgolioasa si insensibila, ii tradeaza pe toti, chiar si pe beizadea, pe fiul domnului, si isi indreapta privirile spre ademenitoarele daruri ale lui Andronache Tuzluc. "Este frumoasa ca o zana, nalta si subtirica, fata o are mai alba decat zapada, ochii mari si negri ca murele; sprancenele imbinate, buzele ei sunt ca margeanu ( . )". Vicleana si imorala, e incapabila de gratitudine sau de sentimente curate. Luxul si frivolitatea sunt dominante. Chera si Paturica se vor casatori, declansand criza postelnicului, paroxismul si nebunia, care il vor duce la pierire. Ea se afla la polul opus fata de puritate si nobletea Mariei, fiica Banului C. Experimentata in viclenie si tradare, mai tarziu il va trada si pe Dinu Paturica, aruncat in ocna parasita, fugind cu un turc. Lipsita de orice sentiment uman, isi paraseste proprii ei copii, lasandu-i la voia intamplarii. Facand "pe cocheta si in casa noului ei barbat, fu descoperita de dansul". Va sfarsi cusuta intr-un sac si aruncata in valurile Dunarii.

Dupa 140 de ani de la aparitia romanului, "Ciocoii vechi si noi" se impune prin factura lui realista, romantica si clasica printre cele mai durabile si interesante creatii epice din literatura noastra. Dupa el, romanul romanesc evolueaza si triumfa prin contributia unor maestri ai condeiului: Ioan Slavici, Ion Agarbiceanu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, George Calinescu, Marin Preda s.a.