Potofoliu Joc, joaca

Potofoliu

Joc, joaca

Pagina de dictionar

Definitii ale cuvantuli joc, asa cum apare in DEZ, dictionarul folosit pentru cunoasterea vocabularului romanesc actual, pot fii utile pentru a arata ce aspecte ale jocului sunt prezente in operele literare citite:

1. Ac iunea de a se juca i rezultatul ei; activitate distractiva (mai ales la copii); Joc de societate = distrac ie intr-un grup de persoane care consta din intrebari i raspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante.

Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea de sunete dintre doua cuvinte cu in eles diferit; calambur.

Ac iunea de a juca; dans popular; petrecere populara la care se danseaza; hora.

Melodie dupa care se joaca.

Fig. Mi care rapida i capricioasa (a unor lucruri, imagini etc.); tremur, vibra ie.

Competi ie sportiva de echipa careia ii este proprie i lupta sportiva (baschet, fotbal, rugbi etc.) Mod specific de a juca, de a se comporta intr-o intrecere sportiva.

Ac iunea de a interpreta un rol intr-o piesa de teatru; felul cum se interpreteaza.

Joc de scena = totalitatea mi carilor i atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol.

i in sintagma joc de noroc) = distrac ie cu car i, cu zaruri etc. care angajeaza de obicei sume de bani i care se desfa oara dupa anumite reguli respectate de parteneri, ca tigul fiind determinat de intamplare sau de calcul.

Expr. A juca un joc mare (sau periculos) ori a- i pune capul (sau via a, situa ia etc.) in joc = a intreprinde o ac iune riscanta.

A descoperi (sau a pricepe) jocul cuiva = a surprinde manevrele sau inten iile ascunse ale cuiva.

A face jocul cuiva = a servi (con tient sau nu) intereselor cuiva.

A fi in joc = a se afla intr-o situa ie critica, a fi in primejdie.

Deplasare relativa maxima pe o direc ie data intre doua piese asamblate, considerata fa a de pozi ia de contact pe direc ia respectiva.

Model simplificat i formal al unei situa ii, construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situa ii.

Teoria jocurilor = teorie matematica a situa iilor conflictuale, in care doua sau mai multe par i au scopuri, tendin e contrare.

Clasificarea jocurilor:

Conform "Dictionarului de simboluri", "jocul este fundamental, un simbol al luptei, al luptei cu moartea (jocurile funerare), cu elemente (jocurile agrare), cu fortele potrivnice (jocurile razoinice), cu sine (cu propria frica, slabiciune, indoiala, etc.)" Jocurile cunosc un numar impresionant de clasificari.

In primul rand, jocul se adreseaza sferei fizice sau celei intelectuale. Activitatile ludice pot fi diferentiate in functie de varsta, sexul si cultura jucatorilor.

Dupa obiectul jocului, ele pot fi jocuri de cuvinte sau jocuri cu obiecte ludice.

Dupa sentimentele starnite, jocurile pot fi periculoase, cum ar fi jocurile prezentate la circ, sau jocuri distractive, cum ar fi mima.

Jocurile pot fi clasificate in functie de numarul jucatorilor, adica jocuri individuale, colective, jocuri pe grupe sau in perechi.

Se intalneste si jocul de rol, in teatru sau in filme.

Jocul poate fi evidentiat prin diferite arte, cum ar fi arta dansului sau arta literaturii - esee, poezii, ateliere de scriere.

Citate despre joc:

"Joc: sinonim dramatizat, pentru paradisul pierdut." - Costel Zagan

"Jocurile sunt un compromis intre intimitate si pastrarea intimitatii." - Eric Berne

Fiecare joc inseamna ceva. Daca acest principiu activ, care ii confera jocului acea esenta, il numim intelect, spunem prea mult, iar daca il numim instinct, nu spunem nimic." - Johan Huizinga

"Jocul este mai vechi decat cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definita, presupune in orice caz o societate, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace." - Johan Huizinga

"Jocul tine si de oameni, si de animale. Jocul nu poate fi fundamentat pe un context rational, nu este legat de nici o treapta a civilizatiei, de nici o conceptie despre lume. Jocul nu poate fi contestat, in vreme ce tot ceea ce este abstract poate fi contestat: dreptatea, frumusetea, adevarul, bunatatea, spiritul, Dumnezeu." - Johan Huizinga

" Prezent pretutindeni in opera, jocul are valoare unei categorii estetice. Functia ludicului () este potentata de libertatea sipitului creator. Jucandu-se, copiulul descopera maretia creatiei, dar si invata, la randu-i, sa construiasca prin imaginatie, o lume." - Constantin M. Popa

Jurnal de lectura

Amintiri din copilarie, Ion Creanga

Ce am retinut din textul citit?

Textul prezinta copilaria plina de nazbatii pe care a avut-o autorul, evidentiind energia prin care se caracterizeza personalitatea ludica a copilului, sugerand totodata permanenta nevoie a jocului in viata lui.

2. Ce sentimente mi-a provocat lectura? De ce?

Lectura mi-a provocat un profund sentiment de nostalgie, transpunandu-ma in universul ludic al copilariei. Creanga descrie aceasta lume ca pe un taram al jocului, in care Nica se bucura de joc impreuna cu fratii lui.

3. Ce amintiri din experinta proprie mi-a trezit lecura textului? De ce?

Lectura mi-a trezit amintiri din propria-mi copilarie, din perioada in care ma asemanam foarte tare cu Nica din punct de vedere al comportamentului, eu jucand rolul copilului care "aveam si alte bunuri; cand ma lua cineva cu raul, putina treaba facea cu mine; cand ma lua cu binisorul, nici atata; iar cand ma lasa de capul meu, faceam cate o draguta de trebusoara ca aceea, de nici Sfanta Nastasia (.) nu era in stare a o desface cu tot mestesugul ei."

4. Ce mi s-a parut interesant, deosebit in text? De ce?

Mi-au placut personajele, in special tatal si comportamentul lui fata de copii: "Ia lasa-i si tu, mai nevasta, lasa-I, ca se bucura de venirea mea. (.) Numai de-ar fii sanatosi sa manance si sa se joace acum cat is mititei, ca le-a trece lor zburdaciunea, cand or fi mai mari si i-or lua grijile pe dinainte."

5. Ce nu mi-a placut in textul citit?

Daca ar fi ceva ce sa nu imi placa din textul citit, probabil ar fi limbajul incarcat de cuvinte grele, arhaisme, care fac lectura mult mai grea.

6. Extragerea unui fragment preferat si motivarea alegerii facute.

"Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la salpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta si acum inima de bucurie!". Am ales acest fragment ca fiind fragmentul meu preferat din textul citit deoarece Creanga prezinta atat de frumos copilaria lui, ne impartaseste amintirile lui cu asa multa caldura, transpunandu-ne in pielea personajului principal, Nica.

7. In ce masura asteptarile mele la inceputul lecturii au fost satisfacute de continutul textului?

Asteptarile mele la inceputul lecturii au fost satisfacute in totalitate de continutul textului, la finalul acestuia avand un sentiment placut, textul urmarind acelasi plan pe care il aveam in gand.

8. Ce modificari pot aduce in textul citit pentru a corespunde asteptarilor mele?

Pentru a corespunde asteptarilor mele, probabil as schimba, cum am spus mai sus, limbajul, reducand numarul arhaismelor.

Jurnal de lectura

Cartea de bucate, Simona Popescu

1. Ce am retinut din textul citit?

Textul ilustreaza placerea fetitei de a citi cartea de bucate, care, pentru ea devine mai mult decat atat, fiind cartea pe care o rasfoia ,alandala' inainte de culcare, si placerea ei de a interpreta fiecare reteta in parte, ajungand cu fiecare intr-o lume a Infernului.

2. Ce sentimente mi-a provocat lectura? De ce?

Nu pot spune ca lectura mi-a trezit vreun sentiment puternic; probabil foarte putina nostagie, facandu-ma sa ma gandesc la anii care au trecut, la copilarie, timp in care cu totii ne puteam imagina orice, ne puteam creea propriile lumi, pana si o lume a metodelor de gatit.

3. Ce amintiri din experienta proprie mi-a trezit lectura textului? De ce?

Lectura mi-a trezit experiente din propria-mi copilarie, cand imi facea placere sa rasfoiesc cartea de bucate a mamei pentru a vedea imaginile preparatelor, limitandu-ma doar la atat, spre deosebire de autoare.

4. Ce mi s-a parut interesant, deosebit in text?De ce?

Mi-a placut foarte mult modul brutal prin care autoarea ia niste simple modalitati de a gati si le transpunde intr-o lume a crimelor: "Aici gaseai cele mai cumplitemetode de sacrificare si tortura, ritualuri sinistre peste care plutea un cuvant () care ma ingrozea: eviscerare"

5. Ce nu mi-a placut in textul citit?

In mare parte, textul a fost pe gustul meu, nereusind sa gasesc elemente care nu mi-au placut.

6. Extragerea unui fragment preferat si motivarea alegerii facute.

"Era o veche si patata carte de bucate, cu desene sofisticate, in tus negru, in care se amestecau cuvinte necunoscute, cuvinte domestice si salbatice denumind mirosuri, materii, substante, instrumente, animale si plante, culori, consistente - si in care cautam pana la ameteala amanunte picante, asa cum aveam sa fac mai tarziu stand aplecata peste reproduceri dupa Boch si Bruegel. Ea a fost multa vreme carea mea de capatai, pe care o rasfoiam alandala inainte de culcare ca leac impotriva cosmarurilor cu lupi si babe criminale care aveau, sigur aveau sa vina.". Am ales acest fragment deoarece cartea de bucate nu este luata ca o carte plictisitoare, cum ar lua-o oricine ar stii cu ce se mananca, dar ca o poveste diferita, povestita cu sange rece. Imaginatia fetitei da viata cartii de bucate, aceasta ajungand sa explice pana si infenul.

7. In ce masura asteptarile mele la inceputul lecturii au fost satisfacute de continutul textului?

Asteptarile mele au fost satisfacute in totalitate de continutul lecturii; imediat dupa ce am citit al doile alineat, avand deja o idee despre text: "() sa trag anumite concluzii si sa ma ingrozesc de ceea ce se cheama fiinta umana in nebunia ei animalica".

8. Ce modificari pot aduce in textul citit pentru a corespunde asteptarilor mele?

Textul citit a coprespuns in pare parte asteptarilor mele, pe alocuri simtind nevoia de a adauga mai multe elemente in care sa ma regasesc, trecere copilariei parandu-mi-se insuficienta, uneori.

Varstele jocului

Copilul rade:

'Intelepciunea si iubirea mea e jocul!'
Tanarul canta:

'Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!'
Batranul tace:

'Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!'

Trei fete - Lucian Blaga